Page 2 - Activitatea_1903_07_27
P. 2

Pag-  2.                                                                 A C T I V I T A T E A                                                             Nrul  27

                      Serate  de-ale                   riaşi  a  fi  cu  alipire  cătră  Reuniune,  V.  Popa  şi  Oltean,  au  cântat  „Călugă­ ce  au  caulificaţiune  specială  pentru  limbi  şi
                                                       care  se  poate  privî  de  primul  pas  de  riţa",  un  frumos „Duet",  pentru  care  au   istorie  (nyelv  6s  tortânettudomânyi  szak-
                meseriaşilor  români.                                                                                                       esoport);
                                                       păşire  al  meseriaşilor  în  vieaţa  publică.  secerat  aplause  nesfârşite,  în  urma  că­
                                                                                                                                                 3.  arătarea  despre  studiile  pregătitoare
                                                       Cunoştinţele  în  Reuniune  câştigate  sunt  rora,  dl  Popa  ne-a  delectat  cu  o  com-
                                                                                                                                            şi  ocupaţiunea  de  până  acuma;
                 Şedinţa  literară  a  6-a,  ţinută  Joi  tot  atâtea  poveţe  de  urmat  în  vieaţa  posiţie  frumoasă  pentru  solo  de  bas.
                                                                                                                                                 4.  să  dovedească,  că  posed  perfect
            la  25  Iunie  n.  c.  în  localităţile  „Reu­ practică.  Promite  a-’şi  aduce  în  tot­ Simpaticul  cel  mai  tinăr  membru  al
                                                                                                                                            limba  română  în  vorbire  şi  scriere;
            niunii  sodalilor  români  din  Sibiiu"  cu­ deauna  cu  scumpătate  aminte  de  tim­ Reuniunei,  dl  Petru  Tâmpânariu,  sodal
                                                                                                                                                 Concurentul  (concurenta)  ales  va  avea
            prinde  un  şir  întreg  de  acte  de  recu­ pul petrecut în societate, al cărei membru  pantofar,  e  plăcut  foarte  mult  cu  de­
                                                                                                                                            să  observe  disposiţ'unile  statului  de  organi-
            noştinţă.  Presidentul  reuniunii  dl  Vic­ nu  va  înceta  a  fi  şi  din  depărtare.  Al  plin  succesul  seu  prim  debut:  „Varia-  sare  al  şcoalei.
            tor  Tordăşianu,  în  cuventul  de  deschi­ 2-lea:  o  frumoasă  cuvântare  de  mulţu­ ţiune"  de  Ionescu.  Sodalul  pantofar  dl
                                                                                                                                                 învăţătorul  ordinar,  până  când  e  pro-
            dere,  făcând  o  scurtă  reprivire  asupra  mită  şi  recunoştinţă,  adresată  de  mem­ Nicolae  Apolzan,  ţine  să  devină  bun  visor,  primeşte  salar  anual  K  1400-—  solvit
            activităţii  reuniunii,  aduce  vii  şi  calde  brul  Ioan  Hăgău,  calfă  pantofar,  care  comician,  dovadă  anecdotele  „Ţiganul  în  rate  lunare  anticipative  şi  K  300’—
            mulţumite  numărului  însemnat  al  ele­ cu  concursul  presidentului  Reuniunei  a  la  Ierusalim"  şi  „Jurământul  pentru    bani  de  cuirtir,  solviţi  în  4  rate  trilunare
                                                                                                                                            ear’  devenind  definitiv  primeşte  salar  anual
            vilor  seminariali,  cari  ’şi-au dat  binevoi­ fost  înscris  la  şcoala  de  croit  a  d-lui  Sârb"  de  Speranţă,  cu  cari  ne-a  ţinut
                                                                                                                                            K  2000'—,  bani  de cuartir K  600-—,  5 cuin-
            torul  concurs  în  tot  decursul  anului  la  Zilich,  pe  care  tocmai  o  absoalvă  şi  în  continuă  veselie.  Sodalul  arămar  dl
                                                                                                                                            cuenale  a  K  200 —  şi  drept  de  pensiune
            diferitele  lucrări  ale  ei,  şi,  îndeosebi  tot  cu  concursul  lui  a  fost  în  posiţiune  Moise  Fărcaş,  a  dat  dovezi  de  între­
                                                                                                                                            dela  stat,  unde  va  solvi  taxele  prescrise;
            celor  8  absolvenţi  ai  cursului  pedago­ de a se  susţinea  la  acea  şcoală, primind  buinţarea  în  mod  vrednic  a  timpului
                                                                                                                                            învăţătoarea  provisorie  primeşte  salar  anual
            gic,  cari  cu  multă  abnegaţiune  au  luat  drept  ajutor:  un  stipendiu  din  funda-  liber  prin  predarea  corectă  şi  cu  simţ  K  800‘— şi  întreagă întreţinerea  in  internatul
            parte  la  toate  probele  de  cântări  şi  ţiunea  „Andronic“,  ear’  din  mijloacele  a  poesiei „Sunet" de  Alexandri.  Dl  Aug.   şcoalei,  ear  cea  definitivă primeşte  salar anual
            la  producţiunile  publice.   Aceşti  buni  presidentului  o  însemnată  parte  a  ba­ Bena,  cleric,  ne-a  delectat cu mai  multe   K  1200-—  întreagă  întreţinerea  în  internat,
                                                                                                                                            cuincuenale  şi  drept  de  pensiune  ca  învăţă­
            şi  harnici  fiitori  dascăli  laudă  merită  şi  nilor  receruţi  pentru  prânz  şi  cină  în  piese  executate  la  pian,  secerând  vii
                                                                                                                                            torul.  învăţătoarea,  locuind  în  internat,  va
            pentru  cuvântul,  că  s’au  pus  în  servi­ curs  de  10  luni,  un  rînd  de  vestminte  şi  bine  meritate  aplause.
                                                                                                                                            avea  să  dee  directoarei  mână  de  ajutor  la
            ciul  învăţământului  chiar  înainte  de-a  cusute  de  croitorii,  membri  ai  Reuniu­   Mica  şcolăriţă  Aniţa  Praşca,  care   agendele  internatului.
            fi  absolvat preparandia. Mulţumeşte ono­ nei  şi  unele  albituri.  Dl  Hăgău  cu  la­ cântă  atât  de  admirabil,  ne-a  pus  în
                                                                                                                                                 II.  Doritoarele  de  a  ocupa  postul  de
            rabilei  direcţiuni  a  seminarului  „An-  crimi  în  ochi  imploară  binecuvântarea  uimire  cu  declamarea lungii poesii  „Ana   învăţătoare  suplcntă pentru  lucrul  de  mână
            dreiân“,  şi  mai  ales  P.  C.  S.  d-lui  di­ cerească  asupra  binefăcătorilor  sei.  Doamna"  de  V.  Alexandri.  Vocea-’i  au  să  înainteze:
            rector  Dr.  Eusebiu  Roşea,  care  de  un      Din  sumarele  şedinţelor  adminis­ arginţie,  pronunţarea  corectă  şi  la  în­     a.  atestat  de  botez;
            şir  de  ani  cu  multă  bunăvoinţă  şi  pre­ trative,  cetite  de  dl  notar  I.  Apolzan,  ţeles,  fac  onoare  dascălului  C.  Popa,   b.  document  despre  cualificaţiunea  ce­
            venire  a  dat  voie  elevilor  să  stea  în  am  aflat,  că  văduva  învăţătoreasă  d-na  a  cărui  elevă  a  fost  drăgălaşa  Aniţa.  rută  prin  legea  statului  pentru  ocuparea  pos­
            ajutorul  reuniunii.  Aduce  cuvinte  de  Nicoară  din  Munţii-Apuseni,  ’şi-a  adus  Aci  a  urmat  apoi  cuvântarea  d-lui    turilor  de  învăţătoare  la  şcoalele  civile;
            laudă  dirigentului  corului  d-lui  C. Popa  aminte  de  săracii  noştri,  pe  seama  că­ Hăgău  şi  după  ea  sortarea  între  cele   c.  arătare  despre  studiile  pregătitoare
                                                                                                                                            şi  despre  ocupaţiunea  de  până  acum;
            pentru  ostenelele  aduse  cu  instruirea  rora  a  dăruit  un  rând  de  vestminte,  124  persoane  presente,  induse cu multă
                                                                                                                                                 d.  atestat  despre  cunoştinţa  în  teorie
            corului  şi  mulţumeşte  bravilor  corişti  ear’  între  obiectele  şi  cărţile,  ce  s’au  oboseală  de  dl  P.  Ilieş  în  protocol  —
                                                                                                                                            şi  în  praxâ  a  lucrului  de  mână;
            (dame  şi  domni),  cari  s’au  găsit  tot­ sortat  între  numâroşii  asistenţi  la  şe­ a  celor  18  obiecte  dăruite.  Subscrisul
                                                                                                                                                 e.  să  dovedească,  că  vorbesc  bine  ro­
            deauna  la  locul  lor,  contribuind  astfel  dinţa  literară  de  astăzi,  să  găsesc  2  am  rămas  cu  speranţa  de-a  câştiga
                                                                                                                                            mâneşte  şi  ungureşte,  eventual  şi  nem­
            la  ridicarea  vazei  reuniunii.   De  ase­ câlindare  perpetue,  dăruite  de  soţia  vr’o  carte  folositoare  —  numai  la  şe­ ţeşte.
            menea  mulţumeşte  d-lui  Aug.  Bena,  d-lui  compactor  Petru  Ilieş,  iniţiator  al  dinţa  din  Joia  ultimă  din  luna  Iulie.   Vor  fi  preferite  acele  concurente,  cari
            cleric  absolut  şi  distins  musician,  care  acestor  daruri,  2  cărţi  dăruite  de  pre-   Cred  a  fi  de  prisos  se  amintesc  —  pe  lângă  caulificaţia  din  lucrul  de  mână
            de  3  ani  la  aproape  toate  şedinţele  li­ sident  şi  14  lelurite  cărţi  procurate  că  serata  a  fost  veselă  şi  că  aceste  se­ —  mai  au  caulificaţie  şi  din  oare-care  cate­
            terare  ne-au  delectat  aci  cu  piese  de  din  mijloacele  Reuniunei.             rate  ne  procură  momente  de  înălţare   gorie  de  studii,  îndeosebi  din  grupul  lim­
                                                                                                                                            bilor.
            pian,  aci  de  flaută  şi  îi  doreşte succese   Programul  special  în  scurt  a  fost  sufletească  şi  de  mândrie  naţională.
                                                                                                                                                 învăţătoarea  suplentă  primeşte o  remu­
            la  continuarea  studiilor  musicale,  la  următorul:  d-şoara  Maria  Iordan,  a  de­     Onoare  celor  grupaţi  în  şirurile
                                                                                                                                           neraţie  anuală  de  K  600-—,  solvită  în  rate
            care  se  dedică.                         clamat  frumos  poesia  „Ştefan  şi  Du­ Reuniunei.                                   lunare  anticipative,  şi  întreagă  întreţinerea  în
                                                                                                                            TJn  tipograf.
                 Două  puncte  din  lungul  şi  intere­ nărea"  de  V.  Alexandri;  dl  Emil  Bo-                                          internat.
            santul  program  al  seratei  merită  să  fie  bancu,  cul.-tip.,  a  recitat  poesia  „în­                                          învăţătoarea  angajată  va  avea  să  dee
            scoase  în  relief.  Primul:  o  scrisoare  a  zestrarea  neamurilor",  tot  dsa  mai  în        CO N C U RS                   directoarei  mână  de  ajutor  la  agendele  inter­
            harnicului  fost  al  2-lea  bibliotecar  al  urmă  a  recitat  poesia  „In  Cismigiu"  de                                     natului.
            Reuniunei,  a  d-lui  Nicolae Bratu, culeg.-  Lumpatius  şi  a  cântat  câteva  strofe                                              Terminul  de  concurs  expiră  la  15  Au­
                                                                                                      Pentru  ocuparea  unui  post  de învăţător
            tip.,  care  în  urma  licuidării  societăţii  dintr’un  cântec  poporal.  Dl  Filimon                                         gust  a.  c.  st.  n.
                                                                                                 {învăţătoare)  ordinar  şi  a  postului  de  învăţă­
            „Tipografia",  silit  a  fost,  ca  mulţi  alţii,  Delorean,  sodal  cismar,  a  produs  mult   toare  suplentd pentru lucrul de mână  la şcoala   Posturile  sunt  a  să  ocupa  cu  1  Sep­
                                                                                                                                           temvrie  a.  c.  st.  n.
            a  părăsi  Sibiiul  şi  a  se  angaja  la  noua  haz  prin predarea  bucăţilor  „Mai lăsa-te"  civilă  de  fete  a  Asociaţiunii  se  publică
            tipografie  din  Şimleul-Silvaniei.  In  scri­ şi  „Lungeşte-’i  Doamne  boalele"  de  concurs.                                     S ibiiu,  din  şedinţa  dela  2 Iulie  1903
            soarea  sa  dl  Bratu  aduce  vii  mulţu­ Sandu    Pungă-goală     D-şoara   Maria        I.      Doritorii  (doritoarele)  de  a  ocupa a  comitetului  central  al  Asociaţiunii pentru
                                                                                                 postul  de  învăţător  (învăţătoare)  ordinar  au  literatura  română  şi  cultura  poporului  ro­
            mite  Reuniunei  pentru  onoarea,  cu  Simtion,  ’şi-a  făcut  intrarea  în  şirul  de­
                                                                                                 să  presinte  comitetului  Asociaţiunii  (Sibiiu  mân.
            care  Ta  distins,  punându-’l  bibliotecar  butanţilor  cu  recitarea  bucăţii  „De-aşi
                                                                                                 str.  Morii  nr.  8)  următoarele  documente:
           şi membrilor pentru  concursul,  ce  ’i-’l-au  avea  de şcoală  parte"  de  Vioara  Magdu   1.  atestat  de  botez;               Iosif  St.  Şuluţu            II.  Beu,
            dat  întru  împlinirea  conştienţioasă  a  şi  mai  apoi  prin  recitarea  mai  multor    2.  document  despre  cualificaţiunea  ce­                            secretar.
           grelei  sale  misiuni.  Apelează  la  mese­ poesii  poporale.  Elevii  preparanzi  d-nii rută  prin  legea  statului, având  preferinţă  cei-


                 Dar  ce  să  mai  faci  la nevoie, zice omul   O  vorbă  aruncată  în  mintea  unui  copil   II  sperii  cu  şoala  şi  cu  dascălul  dela  e  râu  dispus.  In  acest  cas  vă  perdeţi  capul
           ce  să  faci,  să-’l  baţi?  Să-’l  omori?  II  sperii  va  eşi  odată  de  acolo,  nici  nu  ştii  în  ce  şcoală ?  Să  nu  te  miri dar când îi  va  fi şcoala  şi-i  daţi  tot,  tot;  tot  ce  nu  cere ;  îi  daţi  tot
           mai  bine  acolo  cu  ceva,  şi  scapi  de  dînsul. formă  şi  nici  nu  ştii  ce  rău  poate  să  prici­ urîtă.                ce  altă  dată  nu  i-aţi  fi  dat.  Ii  dai  ceasorni­
                E  adevărat,  când  îi  spui  de  gogoriţă  şi   nuiască  ea.                        II  sperii  cu  doctorul  că-i  taie  nasul  ori  cul,  îi  dai  călimara,  îi  dai  luminarea,  li  dai
                                                           Taie  popa  limba ?  Aşa  ai  spus  tu  co­ limba? Zi  ferească Dumnezeu să  nu  se  întâm­  puşca,  îi  dai  briciul,  toate i-Ie  dai,  pentru  că
           de  alte  prăpăstii,  şi  de  tăiat  limba  şi  tăiat
           nasul,  copilul  se  spărie.  Te  aude vorbindu-i   pilului.  El  te-a  crezut.  In  mintea  lui  de  aici  ple  să  dea  peste  copil  vr’o  boală  de  cele   stai  tu  să-l  păzeşti.  Dar  când  copilul  se  va
           de  lucruri  nouă,  de  lucruri  cari  după  mintea   înainte,  singurul  rol  pe  care  11  are  preotul  rele  ca:  anghină,  scarlatină,  etc.,  căci  va  fi   face  bine,  nu-i  vei  mai  da,  căci  tu  nu  vei
           lui  se  pot  întâmpla;  te  aude,  rămâne  pe   pe  lume  va  fi  de  a  tăia  limba  copiilor.  vai  de  tine  cum  te  vei  uita  la  dînsul,  de   mai  sta  degeaba  lângă  dânsul,  căci  tu  mai
           gânduri  şi  luându-se  pe  gânduri  îşi  uită   Mai  merge  de-acuma  copilul  la  preot?  pildă,  că  nu  se  lasă  ca  să  ’i-se  uite  doctorul   ai  şi  altă  treabă.
                                                                                                                                                Tu  nu-i  dai  şi  copilul  va  plânge  şi
           pentru  moment  îndărătnicia  lui.         De  acuma  când  la  o  întâmplare,  copilul  va  în  gât.                           atunci  tu  îl  vei  speria.
                Ţie  îţi  pare  bine,  tu  te  bucuri  că  co­  fi  bolnav,  mai  poate  preotul  să  se  apropie   Eată  la  ce  puteţi ajunge speriind  copiii.  Deci  care  e  leacul  ?
           pilul  s'a  astâmpărat,  s’a  cuminţit  dar  te  în­  de  el  să-i  dea  grijanie?        Şi  să  nu  ziceţi:  Dar  lasă  că  şi  pe mine   Intâiu,  lecueşte-te  pe  tine : Fii cu  minte
           şeli.  Nimic  în  lumea  asta  nu  să  perde.  Ade-   Ai  spus  că  vine  gogoriţa  şi-l  mânâncă.   m’au  speriat  când  eram  mic  şi  n’am  ajuns
           se-ori  nu  vedem,  nu  prindem  noi  de  veste  Ai  spus  şi  el  te-a  crezut.  El  a  tăcut,  căci  a   aşa.  Să  nu  ziceţi  aşa,  pentru  că  nu  e  adevă­  şi  nu-i  da  odată  ce  nu-i  poţi  da  totdeauna.
                                                                                                                                           Nu-i  da  de  loc.  Nu-1  învăţa  a-i  da  şi  nu-ţi
           ce  să  face,  dar  nimic  nu  să  perde,  rămas  cu  gândul la gogoriţă.  I-a rămas în min­  rat.  Gândiţi-vă  mai  bine  şi  vă  cercetaţi  mai   va  cere,  şi  tu  nu  vei  fi  nevoit  să-l  sperii.
                Dacă  vezi  că  pe  jos,  pe  unde  ai vărsat   te că  să află  în lume fiinţe de acestea  cari  pot   cu  de-amănuntul  sufletul  vostru  şi veţi  vedea,
           apă,  s’a  uscat,  ce  crezi?  Crezi  că  apa  aceea   să  între  şi  prin  uşile  încuiate,  şi  prin  părete   de  pildă, că  ori  cât  v’aţi  părea  de  viteji,  tot   (•Albina<)   Th.  D.  Sperantia.
                                                      şi  pe  ori  unde;  fiinţe  a  tot  puternice,  de
           s’a  perdut ?  S’a  nimicit ?                                                        trebue  să  fie  ceva  de  care vă  temeţi. Ei bine,
                                                      cari  nu  poţi  scăpa.
                Dacă  pui  cârpe  la  uscat,  îţi  închipui  că                                 frica  aceasta e  dela  gogoriţă  de  când  eraţi
                                                           Ei  bine,  ştii  ce  va  eşi de pe urma  aces­
           apa  din  ele  s’a  nimicit,  s’a  perdut?                                           mici.
                Sau  dacă  ai  aruncat o vorbă în  urechile   tei  gogoriţe?                         Şi  chiar  de  nu  vei  găsi  că  eşti  fricos,      G l u m e .
           unui  copil,  crezi  că  vorba  aceea  s’a  perdut   Pe  urma  acestei  gogoriţe  va  eşi  că co­  să  ştii  că  tot  nu  eşti  aşa  cum  ai  fi fost  dacă
                                                                                                                                                Nora.  O  nevastă  voia  să-’şi  cumpere
           în  mintea  lui,  fără  nici  un  răsunet?  fără  nici  pilul  tău  se  va  alege  un  fricos  care  se  va   nu  te  speria.   o  carte,  dar’  îi  părea  prea  scumpă.  Cumpă­
           o  urmare ?                                teme  şi  de  umbra  lui;  se  va  alege  că  în  loc   Dar  pentru  ce  aveţi  nevoe  să  speriaţi  ră-o  —  zise  librarul  —  că  atâtea  glume
                Din  locul  cel  ud,  când  să  uscă  locul,  să  creşti  un  om  voinic  şi  cu  curagiu,  va
           apa  să  Schimbă în vapori  şi se ridică  în  sus  în  creşte  un  păcătos.  Şi  păcătos  va  fi  toată   copiii ?              sunt  în  ea,  de  să  mori  de  rîs.
           atmosferă,  unde  să  amestecă  cu  alţi  vapori  vieaţa,  căci  ceea-ce  i-a  întrat  de  tinăr  în   Eată  de  ce:                 —  Dacă-’i  aşa,  dă-’mi-o,  cât de scumpă
           şi  de  acolo  va  cădea  îndărăt  pe  pământ  în  sângele  lui,  nu-i  mai  ese  până  nu  i-o  eşi  şi   Se  întâmplă  de  e  mai  bolnăvior,  că-1   o  fi,  căci  o  dau  soacrei  s’o  cetească.
           formă  de  ploaie.                         sufletul.                                 doare  ceva,  că  nu  poate  mânca,  plânge, ţipă,
   1   2   3   4