Page 2 - Activitatea_1903_09_36

Pag- 2 . A C T I V I T A T E A Nrul 36

de râsboiu, prin care feciorii dela. ar­ — pe basa datelor oficiale — cifrele, cari Scuză dacă amestec pe Montesquieu dacă nu aveţi şi de astă-dată prea mult spi­
mata comună nu se eliberează nici înfăţişază compunerea după naţionalitate a în epistola de faţă, dar cuvintele Francezului rit pentru modestele mele explicări _ că
după împlinirea celor trei ani de ser- tuturor regimentelor de infanterie din Ungaria îmi par perfect de nimerite Ia articlul D-voas­ idet se pot combate numai prin idei, fără deo­
ciu activ. Lueger cere ca ordinul s6 şi cari dau resultate, ce probabil surprind tră din > Sămănătorul * care pretinde a fi o sebire de vîrstă ori alte împrejurări laterale
fie aplicat numai la maghiari, pentru foarte tare pe mulţi cetitori şi din Ungaria quitare equivalentă a scrisorii mele din »Lu­ o" de natură Pnvată. Vorba goală, nu va
că ei poartă vină la aceasta stare. Dacă (Să se compare următorul conspect ta­ ceafărul » »Curent neîntemeiat în literatura putea învinge, niciodată ideia. Cuvântul cel
maghiarii nu vor s6 deie recruţi să se belar in procente'). romană. mai apoplectic e mai infirm decât o idee
reţină feciorii maghiari! fala jidano- Regimentele: V ) Nimic mai puţin, quitarea asta scurtă, anemică.
maghiară trebue frântă. Aşa se vorbeşte Maghiari: Germani h» Români: Slovaci: Ruten.i care nu o pot numi nici laconică nici dahlie, Din cauza asta, scuzaţi, dacă nu pot
o*
staţiunea corpului 0 1
în Viena, reşedinţa împăratului. O arată atâta «neînţelegere absolută» între D-v. primi afirmările D-voastră ca plată efectivă,
•-»
Nr. de recrutare: o şi mine, încât eticheta cea mai elementară ci numai ca monetă devalvată cu un disagio’
Lueger a încheiat cu următoarele 9»
vorbe: fiţi eroi, nu te lăsa intimidat 2 Braşov . . . . 60 20 20 m5 sileşte Ia o lămurire. Aşi dori ca între remarcabil...
de ameninţări. După spatele tău stau 5 Satmar-Nemeti 80 _ _ 20 _ — Dumneavoastră şi mine sg nu zacă nici cel Am remarcat mai departe D-le Iorga
6 Neoplanta . . . 9 40 51 _ _ __ că va făcut haz, — aşa jucându-vg cu masa
toţi Germanii, Slavii, toate naţionalităţile _ mai mic punct negru, numai o mare sera­
12 Comorn . . . . 40 20 _ _ 40 de scris — a-’mi suci şi răsuci ideile mele,
credincioase ale împăratului! (Reichs- 16 Belovar . . . . — _ 100 _ fică de lumină, chiar atunci când vom rg-
19 Raab (Gyor) . . 80 20 — _ _ mânea învrăjbiţi. Ori o pretinie francă, ori după plac. Pintre altele ziceţi, că eu cer
wehr). 23 Zombor . . . . 30 60 20 _ _
25 Loşont . . . . 50 _ _ _ 50 _ o duşmănie candidă. «zi literatură cosmopolită». Pentru-ce nu o
26 Strigoniu . . . 40 10 _ — 50 _ Rgspunsul D-voastră din «Sămănătorul» literatură volapicâ? Ori poate uniformarea
E venim entele d in Serbia. 29 Becichcrecul-mare 10 30 50 10 _ _
31 Sibiiu . . . . — 40 _ 60 __ _ a fost o săgeată cu ceva venin indian la literaturei ? Altceva am afirmat eu, şi anume,
Aproape ziaristica întreagă afirmă, 32 Budapesta . . . 70 30 _ _ _ _ virf, dar o săgeată care a căzut pe năsip. am cerut ca literatura noastră să stee în con­
că conspiraţia oficierilor a urmat după 33 A r a d .................... 20 30 _ 50 _ _ Mi-ar fi părut mai bine, dacă aşi fi auzit tact mai cald cu literatura europeană, întrucât
8 _
12 _
Caşovia . . . .
34
80
—
ce s’a răspândit vestea, că Ţarul Rusiei 37 Oradea-mare . . 60 _ _ 40 _ _ un glonţ şuerându-mi pe lângă ureche. Mi ar nu se ştirbeşte şi bastarde ază — individua­
38 Checichemet . . 100 _ _ _
şi împăratul Austriei nu sunt aplicaţi a 39 Dobriţin . . . . 90 — _ 10 _ _ fi părut şi mai bine, dacă gândurile D-voas­ litatea noastră naţională. D-voastră aţi zis
primi pe regele Petru al Sărbiei în vi- 43 Caransebeş . . . . -- 20 _ 80 — _ tră m’ar fi întâmpinat ca săbii sclipitoare şi apoi, că eu cer o literatură, «care sg nu se
44 Capoşvar . . . 92 8 _ _ _ _
sită până nu va pedepsi pe conspira­ 46 Seghedin . . . 100 — _ — _ _ ascuţite la o provocare şevalerească. Pentru înspire de la ţăran, ci de la burghezime».
torii oficieri şi asasini ai fostului rege 48 Kanija-mare . . 70 10 20 _ _ — mine există în critică, după obiceiu bun, Aceasta nu am cerut-o eu nici-odată, eu am
50 Alba-Iulia . . . 22 8 _ 70 __ ——
Alexandru şi regina Draga. In toată 51 C l u j .................... 32 _ _ 68 _ __ ori lupta onorifică, ori renunţarea făloasă, intonat numai, că e greşit a căta sugete li­
ţara ferbe populaţia în favorul oficieri­ 52 Cinci-biserici . . 50 42 8 — _ aşa numitul 'todtschwdgen». Pamfletul însă terare numai în traiul ţărănesc, din momen­
— — 100 — _ _
lor arestaţi. In Niş s’a făcut demons­ 63 Agram . . . . 100 e o armă josnică, pe care un duelant am­ tul unde avem şi o burghezime.
60
Erlau (Agria) . .
traţii şi au spart ferestile prefecturei, 61 Timişoaia . . . . — 60 10 30 _ _ biţios nu pune nici odată mâna, chiar apă- Ulterior mi-afi reproşat, că eu sunt un
62 Tîrgu-MurSşului . 50 — _ 50 _
cerănd eliberarea celor deţinuţi. rându-se la nevoe. aderent «al literaturei dialectale». Iară o
63 Bistiita . . . . 10 10 _ 80 _ _
In Craguievac asemenea s’au ală­ 64 Orăstie . . . . _ 10 _ 90 _ _ In tot caşul, reflectarea D-voastră ar atribuire de care eu nu ştiu nimic. Faptul
turat oficerii celor din Niş şi cer ex- 65 Muncaciu . . . 80 _ _ ___ 20 fi fost mai splendidă, dacă aţi fi dat după e, că literatura noastră e o literatură cu
20 _ _ _
Ungvar . . . •
66
80
chiderea asasinilor din armată. Scri­ 67 Eperieş . . . . 20 _ _ 80 _ reţeta lui Hamlet, *more matter, with less arU nuance dialectale, şi chiar apostolul prosei
68 Solnoc . . . . 100
soarea lor o sfârşesc astfel: 69 Alba-regală . . . 80 20 _ _ _ _ (mai mult conţinut, artă mai puţină) păstrând noastre, Creangă, a scris în dialect. In lite­
„Numai exchiderea asasinilor regali 70 Petruvarodin . . _ 10 90 _ _ _ totodată, faţă de critica mea, care nu are ratura noastră e dialectul o realitate, şi o
71 Trenc n . . . , _ 10 _ _ 90 _
poate mântui Serbia de sub perfidia nici în clin nici în mânecă nimic cu D-voas­ realitate e pentru mine mai mult, decât ideile
72 P ojun.................... 20 20 _ — 60 _
josnică, cărora mâne nici persoa­ 76 Şopron . . . . 60 50 — — — — tră, mai multă linişte obiectivă. Liniştea e ori cărui profesor sau savant. In dialectele
na ta nu le va fi sfântă. închinăm 78 Esseg .................... — — 20 80 — _ _ noastre zace încă putere multă, ele nu sg
_ 100 _ _ __ expresia forţei adevgrate. Scuzaţi, dar nu
79
Ottocac . . . .
înaintea Ta săbiile noastre, şi ca şi 82 Odorheiu . . . 90 -_ ._ 10 — _ am ştiut că şi Dumneavoastră vg ţineţi de vor lăsa deochiate cu una două, de domnii
Europa întreagă pretindem şi noi pe­ 83 Steinamanger . . 40 60 — — _ — -genus irritabile vatum«. („Neamul iritabil noştri recensenţi. Soartea lor, e evoluţiunea.
85
20
Sighetul-Marmatiei
20 — 50
10
—
depsirea asasinilor11. 86 Maria-Teresiopol . 60 10 30 _ _ _ al poeţilor"). Ei, era gata sg uit, â propos, ,ferul roş«.
Terorismul acestora este crâncen; 96 Karlstadt . . . _ 100 _ _ _ Dumneavoastră nu aveţi nici cea mai Ce am păcătuit Domnule Iorga, de voiţi să
101 Bichiş-Ciaba . . 80 — — 10 10 —
până acum au osândit la moarte pe mică îndoială despre »justificarea şi folosul mg ardeţi cu 'ferul roş* î Vă ţin mult
Aici facem observarea, că — în afară
un general, colonel, representantul pre­ curentului cel reptesentaţi». Atunci, pentru-ce prea inteligent, pentru-ca sg Vg folosiţi de-o
de şese regimente croate, cari fireşte că vor
sei străine şi alţi doi redactori. zădărnicia de vorbe? Eu mg tem însg, că armă aşa medievală. Azi, ştiu, că umblă
însuşi regele este impotent faţă trebui să primească analog cu armata lor te­ în lumea asta schimbăcioasă, nu e nici o numai mahalagii pe la capetele întunecate
ritorială, şi limba de serviciu croată — există
de asasinii. Rele timpurii prin Sărbia. credinţă destul de întemeiată, şi poate mai a capitalei noastre, ce trăesc din dragoste
încă ţese regimente ungare în cari nu se află
puţin credinţa şi neîndoiala D-voastră, ce-o sau omor, cu boxere prin buzunare, dar nu
nici măcar un singur Maghiar. (Acestea sunt bărbaţi de talia D-voastră, care prin sirgu-
legitimaţi faţă de mine, ,prin vîrsta mai
T urcia înarm ează. regim. nr. 31, 43, 64, 67 şi 71), trei re­ matură, st prin judecarea ceva mai îndelun­ mţa şi deşteptăciunea deosebită formaţi o
gimente, cari au Maghiari numai sub şi până
După cum să vesteşte, insurgenţii la 10°/0. (Nr. 6, 29, 63,) cinci regimente, cari gată* decât a mea. arabescă ornamentală în vieaţa noastră in­
au fost bătuţi în vilaetul Monastir, însă Nu mg îndoesc nici un moment des­ telectuală. Va molipsit turburările din Orient
au sub şi până la 20°/o Maghiari (Nr. 33,
au fost victorioşi în vilaetul Adrianopol. pre vîrsta D-voastră mai matură, dar este de Vă serviţi de aşa scule sarafofiste pen­
50, 66, 72, 85), regimente curat maghiare
Turcia îşi continuă înarmările cu cea vîrsta un titlu? E vîrsta nu privilegiu? Un tru a Vă apăra părerile literare? Nu, eu
există în total numai patru (Nr. 38, 46, 60
mai mare energie. Corpul prim de ar­ argument a priori indiscutabil ? Eu ştiu numai cred, că a fost numai o încurcătură a penei,
68), cu 90°/0 se află regimente maghiare
mată e mobilisat şi Redifii din corpu­ atâta, că ştiinţa nu face deosebire între ti- când vi s’a împedecat cuvântul 'fer roş«
numai 3, cu 80% numai 6. Cred, că aceste pe hârtie. f
rile II şi III sunt chemaţi sub arme. cifre vorbesc destul de lămurit. ngr şi bgirân, ea respectează numai adevg-
Toţi sunt cuprinşi de un simţământ rul, care e fără vîrstă. îmi place sg cred, dl-e In total trebue sg vă spun, că şirele
Cum va sta lucrul cu marea însufleţire acelea puţine ce mi le-aţi dedicat în ’ răs­
răsboinic. naţională în viitor, dacă s’ar introduce limba Iorga, că greşiţi, când vorbiţi cu atât aplomb
Să asigură, că şi Sultanul — până de o vîrstă mai matură; da, recunosc ma­ punsul D-voastră lasă mult de dorit. Eram
maghiară, cum aşteaptă dl Francisc Kossuth, învăţat să văd, când prinde dl Iorga pana
aci foarte pacific — şi-a schimbat cu turitatea multor vîrste, dar sunt convins şi
totuşi nu e de tot sigur. („g. V.) în mână, un stil sculptat cu dalta şi cu cio­
totul atitudinea. Partidul răsboiului, în­ de maturitatea tinereţii, şi de atâtea «vîrste»
curajat de Germania, creşte printre ofi­ nemature. Exemplu, talentul, geniul. Prin canul în marmoră ori bronz, ’nu însă
cerii palatului, numai secretarul prim Scrisoare adresată urmare, adevgrul D-voastră, care-1 stimez în­ ziceri cum le poate tăia ori-ce student cu
al Sultanului se mai opune răsboiului trucât e asigurat de vîrsta D-voastră, poate briceagul în coaja unui arbore.
cu Bulgaria. Domnului N. Iorga. *) sg fie eventual un adevăr foarte relativ! Vă ţineam un architect al stilului ro­
Voivodul Anton Cheţcarof, în ca­ Ce priveşte „cugetarea D-voastră mai mânesc, de astă-dată însă, a-ţi putea învăţa
pul bandei sale de 95 oameni, s’a lup­ îndelungată" daţi-mi voe sg Vg spun, că mult dela Harduin, şeful dela 'Matin*, mai
Stimate Domnule I ales însă dela Noziăre a cărui reputaţie e
tat cu un batailon de Turci trimişi în felul cugetăm nu-mi este interesant, aceasta
Am cetit răspunsul D-voastră, şi am bazată pe cele 40 de şire ce le plasează în
goana lui, lângă satul Kopes. Lupta a e un lucru privat, şi cu lucruri private nu
rămas foarte surprins. Totodată însă şi mân­ 'Le Temps*.
durat 12 ore. vreau sg mg ocup. Fiecare sg întocmeşte
gâiat, gândindu-mă la vorbele lui Montes- La sfîrşit o notă personală. D-voastră
Insurgenţii, în cele din urmă, s’au după-cumcredecă-i bine, la mulţi le trebue -
quieu, care a zis odată de un prieten »ah, cercaţi a întră în vieaţa mea privată. Vă
retras în sat şi s’au baricadat acolo. după o împovorare lungă — o moaşe când
Turcii însă au isbutit să pătrundă în il a trop d’esprit pour m’entendre !« (A, are nasc un gând, şi chiar atunci te trezeşti cu place a vorbi de 'năcasurile mele personale«,
prea mult spirit, pentru a mă pricepe 1) care ar fi motivele părerilor mele. Nu dle
retranşamentul lor. o naştere fără timp, alţii iară, produc cuge­
Atunci s’a început o luptă pept tele jucându-se... Publicul cere totdeauna Iorga, dar’ dacă sunteţi curios, poftim, stau
la pept între insurgenţi şi Turci. Bul­ *) Ultimul nr. pe August al revistei > Lucea­ cugetele gata, ca o marfă după-ce a eşit la discreţie. Din întâmplare nu am năcasuri
garii biruitori au luat la fugă pe Turci. fărul», eleganta publicaţie a studenţilor români din fabrică, pachetată gata, fără sg întrebe personale. Mă simt foarte norocos, călăresc,
Au aruncat cu bombe după ei. Batai- din Pesta, cuprinde o frumoasă poesie iscălită' Nic. mult, cum a fost, şi cât a durat procesul joc bilard şi tenis, vânez prepeliţe, nu sufer
Otavă, o foarte bună traducere, de d. Octavian Go- de nici un defect fisic şi după-cum cred
lonul turcesc s’a risipit atunci în toate de muncă? Ba eu cred, că »cugetarea mai
ga, din „Tragedia omului", a Iui Madach, poveşti,
părţile. Insurgenţii prinseră un număr etc. Supt toată reserva, ce e dreptul, se tipăreşte îndelungată* poate sg ducă adese la un re- nici psihic, am învăţat arta să fiu totdeauna
sultat strîmb, şi aceasta mai uşor, decât cu­ vesel, senin în zile întunecate. Tocmai lipsa
de 67 soldaţi turci şi puseră mâna pe înse şi un articol al unui domn „U. T. Mihaiu", care
o cantitate mare de arme şi muniţiuni. pretinde a lovi în direcţia românească ce se dă de getarea scurtă. Dacă purcezi de la premise de năcazuri personale mi-a deschis orizon­
un timp literaturii noastre mai nouă. In vieaţa mea, false, atunci e cugetarea seurtă mai puţin turi mai largi, numai astfel am putut ne-
n’am văzut, nu la un tînăr de dincolo, dar’ la împedecat să fac cunoştinţă cu civilisaţia
nenorocoasă, decât o «cugetare îndelungată»,
un gazetar semit de dincoace, atâta furie zădar- prin care greşala de la început creşte pro­ întreagă a Europei..
nică şi atâta neînţelegere absolută, faţă de cu­ încă o vorbă. Nu-mi luaţi dle Iorga
rentul despre justificarea şi folosul căruia n’am, porţional cu lungimea cugetării. Ori mg ţineţi
la o vârstă ceva mai matură şi după o cu­ d-le Iorga atât de catolic sg cred în premi­ cele zise în nume de rău. Noi Românii
după naţionalitate. getare ceva mai îndelungată decât a dlui U. T., sele D-voastre infalibile? Pentru mine nu Transilvăneni suntem adese necesitaţi a face
nici cea mai mică îndoială. Şi în locul unei cinstite există cugetare îndelungată ori scurtă, pentru câte-o plimbare în direcţie sudică, pentru a
literaturi trăgfindu-şi vieaţa din adâncimile hrănitoare mine există numai o cugetare argeră sau nu ne crede deja morţi. Pentru critica D-voas­
Un oficer din armata comună pu­ ale solului naţional, ştiţi ce vrea zisul U. T.: o lite­ tră, desigur nu vă ţin Sâmbetele, dar’ să
ratură dialectală, tără trecut, c.ire se fie şi cosmopo­ tâmpită Dacă duci un măgar Ia universitate,
blică în -»Neue Freie Preş se« urmă­ nu cereţi nici D-voastră în mod arbitrar, să
lită, şi realistă, şi să nu se inspire dela ţăran, ci tot ca măgar va reîntoarce dela universitate,
toarele : dela „burghezimea modernă, în care au străbătut numai cu deosebirea, că la început a fost mă las cu o vorbă-doug a mă lega ca' pe
Diferitele proiecte adese-ori foarte stu­ ideile progresului şi-a culturii apusene"! Pot oare­ măgar'juvenil, iar la urmă măgar mai bă­ un mânz de gard.
cine ştie ce năcazuri personale să ducă pe un tînăr Primiţi expresia deosebitei mele stime,
pide, ce se fac pentru resolvarea cestiunei trân.
la asemenea rătăciri vrednice de a fi arse cu fierul
întroducerei limbei de serviciu maghiară în ros, care însănătoşează! Aici ajungem Domnule Iorga, la punc­ al D-voastră devotat ’
regimentele ungare, m’au îndemnat a culege N. I. tul acela, unde puteţi vedea şi D-voastră — T ra ia n M ih a iu ,