Page 3 - Activitatea_1903_10_38
P. 3

Nrul  37                                                                 ACTIVITATEA                                                                        Pag.  3.

           Asigurări  mutuale  rurale                         NOUTĂTI                        Sâmbătă  în  26  Sept.  n.  la  orele  4  dimineaţa,  Victor  Florian,  notar  în  Sadu,  Petru  Florian,

                 contra  mortalităţii  Yitelor.                                              în  etate  de  39  ani,  şi  al  17-lea  al  fericitei  notar  în  Porceşti,  văduva  Ana  Florian,  preo­
                                                                                             căsătorii,  şi-a  dat  nobilul  suflet  în  mânile  teasă  (Racoviţa),  Irimie  Roman,  înv.  pens.
                                                                                             Creatorului. Rămăşiţele pământeşti  ale iubitului  (Tălmăcel),  David  Ivan,  proprietar,  George
                                                       S o c ie ta te a   d e   le c tu r ă   A n d r e iu
                   (Urmare  din  Nr.  37.)        Ş a g u n a .  Comitetul  societăţii  de  lectură   defunct,  după  celebrarea  ritualelor  bisericeşti,  Bobanga,  proprietar,  ambii  din  Racoviţa,  D.
            In  caşul  de  faţă,  societăţile  locale  de  „Andreiu  Şaguna11  îşi  ţine  de  plăcută  dato-   Duminecă  în  27  Septemvrie  n  a.  c.,  la orele  Comşa,  profesor,  Romul  Simu,  înv.  pens.
       asigurare  a  vitelor,  au  folosul  de  a  avea  cel   rinţâ,  ca  cu  începerea  activităţii  sale  pro   3  p.  m.  se  vor  aşeza  spre  repaus  etern,  în  (Sibiiu),  fiecare  câte  1  cor.,  George  Vasilie,
       mai  bun  control,  înşelătoriile  din  partea  asi-   1903/4  să-şi  exprime  cele  mai  călduroase   cimiterul  gr.-or.  din  Sântohalma.  Sântohalma  propr.,  George  Coman  Ursu,  curator  biseri­
       guranţilor  sunt  excluse,  căci  membrii  socie­ mulţumite  pentru  binevoitorul  sprijin  acordat   în  26  Septemvrie  n.  1903.  Aneta  Şerban,  so­ cesc,  Demetriu  Klein,  paroch,  toţi  din  Bradu,
       tăţi  se cunosc  bine.  De  asemenea  este exclusă  prin  trimiterea  gratuită  a  foaiei,  şi  vă  roagă,   ţie;  Aurelia  Şerban,  fiică;  Leonidea  Şerban  Toma  Nedelcu,  fost  primar  în  Tălmăcel,
       uşurinţa  cu  care  s’ar  face asigurarea,  de  oare­  să  nu  ne  lipsiţi  nici  pe  viitor  de  acest  bine­  cumnată;  Tovie  Popa,  paroch,  Roşa  Popa,  Nicolae  Fogoroş,  econ.,  Andreiu Mărgineanu,
       ce  fie-care  membru  al  societăţii  este  lovit   voitor  sprijin,  —  asigrându-vă  de  cele  mai   socrii.                  comerciant,  Ioan  Vichendea,  primar,  toţi  din
       indirect,  prin  perderea  care  ar  suferi  so­ vii  sentimente  de  recunoştinţă  ale  societăţii   Fie-i  ţărîna  uşoară  şi  memoria  bine­ Racoviţa,  fiecare  câte  50  fileri,  Nicolae  Eft.
       cietatea.                                  noastre  de  lectură.                      cuvântată!                                Ursu,  înv.  în  Bradu,  Ana  Rusu  n.  Pop, (Noş-
             La  aceasta  sau  gândit  şi  aceia,  cari  au   Totodată  vă  roagă  să  daţi  publicităţei                              lac),  câte  40  fileri,  George  Dăniiă,  înv.  pens,
       preconisat,  înfiinţarea  de  societăţi  locale,  so­  următoarele :                       C u ra  d e   m o şit.  Vice-comitele  trage   (Racoviţa),  Toma  Doican,  paroch  (Sebeşul-
       cietăţi  cari,  în  străinătate,  au  ajuns  într’un   Societatea de lectură  «Andreiu  Şaguna*  atenţiunea  elevelor  de  moşit pentru comitatul   inferior),  câte  20  fileri  şi  Victor  Tordăşiânu
       timp  scurt,  la  o  stare  neaşteptată  de  înflo­ s’a  constituit  în  şedinţa  ţinută  la  31  August  Hunedoara,  care  se  va  ţinea  în  curs  de  2   10  fileri.  *
       rire.                                      v.  a.  c.  sub  presidiul  Preacuvioşiei Sale  d-lui  luni  şi  pe  timp  când  lucrul  de  câmp  este
             De  altminteri  acolo,  la  început  n’a  fost  director  seminarial  Dr.  Eusebiu  R.  Roşea  în  deja  gata.  Tot  prin  ordinaţiune  să  aduce  la   Factor  poştal  omorît  şi  jefuit.  In  Bu­
       vorbă  de  a  substitui  societăţile  locale,  socie­ modul  următor:                 cunoştinţă,  că  acelea  cari fă r ă   cualificaţie  s i   dapesta  ear'  s’a  săvîrşit  un  omor  îngrozitor.
       tăţilor  comerciale  de  asigurare,  spre a  le con­  Preşedinte:  Dr.  Petru  Şpan,  prof.  sem.;  ocupă  cu  moşitul  vor  fi  aspru  pedepsite,  nu­  Factorul  poştal  Boda  Istvân,  care  imanua
       tinua  opera;  ci  de  a  organisa  mutualitatea  Vicepreşedinte:  Ilie  Beleuţă,  cleric  c.  III.;  mai,  fă r ă   vor fi   eschise pe  viitor  dela praxă   banii  coborînd  din  etajul  III.  al  casei  nrul
       pentru  a  face  faţă  nenorocirilor  agricole  de  Archivariu:  Ştefan  Mirean,  cl.  c.  III.;  Redac­ şi  de  la  curs.  Cursul  să  va  ţinea  în  Deva.  14  din  strada  Archiducelui  Iosif,  în  etajul  al
       cari  nu  îngrijau societăţile  comerciale.  Acesta  tor  al  foaiei  „Musa“:  Miron  Moldovenescu                              II-lea  a  fost  lovit  de  două  ori  în  cap  cu  o
       a  fost  şi  punctul  de  vedere,  după  care  s’a  cl.  c.  III.;  Cassar:  Vasiliu  Debil,  cl.  c.  II.   O  r o m â n c ă   m ilio n a r ă   în   A m e­  secure.  Făptuitorul,  un  bărbat  mai  înalt,  bine
       călăuzit  împăratul  Napoleon  III—lea,  când  a  Bibliotecar:  Onisifor  Ghibu,  cl.  c.  II.;  Notar;  r ic a ,  Acum  câţi-va  ani,  scrie  «Universul*,   îmbrccat,  1 a  mai  străpuns odată  cu  un  cuţit,
       supus  la  1857,  deliberărilor  consiliului  de  Valeriu  Literat,  cl.  c.  I.;  Controlor:  Eugeniu  copila  Maria  Radu,  din  câtuna  Bursucani,   apoi  smulgându-i  geanta  cu  banii  o  tuli,  dis­
       stat,  proiectul  de  decret pentru  formarea  unei  Muntean,  cl.  c.  I.;  Econom:  Ioan  Roman,  trăind  greu  la  părinţii  săi,  plecă  la  Constan-  părând  în  o  casă  mare  din  cealaltă  parte  a
       case  generale  de  asigurări agricole,  casă  des­  ped.  c.  III.  Vicebibliotecar:  Adam  Popoviciu,  tinopole,  în  serviciul  unui  grec.  Când  a  pă­  căii.  In  geantă  nu  erau  decât  numai  526 cor.
       tinată  a  indemniza  pe  cultivatori,  prin  mij­ ped.  c.  I.  Membri  comisiei  literare:  Ioan  răsit  părinţii  şi  ţara,  copila  avea  vârsta  de  5   98  fii.,  căci  restul  îl  dase  deja  Boda.  Poli­
       locul  unei  contribuţiuni  anuale,  fixe şi  volun­ Neagoe,  cleric  c.  III.  Aureliu  Oancea,  cl.  c.  ani.  După  vre-o  10  ani,  Maria,  care  se  făcu   ţia  a  pornit  cercetarea  severă,  dar’  până
       tare,  de  perderile  suferite,  prin  grindină,  ge­ III ,  Zacharie  Mânu,  cl.  c.  II.,  Pompeiu  Mo-  mare,  subjugă  prin  frumseţea  ei  pe  un  ame­ acum  numai  atâta  a  putu  constata,  că  se­
       ruri,  inundaţiuni  şi  mortalitatea  vitelor.  Casa  ruşca,  cl.  c.  II.,  Ioan  Duma,  cl.  c.  I.  Emilian,  rican  Knight,  care  se  afla  la Constantinopole  curea,  care  a  fost  uitată  de ucigaş pe  trepte,
       de  asigurare  mutuală  fondată  astfel,  pe  cale  Stoica,  cl.  c.  I.,  Ioan  Fodor,  ped.  c.  III.  pentru  afaceri.  Americanul  excentric  ca  toţi  a  fost  cumpărată  într’o  prăvălie  din  strada
       administrativă  şi  pusă  sub  patronagiul  statu­ Emil  Tanislav,  ped.  c.  III.,  Victor  Dejenariu,  americanii,  propuse  fetei  să meargă cu dânsul  0116.  Boda  zace  grer  bolnav  în  spital.  E însă
       lui,  trebuia  să  trăiască  din  propria  sa  vieaţă  ped.  c.  II.                 în  America,  promiţându-i  că  o  va  lua  de  so­ nădejde,  că  va  scăpa  cu  viaţa.  Ministrul
       şi  fără  alte  mijloace,  decât  cotizaţiunile  asi­  Primiţi  asigurarea  deosebitei  noastre  ţie.  Fata  primi propunerea, părăsi  pe stăpânul  Wlissits  i-a  asemnat  soţiei  lui  Boda,  care
       guraţilor.                                 stime  şi  consideraţiuni.                ei  şi  însoţi  pe  american  în  ţara  sa.  Acolo  trăeşte  în  mare  sărăcie  având  d’a  creşte  6
            In  privinţa  societăţilor  mutuale  în  con­      Pentru  comitet:             i-se  deschise  Măriei  o  nouă  vieaţă  mult  mai  copii  mici  —  un  ajutor  de  200  cor.
       tra  accidentelor  la  vite,  sunt  multe  de  zis  în   Ilie  Beleuţă,   Ştefan  M irean,  bună,  Knight  d spunea  de o avere  de aproape
       fine;  sunt  însă  şi  multe  greutăţi  de  învins.   preşedinte.     notarul  com.  5  milioane  dolari  (25  mii.  franci).  Cu  toată   O M U L  ŞI  S C O R P IA .
       Intr’adevăr,  contra  eficacităţii  unei  organisări                                 vieaţa  ei  de  milionară,  Maria  nu-şi  uită  pă­
       mutuale,  cu  privire  la  vite, vorbeşte  faptul  că   S tr in g e r e a   r â n d u r ilo r .  Scriu  foile   rinţii,  sărmani  muncitori  din  satul  Bursucani.  —  Poveste  —
       sunt  multe  caşuri  în  care  mortalitatea  lor  se  noastre,  că  între  fruntaşii  noştri  s'a  pornit                            Se  zice  câ  în  vremurile  de  demult,
       poate  întâmpla  prea  uşor.               o  mişcare  sănătoasă,  care  să  scuture  întune-   M ă c e lă r ie   d e   c a r n e   d e  c â n i.  Sunt
                                                                                            oameni  cari  vreau  cu  orice  preţ  să  se  îmbo­  foarte  demult,  de  când  minte  nu  să
            De  câte  ori  reaua  hrănire,  maltrătările,  recul  ce  cuprinde  starea  noastră  din  zilele,
                                                                                            găţească,  fără  să  caute  Ia  mijloacele  cinstite   ţine,  omul  a  voit  să  încerce  şi  să  nu­
       excesul  de  muncă,  grajdurile  rele  şi  mai  în  cari  trăim.  Şi  anume  să  pune  la  cale  o                              mere  câte  vămi  sunt  pe  lumea  cealaltă.
       ales  apa  stătută  din  smârcuri,  nu  fac  ca  ani­ adunare  naţională,  în  care  să  se  hotărască  un   ori .necinstite,  cari  duc  pe om la  bogăţie.  Aici   Aşa  că  s a  dus  la  scorpie,  şi  spuindu-i
       malul  să  piară,  înainte  de  vreme!     drum  anumit,  pe  care  să  păşim  în  mijlocul   în  capitală  sunt  oameni  cari  prin  viclenia lor   ce  voia,  ea  i-a  făgăduit  că-1  va  purta
            Expejienţa  a  dovedit  însă,  că  avanta-  valurilor  furtunoase,  ce  bântue  de  câteva   sau  prin  speculă  norocoasă  au ajuns la  avere   în  spinare  în  toată  călătoria,  ear’  omul,
       giul  acestor  societăţi  este  tocmai  că  face  pe  luni  biata  noastră  ţară.  E  un  lucru  cât  să   mare.  Aşa  a  voit  să  se  îmbogăţească  şi  un   s6-i  dea  câte  o  para  de  fie-care  vamă!
       săteni,  să  se  intereseze,  cât  se  poate  mai  poate  de  bun  scopul  acesta  al  fruntaşilor   anume  Ioan  Medek,  care  trăia  în  concubinat
       mult  de  animalele  lor.  Tocmai  din  causa  noştri,  pentru-că  ar  fi timpul  să  ne  ştim  odată   cu  femeia  Elisaveta  Pessenleichner  din  strada   Scorpia  a  luat  pe  om  şi  l-a  dus
                                                                                            Szegedi  nrul.  6.  Mult  şi-au  bătut  ei  capul,  luând  pe  fie-care  vamă  plata  cuvenită*
       perderilor,  ce  ar  proveni  pentru  casa  socie­ cine  suntem,  ce  suntem  şi  ce  să  facem,  să
                                                                                            cum  vor  putea  să-şi  câştige  bani  mulţi  cu   de  o  para.
       tăţii,  fie-care  membru  se  va  interesa  de  a  nu  mai  dibuim  prin  întunerec  loviţi  de  va­
                                                                                            muncă  puţină.  Au  hotârît  să  deschidă  măce­  Omul,  când  a  plecat,  şi-a  luat  cu
       îngriji,  nu  numai  de  vitele  sale,  ci  de  a  luri  când  într’o  parte  când  în  alta.  Dee
                                                                                            lărie  de  carne  de  câni  şi  pisici,  dar  numai  el  patru-zeci  şi  trei  de  parale, însă  când
       exercita  şi  influenţa  morală,  de  care-i  capa­ D-zeu  să  ajungă  aceea adunare  la  bun sfârşit.
       bil,  şi  asupra  vecinilor  săi.  O  asemenea  so­                       »P.  P.«   în  secret.  Destul  că  s’au  apucat  de  «lucru*.  mai  avea  o  vamă,  cea  de  pe  urmă,  nu
       cietate  ar  putea  chiar  să  ajungă  cel  mai  pu­                                 Prindeau  noaptea  cânii  şi  mâţele  pribege  pe  mai  avea  nici  o  para.  Atunci,  el  s’a
       ternic  factor  sanitar-veterinar  pentru  satul   C u n u n ie  Dl Nicolae  Tiu,  cleric absolut  strade  şi  le  duceau  în  cuartirul  lor  transfor­ rugat  de  scorpie  să-l  arunce  afară,  şi
       seu.  Când  bunâ-oarâ  societatea  ar  stabil)  di­  din  Şesuri  şi D-şoara  S. Laura  Filimonescu din  mat  în  măcelărie,  unde beleau  animalele adu­ ii  va  da  şi  acea  para  de  pe  urmă.
       ferite  reguli  şi  măsuri  sanitare,  de  care  ar  Rânget,  anunţă  cununia  lor,  care  se va  serba,  nate  şi  în  ziua  următoare  vindea  carnea  sub   Scorpia  încrezendu-se  pe  vorba
       urma  să  ţină  socoteala  asociaţii,  s’ar  putea  Duminecă  în  28  Septemvrie  v.  (11  Octom-  numirea  de  carne  de  oaie.  A  ţinut  «geşeftul*   omului,  l-a  aruncat  afară,  ear’  el  ca  să
       schimba  cu  timpul  felul  de  îngrijire  al  vite­ vrie  n.)  la  4  ore  p.  m.  în  biserica  gr.-or.  din  acesta  2-3 săptămâni  şi  făceau  dlor  târg bun,   nu  minţâ,  căci  era  un  om  drept,  a  scos
       lor  de  până  acuma.                     Rânget,                                    căci  chilogramul  de  carne  îl  vindeau  numai   cuţitul  dela  brâu  şi-a  tăiat  de  pe  talpa
            Dacă  s’ar  zice  membrilor:  să  nu  dea   Să  fie  într’un  cias  cu  noroci  cu  15—20  cruceri.  Adunau  în  fiecare  zi   piciorului  câte  o  bucăţică  de  carne  şi
       drumul  la  vite  în  lucerniere  şi  trifoişte,  căci                               10—15  fiorini.  Carnea  o  cumpărau  mai  ales   le-au  aruncat  în  gura  scorpiei.
       In  cas  de  moarte  nu  vor  căpăta  nici  o  des­  N ecro lo g .  Subscrisă  cu  inima  frântă  oameni  săraci.  A  fost  însă  prea  bătător  la   Scorpia  când  a  gustat  din  carnea
       păgubire,  dacă  li  s'ar  spune  să  nu  lase  vitele   şi  plină  de  durere,  aducem  la  cunoştinţa  tu­ ochi,  că  cânii  şi  mâţele  din  cercul  acela  să   omului,  a  zis:  »Nu  ştiam  că  ai  aşa
       să  bea  apă  din  smârcuri,  să  tacă  grajduri   turor  rudeniilor,  prietinilor  şi  cunoscuţilor,  că  perdeau  zilnic.  S'a  făcut  arătare  la  căpitanul   carne  dulce,  că  nu  mai  scăpai«.
       pentru  earnă,  calde  şi  curate,  atunci  s’ar   mult  iubitul  nostru  tată,  socru,  moş  şi  stră­ cercului  de  unde  s’a  şi  trimis  2  gendarmi   De  atuncea  omul  nu  are  talpa
       ajunge  cu  timpul  de  a  deprinde  pe  oameni   moş  Ioan  Cimponeriu,  paroch  gr.-or.  român  secreţi  ca  să  cerceteze  cauza.  Pandurii  au   dreaptă  la  picioare,  ci  încovoiată;  dar
       9ă  îngrijească  mai  bine de  animalele  lor, căci   în  Roşia  şi  asesor  scaunului  protopopesc  din  căutat  prin  toate  părţile,  ear  când  au  trecut
                                                                                                                                       s’a  şi  învăţat  minte  şi  când  moare  ci­
       prin  statutele  ce  vi  le  voiu  trimite,  se  va   M.-Radna  în  urma  unui  morb  scurt,  după  pe  lângă  casa  lui  Medek, au  simţit  o  putoare
                                                                                                                                       neva  îi  pune  patru-zeci  şi  patru  de
       specifica,  că  dacă  moartea  a  provenit  din   împărtăşirea  cu  sfintele  taine,  în  anul  al  mare.  Au  întrat  înlăuntru  şi  spre  marea  lor   parale  pe  piept,  că  astfel  la  înviere,
       Îngrijire  rea,  din  maltratare,  se  pierde  drep­  79-lea  al  etăţii,  şi  în  al  57-lea  al  preoţiei  uimir#  au  aflat  pe  MecLk  junghiind  un  câne   când  o  soroci  Dumnezeu,  să  aibă  cu
       tul  la  despăgubire.                     sale,  şi-a  dat  nobilul  seu  suflet  în  mânile  mare,  ear  pe  nevasta  lui,  belind  cu  multă   ce  plăti  toate  vămile.
            In  ori  şi  ce  cas  este  de  netăgăduit,  c&   Creatorului  Marţi  în  9/22  Septemvrie  a.  c.  isteţime  un  mâţoiu.  Odaia  era  jur  împrejur
       asigurarea  vitelor  contribueşte  foarte  mult, la   noaptea  la  orele  108/*. Rămăşiţele  pământeşti  provâzută  cu  acăţătoare  ca  în  măcelărie,  ear   Alex.  Crist.  Popeanu-Spătărei.
       îmbunătăţirea  rasei.                     a-le  scumpului  defunct  s’au  depus  spre  veci-  carnea  aşezaţi  frumos  şi  cu  «gust*.  Pandurii
            Când  ştie  săteanul,  că  în  cas  de întâm­  nica  odichnă  —  Joi  în  11/24  Septemvrie  a.  de  loc  au  fost  în  curat  cu  situaţia  şl  au  dus   Sfaturi.
       plătoare  nenorocire,  e  asigurat  de  perderea   c.  după  ameazi  la  2  ore,  în  cimiterul  din  Ia  poliţie  pe  coconul  Medek  şi  femea  care
       animalului,  pune  mai  multă  dregoste  în  cău­  deal  —  în  Lipova.              sta  cu  el.  Dumnealor  au  şi  recunoscut  că
       tarea  lui,  este  mai  dispus  să  ţie  animalele   Fie-i  ţărîna  uşoară  şi  memoria  bine­  s’au  ocupat  cu  «tăiatul*  şi  până  acuma  au   Omul  care putând  dobândi  un  câş-
                                                 cuvântată!
       ie  mare  valoare,  când  ştie  că  această valoare                                  vândut  vre-o  60—65  de  câni  şi vre-o  18—20   tig  se  gândeşte  mai  întâiu  la  dreptate,
       au  este  perdută.                             Petru  Cimponeriu,  preot,  Iosif  Cimpo-  de  mâţe.  Vor  fi  aspru  pedepsiţi.  care  văzând  un  pericol  îşi  devotează
            In  Francia  s’au  făcut  încercări  cu  tot   neriu,  preot,  Ioan  Cimponeriu,  preot,  ca  fiii.                        vieaţa,  care  nu-şi  uită  vechile  lui  înda­
       Telul  de  forme  de  societăţi  mutuale  locale,   Aurelia  Cimponeriu,  născ.  Russu,  Ecaterina   La  «fondul  halei,  de  20  fileri*  al  reu-  toriri,  acela  este  un  om  desăvârşit.
       ji  după  zeci  de  ani,  s'a  văzut  că  societăţile   Cimponeriu,  născ.  Bonts,  ca  nurori.  Petru   niunei  meseriaşilor  români  din  Sibiiu,  înfiin­  Amintiţi-vă  ori-când  că  patria  are
       mutuale,  cu  cotisaţie  variabilă,  sunt,  mai  po­  Vesa,  preot,  ca  ginere.  Cornel  Monţa,  ca  gi­  ţat  pentru  cumpărarea  unei  case  cu  hală  de  drepturi  sfinte  asupra  voastră.
       trivite  cu  spiritul  poporului.  Acestea societăţi   nere  de  nepoată.  Constantin  Cimponeriu,   vânzare  pe  seama  meseriaşilor  români,  cu   Viaţa  nu-i  zi  de  sărbătoare,  nici
       să  întind  din  ce  în  ce  mai  mult,  cotisaţia   Ioan   Cimponeriu,  Alexandru  Cimponeriu,   ocasiunea  exposiţiei  de  vite  arangiatâ  de  zi  de  jale,  ci  e  zi  de  muncă.
       îind  facultativă  şi  neputându-se  pogorî  sub   Aurora  Cimponeriu,  Aurora  Cimponeriu,  ca   reuniunea  agricolă  la  21  Sept.  în  Racoviţa   *
       an  franc,  de  categorie  de  vită*      nepoţi şi nepoate.  Victor Monţa,  ca  strănepot.  presidentul  reuniunii  meseriaşilor  a  colectat
                                                                                                                                            Prietinia  oamenilor  mari  e  ca  şi
                                                      —  P e t r u   Ş e r b  an,  proprietar  mare  în  14  cor.  30  fileri,  dela  următorii  dâruitori:
        (Va  urma).              J .   K alind eru .                                                                                   focul,  —   îndepărtare  încălzeşte,  în  apro­
                                                 Sântohalma,  membru  virilist  al  comitatului   Familia  parochului  Florian,  1  cor.,  Io-   piere  pîrjoleşte.
                                                 Hunedoara  etc.  etc.,  după  un  morb  greu, sif  Crişan,  căpitan  de  pompieri,  50  fileri(
   1   2   3   4