Page 3 - Activitatea_1903_12_47

Nrul 47 A C T I V I T A T E A Pag. 3,

în popor noua întocmire — să se gru­ A v i s . Şerban de Voila, deputat dietal, apoi ministeriul de interne a deîraudat suma
peze deocamdată cu Dobra Ear la dl Dr. Iustin Ardelean, redactorul »Vul- de sus din banii sosiţi de pe la comi­
anul, dupâ-ce poporul se va fi convins, N e apropiem de sfârşitul anului turului«. Aşa credem, că »Vulturul« a tate. Bani adunaţi de pe spatele bie­
că cu bagatelul de 2 cor. 60 fii. în ■şi partea eea mai mare a abo avut prilej a-se împăca cu prota Roxm, ţilor contribuenţi. Coconaşul ar fi un
adevăr primeşte moştenitorul 100 cor. care încă era în deputăţie. Nu ştim, urmaş al unui locuitor din comitatul
50 fii., fără detrageri, e mai mult de­ cenţilor noştri sunt Încă tot In că »T. P.« prin cine a fost represen- Hunedoarei, comuna B ă i ţa. A jucat şi
i
cât sigură înfiinţarea mai multor filii. restantă CU abonamentul. Venim a-i tată ?! Am dori, ca tosturile zise de el la alergatul de cai, a pus puţin ca
1
Comitetul administrativ al reuniunii ruga ultima oară,, s i binevoiască a-ne d-nii Roxin şi Ardelean sâ le cunoaş­ sâ câştige mult. Defraudarea a început-o
a trimis 3 delegaţi la conferenţă: pe trimite preţul abonamentului, cât mai tem întregi-în treguţe!! numai în primăvară şi a dus-o până
directorul, cassarul zelos Nicolae Igna, curând, ne mai putând aştepta. Ono­ la bagatela sumă de 104.634 cor. 31
învăţător în Deva, şi pe Toma Neamţu, raţii restanţieri sâ ie în băgare de seam ă, Fidanţare. Dl notar cercual sub­ fii., după-cum s’a constatat din partea
portărel al filiei, învăţător în retragere, stitut din Şoimuşul de Murâş, de lângă celor ce făcură cercetarea. A fost un
că foaea încă are deobligăminte de îm­ defraudant conştienţios, întrucât s’a aflat
rară acuisiţie. Deva, Kompolthy Bâla, s’a fidanţat la
Ca nouă directivă la avăntul luat, plinit. 26 Noemvrie cu D-şoara A n a Mo ga în pulpitul sâu o însemnare care coin­
am lansat în sinul reuniunii — cu da­ din Deva. Felicitări sincere! cide cu suma banilor păpaţi. Adecă
tul conferenţei preoţeşti — acest anunţ, purta evedinţa regulată.
tipărit pe tablele cărţilor de membru N0UTĂTI
» D e calea fe r a tă T in ţ-S ib iiu . Intre
din nou comandate pe seama filiilor: calea ferată de acum şi delegeanţul negru- L a Grădişte (Ulpia Traiană) au
Avis. D r e p t fie ? Unii membri de pri­ galbin de acum 38 ani nici o deosebire. deschis cineva uşa pivniţei la căsarma
Cu ziua de azi voiu împământeni mărie s6 plâng, că oficiul de dare din loc Cu "delegeanţul plecam odinioară dela posta gendarmeriei cu scop sâ fure cele de
trei înoiri în sinul reuniunii: cartea de în butul stării de ex-lex şi cu toate că să din Şibot dimineaţa la 7 ore şi soseam la acolo. Un gendarm, observând ceva, a
binefaceri, propuneri şi cartea de plân- ştie apriat, că în acest interval interese de Sibiiu la 1 oară după amiazi, acum pleacă strigat la hoţ, care vâzându-1 pe gen­
întârziere nu-i permis a se încassa, totuş la 7 ore din Vinţ, cu o staţie mai puţin, darm, a puşcat asupra lui şi l-a vul­
sori cu tăbliţele de avisuri.
I. Scopul cărţii de binefaceri şi percipiază fără nici o genă. Somăm pe res­ şi soseşte ear’ la 1 oară in Sibiiu. — Atunci nerat în picior. Spărgătorul a tulit-o la
propuneri e : ca fie-care membru să aibă pectivele primării să facă arătare la forurile trăgeau 5 roibi, cari sfi schimbau in Şebeş, fugă.
la îndemână în comuna sa ori în apro­ mai înalte despre aceasta şi la tot caşul vor Mercurea şi Sâcel, acum să adapă bâlaurul
piere un loc sigur şi cinstit, unde să primi interesele înapoi, respective li-se vor la 7 stăţii, ca să producă aburi destui şi Cât merge de iute trenul între
poată dărui cât de puţin ceva pe sea­ socoti In darea ce sunt datori a plăti pentru tot acolo eşti ca înainte cu 38 ani. Petroşeni şi Pişki. Un călător întâr­
ma copiilor săraci dela şcoale ori de averea comunală. Atunci aveai o singură neplăcere, că ziase şi scăpase trenul pentru un pocal
pe la meserii, care sunt deştepţi şi cu Suma acestora este însemnată, deoare-ce dacă călătoreai pe vreme de iarnă la hula de bere. Având să fie nesmintit la lo­
purtare bună, temători de Dumnezeu. comunele din fostul fond regiu (13 la număr) Apoldului, sau cum sâ zicea, la perii Apol- cul destinaţiunii, s’a pus cu oare care
Să înţelege, copiii membrilor în vieaţă au avere proprie. dului, omeţii să grămădeau pe drum şi era întârziere pe bicicletă şi ce să vezi? a
ori orfani ai reuniunii noastre vor fi în silit iti-colea să te pui cu umerii la roate sosit cu o jumătate oră mai curând
primul rănd miluiţi. După §. 10 din încurcătură. Şedinţele paralele, a să împingi carul poştei până deasupra hulei, la Puj, decât trenul care-1 perduse.
statute „comitetul administrativ are a decă de dimineaţa şi de după amiazi- — azi însă pe vremea puterii aburului, eşti
forma din fundaţiuni pie, din donaţiuni, seara, chiar acum, când sunt zilele cele expus la reumatism în urma curentului ce — Intre Piski— Hunedoara să plâng
carnete de întârziere şcl. un fond de mai scurte, au adus în încurcală pe pă­ s6 vîră pe uşi şi fereşti. Abia te tîrie dela oamenii, că pasagerii de pe tren să dau
reservă, pe care îl poate întrebuinţa rinţii patriei. D. e. oposiţia avea sâ ţină o staţie până la alta, apoi te suce, te în­ jos în mersul trenului — şi fură cu­
după cea mai bună a sa pricepere şi Marţi o conferenţă, însă nu ştiau ce toarce, te zguduie, de-ţi muşti limba de curuz — apoi iar’ să sue.
spre alte scopuri de binefacere11. Am termin sâ pună, deoare-ce şedinţa de cumva ai dinţi, de nu te trezeşti dimineaţa
dat pe seama bibliotecei parochiale din după amiazi a di etei încă nu ştiau cât tot vânăt de loviturile graţioase, ce ţi-le re­
Deva 100 cor., pentru copii săraci 120 va ţinea. Aşa sâ vede, că deputaţii pede ţiâreţii vagonului din anul einţ. E C O N O M I E
cor., ear’ anul acesta pentru înmormân­ acum merită plata cea grasă. Ferice Trasul şi împinsul vagoanelor Ia staţiile
tarea unui sărac: 30 cor. Am înfiinţat de cei-ce stau pe acasă şi direg marea căii ferate este o tortură pe bieţii călători, N u tre ţu rile .
t
anul acesta şi ,.un fond de binefaceri" causă naţională 1 fie aceia că merg sau vin dela ospăţ, pro­
de 50 cor., într’un libel de depunere. hod, sau cercetarea neamurilor, tot una, nici (Urmare din Nr. 44).
Acest fond voim să’l mărim cu darurile Activitatea d-lui August A. Ni- de o milă nu te faci părtaş. Am făcut aceasta paranteză pe
Intrate în cartea de binefaceri, în care coară. Ni-se comunică şi noi înregis­ Ţi-se rupe inima, când auzi câte o babă de-o parte spre a arăta că se poate
se vor aminti numele tuturor dâruitori- călătoare văicărindu-se, sau câte un biet co face şi la noi fân la 28 Aprilie, şi încă
trăm cu deosebită plăcere şi bucurie,
lor, suma dăruită şi cele trebuincioasă. că d-lui A. A. Nicoară, când. de adv. pilâş strigând după ajutor. la deal, într’o regiune aridă, apoi spre
La sfârşitul anului să face un raport şi proprietar în Deva, i-a succes a în­ Oare pentru-ca sâ fie torturaţi anume a releva particularitatea că Ia noi, afară
tipărit şi împărţit tuturor membrilor fiinţa în B e clean, o comună puternică oameni din acest ţinut, s’a făcut acest tren ? de părţile muntoase, nu să găsesc co­
reuniunii, publicându-se şi prin ziare da­ Noi nu credem. Ştim că fieşte care comună saşi dibaci, pentru cuvântul foarte firesc
lângă F ă g ă r a ş , o filie a Reuniunii de
rurile de peste an cu numele binefă­ a vărsat după puteri mii şi mii de floreni că ţăranii dela câmpie nu prea au o-
înmormântare. La gară a fost întimpi-
cătorilor. nat şi au dat sucursul la înfiinţare dom­ pentru clădirea lui, ale căror acţii nici azi nu cazie de a cosi erburi. Totuşi, prin ex-
Ori ce sfat bun, la adresa comi­ nii: preot Niculae Clonţă, notarul Ioan produc dividende şi nici nu vor căpăta nimic plicaţiuni urmate de pilde şi prin stă­
tetului administrativ, e bine primit, ca Benţa, vice-not. Ioan Ludu, învâţătorul pe cupoane, câtă vreme calamităţile nu vor ruinţă, am reuşit să formez la Copăceni
propunere. Ioan Ludu, primarul George Bârsean, fi delăturate. Aici ar fi chemarea deputatului câţi-va cosaşi bunicei.
II. Alt scop bun urmăreşte cartea din Sebeş (Vâszi) Weis ori cum îl cheamă,
fruntaşii comunei: Ioan M. Ludu, George Să reviu acum la cultura lucernei.
de plânsori, dacă vre-un membru nu e să se întrepuie pentru alegatorii sfii, căci la
Grama şi George Trombitaş. In 24 ore Am zis, că gunoirea lucernăriilor
mulţumit cu portărelul reuniunii, fie că
s’au încasat în taxe şi competinţe 300 din contră până-i hăul nu vor avea ce îm­ le aduce mare folos. Voiu adăuga, că
nu-i caută regulat casa la moartea fie­ cor. Laudă iniţiatorului 1 părţi după acţiile căii ferate Vinţ—Sibiiu.
cărui membru, fie că are vre-o jeluire Din contră, vor fi împrocesuaţi de cei acolo unde lipseşte cu totul varul, e
contra directorului, cassarului, secreta­ slutiţi pe aceasta linie ferată. prudent a vărul terenul, ceea-ce spo­
Marţi noaptea spre Mercuri 2 De­ reşte productivitatea lucernăriilor şi le
rului ori comitetului administrativ, fie Rog pe Schmerzt nsherz al » V u 11 u-
cemvrie, cătră 3 ore dimineaţa, la în ­ lungeşte existenţa. Dar’ cele mai multe
că aude ori ştie ceva ce ar strica re- î ului < să facă un blăstăm nimerit pe seama
c h e i e t u r a c u r e n t e l o r n e g a ţ i v - din terenurile noastre conţin var în
numele ori interesele reuniunei, ducă-se acestei linii ferate, care să rămâe ca supra- de-ajuns şi văruirea nu va fi necesară,
la cutare membru de încredere de mai positiv, în ambitul hotelului »Trans- dividenda acţionarilor, cari şi aşa nu capătă
silvania« s’a aprins cheia, încât a fost de cât în caşuri excepţionale.
jos şi dee la protocol plânsoarea, ca să nimic după capitalul vărsat.
numai o flacără toată partea edificiu­ Pe lângă desfundarea terenului-
lecuim la moment ori ce scădere. Necăjitul căletor.
lui parter. F l ă c ă r i l o r a u r m a t o de­ mai e nevoe să-l mărunţim bine, arân-
Cartea de binefaceri, propuneri şi
t u n ă t u r ă m u r m u i t o a r e , care a M o a rte n ă p ra sn ică . Mercuri noap­ du-1 în cruciş şi’n curmeziş sau grăi
cartea de plânsori se află la directorul
ţinut aproape un sfert de oară. Hote­ tea, 25 Noemvrie Niculae Vasilca, un dis­ pându-1 în chipul acesta şi apoi să-
în Deva, ear pentru comuna H.-Dobra,
la dl Adam Leşnican, director, şi dl lierul, familia şi toţi argaţii hotelului tins şi harnic plugar din Romos, a mers să egalisăm, aşa ca suprafaţa terenului să
Toma Neamţu, învăţător. Pentru comuna erau cuprinşi de o teroare şi spaimă. dee hrană vitelor sale şi a căzut din puiu, fie cât se poate de plană.
Roşcani la dl Ioan Sirbu, paroch. Pen­ Norocul, că curentul aprinzător nu au şurii în cap in mijlocul arii, în urma căzăturii La noi lucerna trebue sâmănată
putut străbate în pod, căci pomposul a rămas mort.
tru Ilia la dl George Oprea, protopres- numai primăvara de timpuriu, în Mar­
edificiu cu sala grandioasă, apoi Vor- Vineri a fost Înmormântat după ritul tie sau Aprilie, când înfloresc cireşii,
biter. Pentru Gothatea cu Ulieş, la dl
Miron Oprean, paroch. schuss-Verein-ul ar fi fost nimicite. Aşa bisericii gr.-cat. asistând la înmormântare 6 când adecă temperatura mijlocie a at­
dară şi electrica este periculoasă, dacă preoţi din acel jur.
III. Când portărelul umblă din mosferei a atins -f- 8 sau 9°. Dacă ne
nu sâ poartă grije cuvenită. Pe repausatul îl jeleşte soţia sa şi o temem de îngheţuri târzii, trebue să
casă ’n casă, ca să adune aruncul de
60 fii. la moartea fie-cărui membru şi pruncă minoreanâ, apoi mai multe familii mai amânăm sâmănatul.
nu află pe nime la casa membrului, de Clubul politic săsesc. Pe când fruntaşe, cu cari era în afinitate. La cumpărarea sămânţei de lu-
aci încolo va face un semn cu cerusă Aponyi cu ai sâi au ieşit din partidul D-zeu să-l odichnească în pace, ear’ cernă, să nu ne scumpim, căci am face
roşie ori vânătă pe o tăbliţă de avisuri. guvernamental — liberal pe atunci de­ rudeniilor le dorim alinarea durerilor ce au o socoteală greşită. Să nu cumpărăm
Când sosiţi acasă, rogu-vă număraţi putaţii saşi au decis sâ între în par­ suferit prin moartea acestui plugar de model 1 decât sămânţă garantată, liberă de cor­
semnele, ca să ştiţi că portărelul v’a tidul liberal. După-cum se vede şi sâ puri străine şi mai ales de afurisita de
N ecrolog . Direcţiunea institutului de
căutat şi că aveţi să-i plătiţi aruncul aude zilnic dela politicianii saşi, opoi cuscută (torţei), care e moartea lucer­
ciedit şi de economii „Fageţana“ ca socie­
de 60 fii. amăsurat §-ului 4 din sta­ persoană mai odioasă ca Apponyi pentru nei. Sămânţa bună trebue să aibă o
tate pe acţiuni în Făget, cu părere de reu
tute, de oare-ce reuniunea are mort. Saşi nu există în Ungaria. Aceasta sâ coloare galbenă deschisă; când sămânţa
anunţă încetarea din vieaţă a membrului ei
Mergeţi apoi ori la portărel acasă, ori aduce în legătură confesională. Cela e e cafenie roşietecă, e veche şi trebue
George Gnu a, friseur şi proprietar în Făget,
plătiţi când va veni de nou la casa mare catolic şi cestia mari luterani. lepădată.
întâmplată după un morb greu şi îndelungat
d-voastre după bani. Joi în 26 Noemvrie st. n. la 2 ore p. m. Lucerna să seamănă în rânduri
Deva, Joi în 12 Nov. (30 Oct.
Mare prânz. Deputăţia mare, care Fă ge t , la 27 Noemvrie 1903. sau prin împrăştiere, într’o cereală de
st. v.) 1903. a dus mandatul de deputat ministrului Direcţiunea. earnă sau de primăvară sau pe terenul
D i r e c t o r u l : liber. Cantitatea sămânţei variază între
preşedinte Tisza la Budapesta, a fost
August A. Nicoard m. p, Defraudare dc ioo.ooo coroane. 10 şi 13 la pogon. (Va urm*).
(Va urma.) ospâtată numai ca ea în hotelul »Royal«
la care au luat parte şi dl Dr, Nicolae K ă d ă r Kă r o l y , şeful cancelariei în