Page 2 - Activitatea_1903_08_31
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 31
lui şi înaintarea literaturii cu puteri cugetările cele senine şi serioase în po tura poporului român din Marmaţia, mai Ei bine! Toate acestea sunt puse
unite», în sinul poporului român din porul nostru, ca să cunoască fiinţa şi multe reuniuni de femei române, apoi în lucrare.
Transilvania. destinaţia sa şi se o ştie întrebuinţa o mulţime de institute de credit şi e- Aminteşc aci numai importanţa
Resolvită aceasta cerere din partea spre tot binele, precum şi alte naţii conomii, Reuniuni preoţeşti, învăţătoreşti, ediţiune a Enciclopediei române, carea
Cancelariei aulice transilvane, s’a con fac astăzi aceasta, şi precum este spiri industriale, comerciale şi agronomice — în anul acesta se va termina, Şcoala ci
vocat conferenţa pe 21 Martie 1861 la tul cel civilisatoriu al secolului nostru. toate cu menţiunea de a înainta des- vilă de fete cu internat, bibliotecele po
Sibiiu, unde sub presidiul episcopului Darurile lui vor garanta viitorul cel voltarea culturală şi economică a po porale, publicaţiunile editate de Aso-
Andreiu baron de Şaguna s’au redac mai ferice al mult cercatei noastre na porului român, — tot atâţia razimi ai ciaţiune pentru biblioteca poporală, bur
tat primele statute ale «Asociaţiunii ţiuni, şi o vor feri de nişte lovituri uci naţionalităţii române din patria noastră. sele ce se dau din partea Asociaţiunii
transilvane pentru literatura română şi gătoare de religie şi limba ei. Aceste Din toate reuniunile culturale în şi paşii întreprinşi pentru înfiinţarea mu-
cultura poporului român», aprobate convingeri mari să ne însufleţească, dlor, fiinţate de poporul român din patria seului naţional (Casa naţională), care
prin preaînalta decisiune din 6 Sept. pe noi toţi şi atunci tare cred, că Ce noastră, cea mai vechiă, cea mai gene este aproape de realisare.
1861 a Maj. Sale gloriosul nostru Re riul va încorona cu flori de mângăere rală şi — cred că pot afirma fără sfială Asociaţiunea şi în astă privinţă face
ge Francisc Iosit I. întreprinderea noastră şi va asculta ru — cea mai eficace de a contribui la totul ce cade în competinţa organelor
In puterea acestor statute s’a con găciunea mea, prin care cucerindu-mă desvoltarea culturii naţionale a poporu sale, întră marginile budgetului. Dar’ nu
stituit Asociaţiunea noastră în adunarea îl rog, ca să reverese binecuvântarea sa lui român, fără a jigni cât de puţin este echitabil să se pretindă, ca însuşi
generală, care a avut loc în Sibiiu în asupra Asociaţiunii noastre, căci tot da cultura altor popoare din patrie — este comitetul central, care nu este corpo-
rul desăvârşit de sus vine, dela părin Asociaţiunea noastră.
zilele 4— 7 Noemvre 1861. raţiune literară, ci administrativă — şi
tele luminilor»,
Cu mândrie admirăm şi astăzi — Multe şi mari au fost şi sunt spe organele lui, să facă literatura română.
după 42 de ani — entusiasmul cu care Ear’ eruditul nostru filolog Timo ranţele şi pretenţiile noastre faţă de Asta este chemarea şi datorinţa li
fruntaşii Românilor transilvăneni au teiu Cipariu, în memorabilul seu dis această instituţiune naţională. teraţilor, cari nu se pot comanda, ci ei
curs, rostit în adunarea constituantă
inaugurat Asociaţiunea noastră. Şi dacă nu s’au putut şi nu se au să se afirme.
din 4 Noemvrie 1861 într’altele astfel pot toate realisa în măsura în care am
Să nu mi-se facă imputări pentru Dar’, în fine, această parte a pro
ne încurajează: dori noi, nu este vina noastră.
că aci, la periferia românismului din blemei originale a Asociaţiunii a trecut
patria noastră, în o localitate, care la »Insă din toate aceste ruine provi Astfel este situaţiunea în care am în domeniul şi competenţa Academiei
înfiinţarea «Asociaţiunii» nu aparţinea denţa ne-a conservat încă aceste du vieţuit şi vieţuim. române, care dispune de fondurile ne
reri cumplite un tesaur nepreţuit, care
teritoriului ei, voiu cita unele părţi din Noi suntem un popor sărac, un cesare şi are în sinul seu savanţi din
nu ni-l’au putut răpi nici sabia învin
cuvântările rostite la primele ei adu popor blând, care fără vina noastră am toate părţile locuite de Români; —
nări generale, fiind acelea instructive şi gătorului, nici cruzimea tiranului ce rămas cu secoli îndărătul altor popoare pentru-că limba şi literatura unui po
pentru generaţiunea actuală şi pentru domnea pe corpurile noastre, nici pu mai favorisate de soarte, am rămas nu por nu este şi nu poate fi mărginită la
terea fisică, nici politica infernală, —
cele viitoare. mai cu credinţa în Dumnezeu şi cu iu graniţele statelor naţiunilor politice.
un tesaur născut cu noi dela ţîţele
«Se poate« — zice Şaguna în cu birea nemărginită de dulcea noastră
maicei noastre, dulce ca sărutările măi La 1 August 1867, în şedinţa de
vântul de deschidere al conferenţei din cuţelor, când ne aplecau la sinul lor, limbă. inaugurare a «Societăţii literare române«,
21 Martie 1861, — »se poate, că ci tesaur mai scump de cât vieaţa, tesaur, Noi şi astăzi, când scopurile naţio care atunci a primit numele de „Socie
neva îmi va înfăţişa starea cea strălu care de l’am fi perdut, de l’am perde, nale şi culturale ale altor popoare din tatea academică roinânâ“, ear’ prin le
cită a Românilor vechi şi monumentele patrie se bucură de nemărginit sprijin
de vom suferi vr’odată, ca cineva cu gea din 29 Martie 1879 s’a declarat
cele strălucite ale mărirei lor, de care puterea, au cu înşelăciunea, au cu mo- material şi moral, afară de sarcinile pu „Academia română", — cel mai com
ţeara noastră este plină, şi asemănân- blice comune cu toţi cetăţenii statului,
mele să ni-1 răpească din mânile noa petent în această materie, membrul aca
du-o cu starea noastră de astăzi, carea stre, atunci mai bine, mai bine să ne dip sărăcia noastră trebue să creăm şi demiei Tipoteiu Cipariu, în cuvân
e destul de deplorabilă — va gândi: înghită pământul de vii, să ne adunăm provedem toate instituţiunile noastre tarea sa de inaugurare a rostit şi ur
de ce sâ întreprindem un lucru mai culturale şi naţionale, cum se zice: »de mătoarele cuvinte:
la părinţii noştri cu aceea mângăere:
mare spre cultivarea naţională ? deoare la Vlădică până la o p i n c ă «.
că nu am trădat cea mai scumpă ere „Până aci limba şi naţionalitatea
ce este posibil, că va veni un timp ditate, fără de care nu am fi demni Inteliginţa noastră, care conduce ni-a fost încătuşată... Pentru eliberarea
barbar, care lucrările noastre le de a ne mai numi fiii lor, — limba instituţiunile naţionale şi care aproape limbii naţionale va îngrijî mai ales chiar
va nimici şi naţia o va degrada la soarte românească«..... singură ofere şi mijloacele materiale ale această societate literară. Ea va îngriji,
de sclăvie. Aşa este! căci nime nu Asociaţiunii, întră împrejurările date, cu
poate trage la îndoială, că ceea-ce odată »...Nu voesc a mă întinde mai puţine escepţiuni, face tot posibilul, ca ca limba română să scape din jugul
departe, măcar că multe s’ar mai putea despotismului sub care a gemut de se
s’a întâmplat în lume nu s’ar mai putea scopurile acestei reuniuni să înainteze. coli. Ea va îngriji pentru conservarea
întâmpla mai de multe-ori. Totuşi eu zice şi aduce din vieaţa poporului Statutele modificate în 1897 dau
român, ce demustră invederat că de unităţii limbei româneşti în toate pro
sum de aceea părere, că monumentele posibilitatea, ca activitatea Asociaţiunii, vinciile locuite de Români. Ea îi va
materiale ale unui period cult se pot şerte sunt toate sperârile, ilusiunile, care mai nainte era mărginită numai
visurile, îndeşert toate sofismele şi ma- reda forma curat naţională română, spre
nimici prin mâni barbare, şi o naţie li la teritorul Transilvaniei, să se estindâ a figura cu toată demnitatea întră şi
beră sâ poate lipsi de libertate prin chinaţiunile tuturor, cari mai duc şi asupra întreg teritorului locuit de Ro lângă surorile ei de origine latină".
nişte legi draconice; însâ monumentele trag sperare, că doară-doară din ro- 1 mâni în patria noastră ca şi cea mai
spirituale şi moravurile cele morale, mân vor putea face alt popor. Un ra- J neînsemnată comună cel puţin prin o Cerându-vă scusele, domnilor, pen
zim naţionalităţii române să împlântă ’ tru-că poate prea mult v’am întreţinut
precum şi valoarea lor râmân pentru agentură să vină în nex organic cu
toate timpurile neresturnabile, căci aces astăzi şi sperăm că asemeni razimi de ' comitetul central, dau posibilitatea, ca cu împrospătarea unor reminiscenţe is
tea sunt mai presus de ori-ce putere astă şi de alte forme se vor împlânta \ în toate despărţâmintele să se înfiinţeze torice, pe cari şi înşi-vă le cunoaşteţi,
silnică şi fisică. De ele nu se poate şi de aici înainte, şi mai mult şi mai j tot felul de instituţiuni şi însoţiri folo Vă salut, şi în calitate de delegat al
atinge mâna barbarului, furul nu le puternic». j sitoare pentru popor. Ear’ natura am comitetului central pentru conducerea
*
poate fura, moliile nu le pot mânca. Şi speranţa înflăcăratului savant j bulantă a adunărilor noastre ne dă po acestei întruniri — declar deschisă adu
Fiind aşadar’ problema noastră: a înainta român în mare parte s’a realisat. In ( sibilitatea, ca inteliginţa despărţămân narea generală ordinară a Asociaţiunii
literatura, cultura, industria şi agricul scurt timp spiritul deştept la înfiinţarea ‘ tului să vină în atingere cu poporul şi pentru literatura română şi cultura po
tura naţiunii noastre, adecă a înainta Asociaţiunii a creat Asociaţiunea naţio prin graiu viu să-’l lumineze şi însufle porului român.
starea spirtuală şi materială a poporu nală din Arad, Societatea pentru crea ţească pentru scopurile Asociaţiunii,
lui nostru, vrem a deştepta prin mij rea unui fond de teatru român, Aca- ; indentice cu fericirea lui şi a patriei. C O R E S P O N D E N T A
loace naţionale facultăţile, va să zică demia română, Asociaţiunea pentru cul- 9
Dar’, fireşte, toate acestea reclamă
lucru intensiv şi timp, până când po Onorate Domnule Redactor!
Păgânii I strigă bătrîna puindu-şi mâ- Fug şi Hunii, fug şi Goţii, porul, şi mai vârtos poporul românesc,
Fug potop, potop cu toţii
nile pe tâmple. care din firea sa este conservativ şi Vă rugăm, să binevoiţi a da loc în
Şi se duc, se duc ca vlniul,
Iar azi, când mă gândesc în urmă, abia Asurzind întreg pămentul, foarte reservat faţă de cărturari, îşi va coloanele preţuitului D-Voastre ziar urmă
îmi aduc aminte; nu de geaba sunt 85 de De-a lor urlete barbare, pricepe interesul seu şi însuşi va da toarelor:
ani la mijloc. Au trecut apoi pe aici pe rînd: De-a lor vaete amare ! mână de ajutor inteliginţei sale la rea- In 2 August n. 1903, ziua de Sf. Ilie,
Ruşi — Nemţi, neamuri creştine; zile ca Alături de cântecul minunat al poetului, lisarea scopurilor culturale ale Asocia- „Reuniunea femeilor române greco-catolice“
acelea n’am mai apucat şi să te ferească îmi răsună în gând vorba sfîntă a bunicăi: ţiunei. din Zlatna a aranjat petrecerea sa din vara
D-zeu de ele, fătul meu. Azi lumea ci-că s’a »Apa trece, pietrele rămân*. Nu pot trece cu vederea nici cu aceasta. Timpul era plăcut şi clima domoală.
civilisat, ţiganii s’au desrobit, obiceiurile noastre rentul mai recent, pornit mai vârtos în Pe la 2 ore după amiazi o mulţime de po
(„Albina"). N . Stupcanu,
vechi şi strămoşeşti, au rămas ici colea, tot CI. IV-a, Liceul „Petru Rareş“ din Piatra-N. o parte a jurnalisticei noastre, cu pri por s’a adunat înaintea bisericei române greco-
cum au fost nespălate de apa de duşmani*. vire la activitatea literară a Asociaţiunii. catolice, de unde, în frunte cu flamura şi
Bunica şi-a şters apoi două boabe de Sfaturi. Este adevărat că în titlul Asocia membrele Reuniunei, în sunetul musicei a
lacrimi şi a sfirşit: »Apa trece, pietrele rămân*. ţiunii se cuprinde şi »literatura română». plecat spre locul destinat pentru petrecerea
începusem să învăţ la şcoală. Mi-se Paragraful 2 al statutelor însă in poporală, în „Coasta oprită!1 Aici seria dan
trecuse vremea de jucat de-a puia gaia, ori Faptele mari puse la cale, au sâ dică modul, în care Reuniunea noastră surilor s’a început cu o horă veselă, care a
de-a vălătuca ’n fin. Eram băiat mărişor şi fie îndemn pentru altele, şi mai strălucite. are să promoveze literatura română, şi fost urmată de alte hore, ţarine, ardelene,
*
atunci am putut înţelege rostul apei de duş anume: nu ea are să facă, ci are sâ sârbe, etc. etc., cari de cari mai vesele şi
mani şi a inimilor de peatră româneşti. Rînd Doi inşi, mari la cap, să certau încurajeze literatura română, ca un mij mai animate, până seara cătră 8 ore, când
pe rînd au trecut prin cadrul minţei mele: asupra unui lucru de nimic; — când loc al culturii poporului: prin iniţiare şirul dansurilor a fost reluat în pavilonul dela
Traian stăpânitorul Romei, împreună cu hor- un al treilea întrâ’n vorbă, zicând: «Care de studii şi scrutări, prin editare de hotelul „GJtlck-Auf!“, unde petrecerea a du
dele potopitoare ale tainicului Răsărit, unite e mai nebun? cel ce mulge ţapul, ori publicaţiuni literare, ştienţifice şi artis rat până în zori de zi.
cu cele din Nord, cari s’au revărsat peste cel ce sprigineşte laptele în ciur ? 1 tice, înfiinţare de biblioteci poporale, In aceeaşi seară în pavilonul ospătăriei
*
coastele Imperiului Roman, deci şi peste musee şi alte colecţiuni, acordate de comunale, decorat frumos cu verdeaţă de
mica noastră ţărişoară. Şi-au venit. Dar: Cei cari vorbesc despre fapte lumeşti premii şi stipendii pentru diferite spe brad, seara pe la 9 ore tot „Reuniunea fe
Fiul Romei se aprinde şi vieţuesc cu răutate, sunt asemenea cialităţi de ştiinţă, arte şi industrie, ex- meilor române greco-catolice" din Zlatna a
Hidra'n mână o cuprinde fluerei, ce desfătează cei drept pe alţii posiţiuni, producţiuni şi conferenţe pu aranjat o altă petrecere pentru inteligenţă,
Şi-o sugrumă şi-o sfărâmă cu sunetul său, ea însă nu simţeşte blice, înfiinţare, eventual ajutoare de la care petrecere o frumoasă cunună de dame
Şi-o învinge şi o dărlmă. nimic. şcoli şi internat, organisare de secţiuni şi domnişoare din loc şi jur împodobeau sala.
Fug Gepizii, fu g Bulgarii,
ştienţifice, etc. A fost o petrecere foarte veselă. Tinerii încă
Şi Lombarzii şi Avarii;
