Page 2 - Activitatea_1903_09_34
P. 2

Pag-  2-                                                                 A C T I V I T A T E A                                                             Nrul  34

              şi  este  dorinţa  obştească;  aceasta  co­ mine  este  în  deosebi  mişcător,  căci       Cum  putea  să  fie  biserica  gr.-or.  deci   B.  Exposiţia  adiţională.
              respunde  trebuinţelor  noastre,  căci  face  printr’însul  văd  cum  începe  să  se  în-   invitată  Ia  un  act  solemn,  când  în  fruntea  ei   a)  Lucrări  de  sodali  şi  învăţăcei.
                                                                                                   să  află  un  Mangra,  cu  care  un  om,  care  să
              un  serviciu  mai  general,  ofere  repre-  trupească  visul  meu  din  tinereţe,  vis                                          b)  Şcoale  de  specialitate.
                                                                                                   respectă  nu  poate  sta  la  o  masă.
              sentaţii  teatrale  în  toate  părţile.  Ridi­ care  a  devenit  steaua  conducătoare  a                                        c)  Montanisticâ.
                                                                                                        Oare  să  nu  ştie  «Drapelul*,  că  din  in-   d)  Turistica.
              carea  unui  edificiu  anume  pentru  teatru,  vieţii  mele.                         teliginţa  gr.-or.  din  Oradea-mare  într’atîta  s’a
              este  a  doua  faşă  a  înfiinţării  teatrului   Şi  sub  impresiunea  emoţiunii  tre-  scîrbit  de  purtarea  vicarului  Mangra,  încât   e)  Lucrări  de  amatorr.
                                                                                                                                              f)  Antichităţi.
              naţional,  menită  pentru  alte  timpuri  murânde  de  bucurie,  cu  glasul  slăbit  la  serviciul  divin  dela  sfintele  Paşti  din  anul
              când  necesitatea  ei  se  va  impune.     al  verstei,  mulţumesc  bunului  Dumnezeu,   curent  nu  a  mers  nimenea  la  biserică?             Adaus.
                                                                                                        Iată  deci  causa,  pentru  care  represen­
                   Natural  că numai astfel  ne-am  putut  că  mi-a  lungit  zilele  să  pot  presida  şi
                                                                                                   tanţii  bisericei  gr.-or.  nu  a  fost  şi  nici  nu au   Catalogul  alfabetic  al  exponenţilor.
              închipui  fondarea  teatrului  naţional.  Na­ aceasta  serbare  şi  —  dimpreună  cu  Dv.                                       Inserate.
                                                                                                   putut  fi  invitaţi  la sărbătoarea bisericei gr.-cat.
              tural  că  nu  puteam  să  începem  la  clă­ şi  în  fruntea  excelenţilor  mei  colegi
                                                                                                        Iată  materie  pentru  o  serie  de  articoli
              direa  edificiului,  ci  trebuia  ca  întâiu  să  colaboratori  —   să  aşez  eu  în  temelia  de  fond  în  «Drapelul*.  II  rugăm  deci  în  nu­
              îngrijim  de  crearea  mijloacelor  ce  re­ instituţiunii  noastre  teatrale  —   prima  mele  inteliginţei  române  gr.-or.  din  Oradea-
                                                                                                                                                       E C O N O M I E
              clamă  şi  asigură  existenţa  instituţiunii   cărămidă.                             mare  şi  în  numele  tuturor  gr.-or.  din  B hor,
              teatrale.  Natural  că  mai  întâiu  aveam                     *                     pe  dl  Dr.  Valeriu  Branisce  să  someze  pe  ac­
              să  ne  creştem  artişti,  să  ne  formăm  un   Adunarea  generală  e  deschisă.     tualul  Episcop  al  Aradului  şi  forurile  Metro-   Recolta  cerealelor.
                                                                                                   poliei  gr.-or.  ca  să  delăture  pe  Mangra  din
              repertoriu,  —   căci  ce  folos  de  clădirea
                                                                                                   fruntea  bisericii  gr.-ot.  din  Bihor,  pentru-că:
              teatrului,  dacă  n’avem  cine  să  joace    Pentru teoreticianii dela „Drapelul 11  «casa  Tatălui  meu,  casă  de  rugăciuni  este,   Legatul şi uscatul  cerealelor.
              şi  ce  să  ne  represintel?                                                         ear  nu  peştere  de  tîlhari  (Mateiu)*.
                   Se  impunea  deci  ca  afară  de  adu­                                                                        BIHOREANUL.                (Urmare  şi  fine).
              narea  fondului  material,  să  stăruim  şi                 Oradea-mare,  28  August  1903.                                          Uscatul  consistă  în  evaporaţiunea
              pentru  întocmirea  unui  fond  intelec­        Din  incidentul  instalării  Ilustritâţii  Sale                                 apei  ce  există  încă  în  boabe  şi  paie.
              tual.                                      d-Iui  episcop  Dr.  Demetriu  Radu  în  scaunul   Exposiţia  industrială            Dacă  cerealele  s’au  recoltat  prea  de
                                                         vacant  al  Orăzii-mari  —  domnii  dela  «Dra­
                   Pân’  acuma  lucrarea  noastră  ş’a                                                          în  Sibiiu.                   timpuriu,  nu  numai  că  ele  se  usucă
                                                         pelul*  în  Nr.  93  au aflat de  bine  să  ne  spună
              mărginit  la  crearea  fondului  material,                                                                                      mai  anevoe  şi  le  trebueşte  timp  înde­
                                                         tuturor  Românilor  de  sub  coroana  Sfântului
              căci  fără  acesta  n’am  putut  intreprinde   Ştefan uniţi şi neuniţi, multe lucruri frumoase —   Reuniunea  cetăţenilor  şi  industriaşilor  lungat  pentru  uscare,  dar  după  evapo­
                                                                                                   din  Sibiiu  a  inaugurat  la  15  August  a.  c.  o  rarea  apei  bobul  scade  enorm  în  volum
              formarea  fondului  al  doilea.'  Acum,  gra­ dar  numai  în  teorie.
              ţie  stăruinţelor  neobosite  ale  fruntaşilor   Caută  dînşii  să  preciseze  raportul  bise­  exposiţie  locală  a  industriaşilor  din  Sibiiu,   şi  greutate,  coaja  îi  se  sbârceşte,  even­
              acestei  mişcări,  graţie  jertfei  încordate   ricii  române  unite  faţă  de  biserica  română   care  va  rămânea  deschisă  până  la  20  Sep­  tual  îşi  perde  şi  din  forţa  germinativă.
                                                         neunită.  Şi  arată,  că  aceasta  e  o  chestiune   temvrie  n.  Exposiţia  înfăţişează  o  icoană
              a  neamului  nostru,  ne  aflăm  în  situaţia                                        surprinzătoare  asupra  capacităţii,  la  care  sin­  Dacă  însâ  ele  s’au  recoltat  în  pârgâ
                                                         deschisă,  care  dă  prilegiu  atîtor nedumeriri  şi
              de  mult  dorită  ca  să  putem  începe  şi                                          guratice  industrii  au  ajuns,  în  butul  tristei   sau  la  maturitatea  completă, atunci este
                                                         atîtor  neînţelegeri  între  fraţi,  şi  deci  îşi  ţin
              crearea  fondului  intelectual.                                                      situaţiuni  economice  generale,  pe  care  patria  numai  puţină  apă  de  evaporat,  planta
                                                         de  datorinţă  a  deschide  desbaterea  publică
                                                                                                   noastră  deja  de  ani  nu  o  poate  învinge.  E  se  usucă  în  scurtă  vreme,  bobul  se  în­
                   Mult  timp  a  trecut  până  ce  am  asupra  acestei  cestiuni  foarte  importante  în
                                                                                                   de  sperat,  că  în  această  capacitate  de  muncă
              putut  străbate  pân’  aici.  Căci  greutăţile  zilele  noastre.                                                                tăreşte  fără  de  a  se  sbîrci  sau  de  aşi
              au  fost  mari  şi  puterile  noastre  slabe.   Incident  la  această  desbatere  publică   se  va  arăta  începutul  unei  amelioraţiuni  a   perde  din  forţa  germinativă.
                                                         i-a  dat  faptul,  că  la  actul instalării dela Orade   acestei  posiţii.  Anume  vedem,  că  prepararea
              Nu  ne-a  ajutat  nimeni  şi  adunat-am                                              fabricatelor  de  piele  şi  postav  în  Sibiiu  do­  Uscatul  nu  depinde  numai  de  sta­
                                                         au  fost  în  mod  oficios  invitaţi  representanţii
              ban  cu  ban  totul  numai  din  sărăcia                                             vedeşte  o  soliditate,  fineţă  şi  varietate,  care   diul  de  maturaţiune  în  care  se  găsesc
                                                         bisericii  romano-catolice,  ear  representanţii
              noastră.  Tocmai  de  aceea  şi  bucuria                                             face tot mai mult de prisos importul şi întrebuin­ plantele  la  recoltat,  ci  şi  cu  deosebire
                                                         bisericii  gr.-or.  nu  au  fost  invitaţi.
              noastră  este  mai  mare                        Susţin,  şi  nu  fără  dreptate  —  tesa,  că   ţarea  fabricatelor  străine.  Şi  industria  lăcătu-  de  temperatura  şi  mersul  timpului.  Un
                   De  acum  începe  o  epocă  nouă  în  din  punct  de  vedere  naţional  nu  este  permis   şeriei  şi  îndeosebi  a  mechanicei  sunt  excelent   timp  secetos  şi  cald,  le  usucă  pe  toate
              vieaţa  societăţii  noastre.  Conform  pla­  să  se  facă  deosebire  între  biserica  română   representate  în  exposiţie  şi  trebue  să  pro­  în  scurtă  vreme.   Ear  un  timp  umed
                                                         gr.-cat.  şi  biserica  română  gr.-or.   ducă  o  idee  înaltă  usupra  capacităţii  acestor
              nului  de  acţiune,  care  vi  se  presintă,                                                                                    şi  ploios,  le  poate  întârzia  foarte  mult,
                                                              Insistă,  ca  cestiunea  asta  cei competenţi   industrii.  In  producerea  de  excelente  maşini
              adunarea  actuală  are  să  pună  la  dispo-                                         agricole  Sibiiul este  vestit  deja  de  mult, acum   eventual  a  le  face  sâ  crească  cu  totul.'
                                                         să  o  resoalve  definitiv,  ca  să  nu  mai  obvină
              siţia  comitetului  mijloacele  pentru  a                                            a  ajuns  şi  la  turnatorii  de  fier,  la  industria   Când  timpul  este  umed  şi  ploios,  buca­
                                                         caşuri,  ca  cel  de  faţă.
              crea  burse  şi  a  publica  premii  pentru     In  teorie  vorbind  «Drapelul*  are  toată   de  poduri  şi  la  stabilimente  pentru  căzane  tele  atât  cele  din  porloage,  tinse  pe
              piese.  Este  modest  începutul  care  să  dreptatea  şi  cele  susţinute în  articolul amintit   de  vapor.  Şi  industria  de  mobile,  industria  pământ,  cât  şi  cele  din  jumâtâţi  şi  clăi,
              face  de  astă dată,  dar  el  are  să  crească   le  subscriem  şi  noi.            curelăriei  şi  şelăriei  şi  încă  vr’o  câteva  altele   sufere  foarte  mult  de  umiditate,  boabele
                                                              Cu  totul  în  altă  coloare  ni-se  presen-   arată  o  însufleţită  capacitate  de  desvoltare
              din  an  în  an  şi  în  aceeaşi  măsură  au                                                                                    încep  a  încolţi  şi  a  se  încinge,  prin
                                                         tează caşul,  dacă vom privi lucrurile deapioape   şi  astfel  exposiţia  presintă  un  tablou  îmbu­
              să  fie  tot  mai  mari  şi  succesele  la  cari                                                                                care  îşi  perd  coloarea  şi  din  valoarea
                                                         şi  vom  vorbi  în  concret.              curător.  Aceasta  să  relevează  cu  adevărată
              tindem.                                                                              satisfacţiune  şi  în  foile  din  Sibiiu.  Aşa  una   lor  întrinsecă.
                                                              N’a  fost  invitaţi  de  căfră  ordinariatul
                   Fie  cât  de  modest  .pasul  acesta,  din  Orade  la  actul  de  întronisare  al  episco­  scrie  la  începutul  unei  aprecieri  ce  face  ex-   De  aceea  la  punerea  lor  la  uscat
              el  indică  începerea  înfiinţării  Teatrului  pului  Radu  representanţii  bisericii  gr.-or.   posiţiei:  «Noi  trebue  să  mai acentuăm  odată,  avem  să  ţinem  în  prima  linie  cont  de
              Naţional.  Prin  el  punem  peatra  funda­  pentru-că  spre  ruşinea  şi  nefericirea  noastră   că  exposiţia  a  reuşit  peste  aşteptare  şi  că  a   mersul  timpului,  şi  apoi  numai  din  sta­
                                                         fie  zis,  în  fruntea  bisericii  gr.-or.  din  Oradea-   surprins  pe  toţi,  din causă  că industria  noas­
              mentală  la  măreţul  templu  al  Thaliei                                                                                       rea  productelor. Dacă timpul  este schim­
                                                         mare  stă  un  bărbat  pătat,  stă  vestitul  Man­  tră  din  Sibiiu  este  atât  de  multilaterală  şi
              Române,  care  are  să  vestească  de-a                                                                                         bător,  atunci  le  punem  mai  bine  dela
                                                        gra,  carele  în  numele  Maiestăţii  Sale  a  fost   că  este  capabilă  într’un  grad  aşa  de  înalt.*
              pururi  graiul  românesc.                                                            Pentru  aceea  o  visită  a  exposiţiei  este  sigur   început  în  clăi  sau  grămezi  acoperite,
                                                         declarat  de  tabla  regească  din  Timişoara  de
                                                                                                   folositoare  şi  poate  promova  în  mod  însem­ în  cari  ele  sunt  mai  sigure  la  uscare.
                   De  mare  însemnătate  momentul  om  timbrat,  delapidator  de  bani  publici  ect
              acesta  pentru  ori  care  Român,  pentru ca  să  nu  folosim  alţi  termini  mai  gravi.  nat  mişcarea  adevărat  patriotică,  care  este   Dacă  ploile  ţin  timp  îndelungat  şi
                                                                                                   îndreptată în scopul  ridicării  industriei indigene.   sunt  ploi  mari  torenţiale,  după  fie-care
                                                                                                   Si amicul  artelor  va fi vesel surprins,  aflând  in
              mătase,  ocupaţiuni  pe cât  de plăcute  şi  uşoare,  stăruinţei  şi  dragostei  cu  care  a  fost  îmbră­                      ploaie  mare  trebue  să  întoarcem  por-
                                                                                                   Sibiiu  un  stabiliment de  fototipie,  care  în  pri­
              pe  atât  de  producătoare;  înfiinţarea unei  pe­  ţişată  de  învăţători  a  prins  atât de puternice                         loagele  şi  mănunchii,  cu  partea  ce  a
                                                                                                   vinţa  capacităţii  de  producţiune  susţine  con­
              piniere  de  pomi  roditori,  îmbunătăţirea  ra­ rădăcini  la  sate,  în  cât  în  unele  locuri  sătenii                       fost  la  pământ  în  sus,  ca  să  se  svinte
                                                                                                   curenţa  prin  feluritele  sale  produse.  Lucră­
              sei  vitelor,  care  stă  în  strânsă  legătură  cu  singuri  au  cerut  înfiinţarea  lor, învăţătorii  vor
                                                                                                   rile  de  amatori,  anume  pictura  prin  ardere  de  vânt  şi  de  soare  ca  să  nu  crească,
              agricultura  raţională  şi  altele.  Vitele  noastre  fi  purtătorii  steagului  şi  pe  acest mare  câmp
                                                                                                   dovedesc  un  gust  drăguţ  ce  stă  la  înălţimea  şi  căutăm  clăile  şi  jumătăţile,  şi  snopii
              care  de  mult  erau  căutate peste graniţe, acum  de activitate, lucru  de altminteri  început într’un
                                                                                                   desvoltării  moderne,  şi  în  exposiţia  bogată   udaţi  şi-i  punem  în  sus,  eventual  şi-i
              s’au  pipernicit  cu  totul.  Te  uiţi  pe  câmp  şi  bun  număr  de  localităţi.
                                                                                                   peste  aşteptare  privitorul  află  individualită­
              vezi  caii  şi  boii  Românului,  atât  de  slabi  şi   Dându-se  şcoalelor  direcţiunea  aceasta                               tindem  din  nou  porlog  pentru-ca  să  se
                                                                                                   ţile  marcante  ale  pictorilor indigeni, cari  stau
              prăpădiţi  că  te  miri  de  unde  mai  au  putere  practică,   ear   învăţătorul  trasformându-se                              usuce  repede  şi  în  interiorul  legâturei,
                                                                                                   în  intimă  relaţiune  cu  natura  şi  pământul
              să  tragă,  când  li-se  văd coastele de  slăbiciune.  într’un  apostol  credincios  şi  devotat  ideilor                       şi  după-ce  s’au  svântat  ear  îi  punem
                                                                                                   patriei.
              Pe  când  în  alte  ţări  se  câştigă  averi  cu lapte,  acestora  sănătoase,  de  ridicare  a  stărei  mo­                     înapoi  în  clăi.
              brânză,  unt,  ouă,  pui,  la  noi  umbli  zile  şi  rale  şi  materiale  a săteanului,  resultatul  îl  pu­  A.  Exposiţia  principală.
                                                                                                                                                   Pentru  clăit  în  fie-care  localitate
              sate  întregi  până  să  găseşti  o  oală  cu  unt şi  tem  privi  cu  încredere,  căci  nu  trebue  să   I.  Articole  din  industria  alimentară.
              câţiva  pui.  Şi  când  spui  ţăranului,  fie  chiar  uităm  cuvintele marelui filosof german  Leibniz:  II.  Grădinărit.       şi  regiune  este  un  alt  obiceiu.   Nici
              absolvent  al  cursului  primar,  că  o  vacă  bine   «Daţi-mi  şcoalele   şi  voiu   reforma   III.  Industria  chemică.       forma*  clăilor  şi  nici  numărul  snopilor
              ţinută  dă  10—15  litri  de  lapte  pe  zi,  se  în­  omenirea*.                       IV.  Industria  de  peatră  şi  de  lut.  nu  este  egal.   Numărul  snopilor  din
              chină  ca  de  Ucigă-l toaca, căci  a iui  cu şoldu­  «Albina*.   -E.  N.  G rigorcea.  V.  Industria  de  fier  şi  metale.    claie  variază  între  20— 36,  şi  de  aceea
              rile  ieşite,  abia  îi  dă  un  străchior  de  lapte,
                                                                     —  «1K-—)K^5>S?-—                VI.  Industria  de  maşini.             nu  este  bine  ca  să  determinăm  recolta
              pe  care  amestecându-1  cu  puţină  apă,  poate                                       VII.  Industria  de  lemn.
              minţi  copii  în  zilele  de  dulce.  Anul  acesta      Sfaturi.                       VIII.  Industria  de  construcţii.       în  clăi,  cum  se  făcea  înainte.
              în  conferenţele  generale,  a  fost  pusă  în  dis-                                    IX.  Industria  de  piele.                   Intr’o  regiune  mai  secetoasă  şi  us­
              cuţiune  ştiinţele  naturale  cu  aplicaţiuni  la   Fericit  e  omul,  ce  are  trup  sănă­  X.  Industria  textilă.            cată,  snopii  se  pot  pune  în  grămadă
              grădina  şcoalei,  la  agricultură,  apicultură,  se­  tos  şi  minte  luminată  de  adevărurile   XI.  Industria  de  îmbrăcăminte.  sau  prismă,  punându-se  un  snop  în
              ricicultură  etc.  Aceasta  dovedeşte  încă  odată   învăţăturei,  —  averea  peste  măsură  XII.  Industria  de  artă,  mobilarea locuinţelor. curmezişul  de  desubt  şi  un  altul  de
              marea  dorinţă  a  d-lui  Ministru  Haret,  de  a   numai  înmulţeşte  grijile.       XIII.  Industria  de  artă  multiplicativă.  asupra,  care  să  acopere  spicele.
              da şcoalelor  o îndrumare practică,  căci  ceea-ce             *                      XIV.  Instrumente  şi  aparate  ştiinţifice.
              s’a  desbătut  în  aceste  conferenţe,  a  trebuit   Dacă  doreşti  să  fii  fericit,  poartă   XV.  Lucruri  de  mână  femeieşti.   La  noi  se  usiteazâ  mai  mult  pu­
              in  urmă  să  se  traducă  in  fapte, atât în  şcoală,  grijă  de  gândurile  tale,  până  ce  n’au   XVI.  Arta  plastică.     nerea  spicoaselor  în  clăi  puse  în  cruce,
              cât  şi  în  afară  de  şcoală.  Eu  am  credinţă,  că   devenit  pofte.  Puii  de  pasere  ajunşi  la  XVII.  Diferite  industrii.  ca  vântul  să  le  ia  din  toate  părţile, ear
              după-cum  ideea  băncilor  populare,  mulţumită  vârstă  anevoe-i  poţi  ţinea  în  cuib.                                       contra  ploilor  snopul  de  asupra  se  res-
   1   2   3   4