Page 2 - Activitatea_1903_11_43

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 43

Dacă de astădată episcopatul catolic teoria cu praxa. Nu se învaţă steno­ E C O N O M I E numai osiga (bromus inermis), iarba
ungar a luat faţă cu drepturile provinciei grafia şi din planurile de învăţământ ovisului, zis raygrass francez (avena
metropolitane române o atitudine mai con­ lipseşte gimnastica. Arătând mijloacele elatior), golomăţul, (dactylis glomerata)
ciliantă, este de a se mulţămi stărinţelor epi- N utreţurile.
scopilor români gr.-catolici, cari spre a-şi de sanare a răului, propune în prima şi sparceta sau trifoiul de livede.
precisa atitudinea, se întruniseră în conferenţă linie reducerea materialului de învăţă­ Aceste plante cosite de vreme, —
separată cu o zi mai înainte, adecă în 22 mânt, mai ales a datelor, ce elevul tre- Leguminoasele. adecă îndată după formarea spicului la
Octomvrie 1903. La această conferenţă au bue să le înveţe de rost ca: date sta­ Trei neamuri de leguminoase spor­ cele douâ graminee, care coincide cu
luat parte metropolitul Dr. Victor Mihâlyi, tistice, biografice, formulare de cores­ nice, lucerna, spar ce ta şi trifoiul reu­
care a adus cu sine pe canonicul Dr. Au- pondenţă comercială, formule matema­ şesc perfect în şesurile noastre şi dau inflorescenţa sparcetei şi cu îmbobocirea
gustin Bunea, apoi episcopii Dr. Demetriu trifoiului—vor da un fân foarte bun şi
Radu dela Oradea-mare şi Dr. Vasile Hossu tice şi aritmetice, lungi definiţiuni ab­ recolte abundente. Dintre ele, sparceta abundent, chiar în părţile secetoase,
dela Lugoj. Episcopul Gherlei Dr. loan Szabo stracte etc. Toate acestea le învaţă se mulţumeşte cu terenurile mai sârace, ear când primăvara va fi ploioasă, re­
fiind bolnav nu a putut merge la Budapesta. elevul numai pentru matură, căci în­ e productivă în pământurile calcaroase, colta va fi excesiv de abundentă, mai
Precum am putut afla, episcopii români dată ce a părăsit şcoala îl părăsesc şi unde poate dura ani îndelungaţi; lu­ ales în terenurile bogate.
în chestiunea autonomiei nu se vor abate nici ele. Studiul lor este timp perdut, căci cerna e cea mai productivă, mai ales
odată dela ţinta, ce au avut-o până acum ci Cât despre leguminoase cultivate
vor lupta, cu toate mijloacele, ce le stau la nu numai că nu aduc nici un folos, în pământurile permeabile, cu un strat singure, ele constituesc o resursă pen­
disposiţie, pentru independenţa şi autonomia dar împedecâ pe elev de a se ocupa arabil adînc şi care nu ţine apă în sub­ tru părţile aride, din causa rădăcinelor
bisericei române unite. mai intensiv cu studiile de specialitate. sol; în terenurile potrivite ea poate dura lor sfredelitoare (pivotante), cari pătrund
La studiul limbilor propune ca aceasta până la 10 ani; în fine, trifoiul de li- adînc în sub sol, unde găsesc umiditatea
Reforma înveţămentului comercial. să nu se împartă după clase, ci în grupe, vede (zis şi violet), trifolium pratense, necesară vegetaţi unii lor, aşa că sunt
în cari elevii să se împărţească după reuşeşte în toate pământurile unde se tptdeauna verzi şi odrâslesc continuu,
măsura conoştinţelor ce o posed deja în face grâul şi ţine între doi şi trei ani.
Consiliul regnicolar pentru învăţă­ In anii secetoşi însă trifoiul rămâne chiar şi pe secetele cele mai mari; pe
mântul industrial şi comercial a fost limbile respective Limbile să se stu­ mărunt, pe când lucerna şi sparceta re­ lângă că îmbunătăţesc pământul şi-’l
însărcinat din partea regimului cu com­ dieze una câte una, nu mai multe zistă cu mult mai bine la secetă. pregătesc în mod admirabil pentru ce­
punerea unui proiect de reformă a în­ deodată. O limbă trebue atâta studiată reale, ele ne asigură un excelent nu­
văţământului comercial. Pentru a satis­ până când elevul o posede perfect atât Toate aceste plante dau un esce- treţ verde de cu primăvară timpuriu
face acestui ordin consiliul regnicolar în vorbire cât şi în scriere. Spre a ajunge lent nutreţ verde, foarte nutritor şi până foarte târziu toamna şi ne dau
s’a adresat la toate cercurile interesante, la acest grad de cunoştinţă trebue ca pot asemenea fi convertite în fân. Lu­ şi un foarte nutritor nutreţ conservat.
între acestea şi la camera comercială propunerea să se facă în limba respec­ cerna se poate cosi de 3 până la 5 Au douâ inconviente: întâiu că
din Budapesta, ca să-’şi dea părerea. tivă. In testimoniile de maturitate să ori pe an, după climă şi fertilitatea verzi pot meteoriza vitele, dar numai
Camera comercială şi industrială pes- se arate şi gradul în care elevul po­ solului, trifoiul odată şi de două ori, atunci când sunt date fără socoteală
tană s’a adresat la rândul ei lumei co­ sede o limbă Ca limbă obligată în ear sparceta de două coase de două (sparceta nu prezintă acest inconvenient);
merciale şi oamenilor de specialitate. şcoalele comerciale recomandă singură ori. In terenurile priincioase e negreşit al doilea, că sunt mai anevoe de pre­
Datele adunate în chipul acesta au fost limba germână. Studiul celorlalte limbi preferabil a cultiva lucerna, ca cea mai făcut în nutreţ conservat şi pierd uşor
supuse din partea camerei la mai multe să fie lăsat la libera alegere a elevului. productivă, însă pentru convertit în fân foile (sparceta mai puţin), când nu sunt
desbateri. Resultatele acestor desbateri Pentru exerciarea limbei să se facă în e mai bună sparceta, deşi mai puţin uscate şi conservate cu oare-care meş­
au fost încorporate într’un elaborat; clasa ultimă a şcoalelor comerciale exer­ productivă, fiind-câ nu-’şi pierde aşa teşug. Coasele de toamnă adesea nici
acesta se începe cu o introducere, în ciţii de comptoar practice. In elabora­ de uşor foile. nu se mai pot preface în fân, ci tre-
care se arată însemnătatea branşei in- tul camerei comerciale se propune mai Dacă ar depinde numai de voinţa buesc date verzi la vite, afară numai
strucţiunei comerciale. Trece apoi la departe reducerea numărului şcoalelor noastră, ar trebui să cultivăm aceste când toamna e secetoasă.
desvoltarea şi organisaţiunea de azi a comerciale şi propunerea stenografiei ca leguminoase numai pentru a fi date Sâ luăm acum fie care din aceste
acestui ram de învăţământ. Vorbind studiu obligat. Să se dea mai mare im­ verzi la vite, rezervând pentru nutreţ plante în parte.
de resultatele obţinute până acum în portanţă ca până acum economiei na­ uscat gramineele singure sau în ames­ Lucerna.
şcoalele comerciale din patrie arată, că ţionale, iar în schimb merceologia şi tec cu o treime leguminoase. Clima
abiturienţii abia în contabilitate şi arit­ technologia să nu formeze studiu obli­ noastră nepermiţându-ne însă a ne bi­ Există mai multe neamuri de lu-
metica comercială posed cunoştinţe, cari gat la examenul de maturitate; să se zui, în câmpie, numai pe graminee, ne­ cernă, dar pe noi nu ne preocupă de­
corespund trebuinţelor vieţii practice, pună mai mare pond pe gimnastică. voiţi suntem să recurgem la aceste le­ cât lucerna cultivată, zisă şi de Pro-
în celelalte studii de specialitate ca: Pledează apoi pentru ideia ca să se guminoase şi pentru producţiunea de vence (medicago sativa) şi numai des­
limbi, corespondenţă comercială, ştiinţe întemeieze şcoale comerciale inferioare nutreţ de iarnă. Singurul inconvenient pre ea vom vorbi acum. Numele ei
naţional-economice etc. nu corespund cu câte două clase şi cursuri pregăti­ este că transformarea lor în fân cere vine dela cuvântul lauserdo numire
nici pe departe acestor trebuinţe. A- toare, în cari să se propună comerci­ oare-care îngrijiri speciale şi la noi care i-se da în Provence pe la 1570,
proape total le lipsesc abiturienţilor anţilor tineri şi tuturor celor aplicaţi oamenii de la câmp nu prea au meş­ dar ea e cunoscută din timpurile cele
şcoalelor comerciale cunoştinţele cores­ la această branşe studii de specialitate. teşugul de a face fânul. Dacă însă vor mai antice. Aristotele vorbeşte de ea în
punzătoare şi spiritul de pătrundere al La întrebarea, că să se mai lungească asculta de poveţele ce le voiu da, ei Istoria naturală. Ea e originară din
vieţii sociale-economice. Căuşele aces­ sau nu durata învăţământului în şcoa­ vor reuşi a le transforma într’un bun Media, care aparţinea vechiului imperiu
tui manco-ştienţific se explică prin aceea, lele comerciale, elaboratul răspunde: că, nutreţ de iarnă şi a’l conserva în bune al Asiriei, zice Gustave Heuze, şi a fost
că elevii sunt siliţi să se ocupe cu fel dacă se va reduce materialul de învă­ condiţiuni. importată din Asia în Grecia cu cinci
de fel de studii secundare, cu o mul­ ţământ, o lungire a duratei nu este Voiu vorbi mai pe larg despre veacuri înainte de Isus Hristos, când
ţime de memorisări, pense, etc. Motivul absolut indispensabilă. Dacă însă ma­ aceste leguminoase şi despre prefacerea Dariu, regele Persiei, atacă pe Atenier
principal, care pune pedecă rîvnei şi terialul de învăţământ nu se reduce, lor in nutreţ conservat, însă nu mă Columella, Palladiu, Pliniu au desen
sporului în studii este, că partea cea atunci durata va trebui lungită la 4 pot împedecâ de a sfătui pe toţi aceia cultura lucernei. Din Grecia s’a intr
mai mare a elevilor comercialişti, văd ani. Pentru-ca elevii să nu studieze cu cari dispun de mijloace şi mai ales de dus în Gallia romană.
în şcoalele lor numai un mijloc de a un an mai mult ca până acum, va teren potrivit, să creeze, pentru produc­ Lucerna rabdă la căldură şi ,
ajunge mai iute la un testimoniu de trebui ca absolvarea clasei a III. a unei ţiunea fânului, livezi cu bază de gra­ ger. Ea întră în vegetaţiune în Martie
maturitate şi în chipul acesta de a şcoale medii să îndreptăţească pe elev minee şi în care leguminoasele să între şi chiar pe la sfîrşitul lui Februarie, când
câştiga dreptul de voluntar în armată. de a fi primit într’o şcoală comercială. pentru o treime. Dacă nu vor putea temperetatura mijlocie a aerului s’a
Propunerea în şcoală a diverselor studii (•R. E«). C. să facă mai mult, să încerce cel puţin ridicat la + 8° sau 10°. Spre a în­
nu se face într’o legătură organică unind crearea de fâneţuri în cari să între flori îi trebue 900° căldură totală.

le vîrîse atâta fiică ’n suflet, încât abia în­ — Vezi ochii motanului colo în colţ?... deşteptat din spaima cei amorţise simţurile, Curând după aceea, a sosit şi procurorul şi
drăzni unul din ei să se ridice pe o capră — Da I.. Fie că fioroşi mai sunt!.. Mă luă băţul cu care bătuse la geam mai îna­ de faţă cu toţi câţi puteau să-’şi arunce pri­
de tăiat lemne, pe care o găsi în curte. da tu nu vezi, că cearceaful şi faţa de pe­ inte şi-’I întinse cu frică pe fereastră înlăuntru virile pe fereastră, s’a repetat dovedirea omo-
Se cocoţă pe ea şi-'şi întinse privirile rină sunt pătate: trebue să fie sânge. L’a spre pat, atingând şi mişcând uşor cămaşa rîtorului. Mai în urmă, doctorul a confnmat
pe zarea din fereastră : rămase deodată cu­ omorît cineva... lui Gheorge. faptul, printr’o minuţioasă cercetare: Gheor­
tremurat de spaimă ; un fior îi furnică prin — Ia stai frate, să trag de geam, tre­ Atunci fură îngroziţi de un spectacol ghe fusese sfâşiat de montan în puterea nopţii.
vine: în cameră, jos în colţ, străluceau în bue să-’l deschid. nemai pomenit I la mişcarea cămăşii lui Gheor­ N. Mihâescu.
umbră înfiorător două lumini galbene, vii, In adevăr, dintr’o smucitură operată Ia ghe, motanul se repezi cu furie la gâtul lui,
rotunde, nemişcate : erau ochii fioroşi ai mo­ marginea de jos a ferestrii, giurgiuveaua îşi sfăşiindu-’l cu giratele şi cu dinţii, după care
1 U B 1 M B
tanului. desprinse cîrligeul care o ţinea strînsă, şi se sări jos din pat şi se aşeză la pândă, în ace­
— Am zărit ochii motanului: ce fio­ dete în lături. Acum se putea vedea mai laşi colţ al casei. Tu mi-ai destăinuit iubirea,
roşi suntl... Prea avea înfăţişarea groaznică bine în cameră: Gheorge era mort ! înco­ Convingerea înfiorătoare era acum fă­ Şi ca prin farmec, am zărit
motanul cela!... — Măi, da ce dracu, par’câ vrigat în jurul său, cu capul vîrît înspre pân­ cută: Gheorghe tusese omorît de motan. întunecatul cer al nopţii
nu-i lucru curat: zăresc un mototol mare în tece, cu mânile la gât, cu genunchii aduşi înfioraţi, de spaimă, simţeau cum le Zimbind voios la răsărit...
pat. Gheorghe să fie ?.. Plapăma e căzută jos; la gură, ghemuit şi ţeapăn, zăcea în pat, pe furnică prin vine un fior rece ca de moarte,
Chiar gerul şi-a uitat urgia:
perna e la o parte.. al cărui cearşaf se întindeau pete mari de şi totuşi nu fură mulţumiţi numai cu această Blând aţipind, fără-de-veste,
In vremea asta, se căsnea să pătrundă
sânge, cu cămaşa ruptă, sfâşiată în bucăţi, privelişte, repetară atingerea cămăşii lui Gheor­ Visează flori d’atunci, şi uite i
mai clar cu privirea în cameră, şi zări în
atîrnînd împrejur icî şi colo, muiată în sânge ghe, cu băţul; aceeaşi sălbatică scenă, mo­ Le zugrăveşte pe fereşte...
adevăr ce era: roşu.
— Ştii, că nu e de glumit: Gheorghe tanul mai furios ca ori-când, se repezea la — —
Spaima grozavă ce-’i cuprinse pe cei gâtul lui Gheorghe, sfăşiindu-’l cu dinţii, ru­
e mototol în pat; parcă-i mort !... Gheorghe !..
doi prieteni rămaşi Ia geam, fu atât de mare, pând carne din gâtul lui,săpând cu ghiarele H A Z
Gheorghe I... Scoală, măi... Aş, nici nu se
încât îi amuţi, încremenindu-i pe loc: nici o în grumaz şi întinzând într’o parte şi în alta
mişcă!... Ce e, nu-i lucru curat!... La omo- De ce nu te însori? întreabă Pă­
vorbă nu putură scoate ; tăceau îngroziţi de fâşiile de care roşie, din care eşea sânge
rît cineva!... cală pe Tândală.
— Ei, n’o fi mort!... Se poate?,.. Cine oribilul spectacol ce se desfăşura în faţa lor, cald. Motanul miorlăia bizar, mîrtia, urla — Fiind-că vreau sâ-mi pun don diţiile.
să-’l omoare?.. O fi durmind greu... Ia să luminat de razele palide ale lunei. Păreau par’că de mânie, şi ear sărea în colţ. — Care ?
mă duc eu pe la uşe să bat cu putere, tre- hinoptizaţi: era în adevăr o privelişte înfio­ Cei doi preieteni au închis geamul cu — Femeia mea trebue sâ fie fru­
bue să deschidă. rătoare, care te ţintueşte pe loc, care-’ţi ră­ frică şi au dat de veste întregului sat. moasă, bogată şi proastă.
Se duse, bătu : zadarnic )... Nimic!... Se peşte ori ce curaj, îţi întunecă ori-ce gîndire, In zori de zi, în loc de a merge la bi­
— Fiind că dacă ar fi deşteaptă
întoarse napoi. Se ridică şi el la geam, lângă îţi paralisează ori-ce mişcare. serică, toată lumea se strînse în jurul casei
nu m’ar lua ea pe mine.
celalalt: acum priveau amândoi înlăuntru. Abia după câteva clipe, unul din ei, lui Gheorghe, comentând îngrozitorul fapt.