Page 3 - Activitatea_1903_12_48
P. 3

Nrul  48                                                                ACTIVITATEA                                                                         Pag-  3.


         prăvi  nimic  în  după  arneazi,  şi  vai  de  cel  moarte.  Fundaţiunea  de  aceeaşi  natură  niune  fruntaşe:  Orăştie,  Sibiiu,  Sebeş,   Ţinem  să  se  ştie  următoarele  lucruri:
         ce  face  larmă,  tropotind,  pe  ambitul  casei  mai  veche  a  mea  face  azi  —  după  188  Bistriţa,  şcl.  poate  aduna  un  capital  de   Critica  din  «Unirea»  e  adusă  în  legă­
                                                                                                                                         tură  cu  frecările  pentru  episcopia  Aradului,
         comunale,  acela  ;şi  aprinde  paie  în  cap  cu  caşuri  de  moarte  plătite  —   194  cor.  100.000  cor.,  din  care  în  fie care  an
                                                                                                                                         de  pe  acel  timp.  Rătăceşte  dl  Goldiş.  Noi
         Doamna  notărâşiţă  de  nu-i  pc ţi  sta  in  cale  Ear’  fundaţiunea  fieiertatului  cassariu  mii  de  coroane  ajutoare  vor  primi  fa­  n’avem  nimic,  nici  cu  dl  Hamzea  nici  cu
         nici  cu  7  meliţe.                       George  Nicoară,  «fundaţiunea  Emilia  miliile  membrilor  răposaţi.  Nu  ne  tre­ pâr.  Mangra  şi  cu  atât  mai  puţin  cu actualul
              7.  Primăiia  a  decis  a  se  face  bariere  Ciurcu  n.  Nicoară«  depusă,  face  azi  bue  de  cât  o  lucrare  devotată,  sistema­ Episcop  al  Aradului.  De  plagiatul  Istoriei
         la  un  pod  ce  duce  peste  valea satului, pentru  233  cor.  8  fii.              tică  şi  stăruinţă  americană.            ştiam  de  mult,  i-am  dat  însă  pace,  căci  dl
                                                                                                                                         Goldiş  isprăvise  cu  profesura.  Când  am  cetit
         scutirea  vitelor  ee  vin  dela  păşune,  au  şi   Introducând  o  conlucrare  perma­    Si bi i u,   15/28  Noemvrie  1903.   însă  cum  zi  de  zi,  partida  în  care  D-sa  era
         adus  lemnele  de  lipsă, din  pădurea  comunală,   nentă  şi  sistematică  în  2  tracte,  pe           Augustin  A.  Nicoară.  mare  şi  tare,  lovea  cu  tot  soiul  de  arme,  în
         în  curtea  cancelariei,  Domnul  şi  Doamna  no-   acest  teren,  putem  obţinea  în  fie care                                 tabera  contrară,  ne-am  perdut  răbdare  şi  am
         tără.şiţă  au  aflat  mai  de  lipsă,  fără  nici  o   an  resuitate  sigure  însemnate.   Cartea                               cercat  să  arătăm  că  nici  domniile  lor  nu’s
         hotârîre,  a-si face un  coteţ  pe sama porcilor lor.  de  binefaceri  se  va  resimţi  în  curend.   A v i s .                 aşa  albi  şi  curaţi  cum  să  ţin.
                                                                                                                                            Şi  va  concede  dl  Goldiş  că  l’am  prins  cu
              8.  Afacerile  piivatc  şi  ale  comunei   Cred,  că  şi  poporul  trebue  dedat  la                                       ocaua  mică.  Răspunsul  ce-I  dă  acum  în  nrul
         sunt  peste  măsură  nrgiigate, despre  cari  s'ar   mici  daruri  de  câte  1,  2,  3,  şcl.  cor.,   Ne  apropiem  de  sfârşitul  anului   dela  29  Nov.  a  «Trib.  Pop.»  nouă  absolut
         putea  scrie  cât  de  multe.  Ce  să  ţine  de  cele   fără  se  simtă  cea  mai  mică  scădere.   şi  partea  cea  mai  mare  a  abo­ nu  ne  impune.  Cunoaştem  noi  felul  a.esta
         strict  oficioase, cu  cari d itoreşte deregăloriilor   Din  praxă  vorbesc.  Unii  dăruesc  sume   li enţilor  noştri  sunt  incă  tot  In  de  apărare.  Te  faci  piost  ca  să  trăeşti  mult,
         sale  prepuse,  acele  le  împlineşte ;  5n  fine.  însemnate  chiar.  Alţii  —  dacă  n’au   restantă  CU  abonamentul.   Venim  a-i  spune  pe  la  noi  poporul.  Vezi  bine,  că  da­
                                                                                                      J
              9.  La  toate  aceste  abusuri  notarul   copii  —   lasă  bisericei  să-i  îngroape din   ruga  ultima  oară,  sâ  binevoiască  a-ne   tele  istorice  sunt  plag ate  (I?)  din  alte  cărţi,
                                                                                                                                         nu  mai  trebuia  să  facă  D-sa  pe  naivul,  şi  să
         Szâsz  Pâl  este  împins  de  Doamna  sa,  care   ajutoarele  lor.  Biserica câştigă  de  multe-   trimite  preţul  abonamentului,  cât  mai   o  spună  aceasta,  o  ştim  noi  bine;  era  mai
         îşi  închipue,  ca  ea  încă  ar  avea  drept  de   ori  câte  100 — 150  cor.,  dacă  e  un   curând,  ne  mai  putând  aştepta.   Ono­  consult  să  tacă,  cel  puţin  nu  mai  perdea  din
         a-se  mesteca  în  trebile  comunale;  pe  când   membru  vechiu  cu  caşuri  multe  plătite.  raţii restanţieri s i ie în băgare  de  seam ă,  aureola,  ce  i-au  pus  în  jurul  capului  bunii
         în  faptă  este  un  meşter  —  strică.                                              că  foaca  încă  are  deobligăminte  de  îm­ sei  amici.  A :a  insă  arată  termometrul  a
                                                         In  conglăsuire  cu   declaraţiunile
              Nu  peste  mult  voiu  mai  scrie  şi  despre                                   plinit.                                    scăzut  eară.
                                                    mele,  luate  la  protocol,  filiei  Dobra  îi
         alte  soiuri  de  lucruri  necuvenite  ;  precum
                                                    stă  în  voie  să şi  exopereze  în  decursul                                             Acţiuni  economice  române.  Sub
         despre  un  recurs  ce  am  fost  sîliţi  să  înain­                                                                            aceasta  rubrică  scrie  »B.  H«  de  Duminecă,
                                                    anului  viitor  statute  întărite.  Noi  bucu­        N0UTĂTI
         tăm  la  ministrul  de  interne,  contra  hotărîrei                                                                             că  Românii  d n  Torontal  să constitue pe  pu­
                                                    ros  îi  cedăm  în  acest  cas  întreagă
         adunării  comitatense,  prin  care  i-s’a  ridicat                                                                              teri  în  celea  economice. —  Neîntrerupt  cum­
                                                    averea  şi  întocmirile,  înapoindu-ni-se
         salarul  pe  motive  nedrepte.                                                            T e r g u l  d e   ţ a r ă   în   O ră ştie.  La  3  pără  la  moşii,  înfiinţează  institute  economice
                                                    spesele  şi  investirile.                                                            şi de  bani.  Nu  de  mult au înfiinţat  două  bănci
                              Cu  stimă:                                                      şi  4  Dec.  st.  n.  s’a  ţinut  târgul  de  vite,  care   şi  acum  înfiinţează  a treia  în  Ctacova,  ai  cărei
                                                         Sunt  sigur  însă,  că  —  după-ce vor  a  fost  toarte  cercetat  atât  de  vânzători  cât
                       un  membru  de  comunitate.                                                                                       funcţionari  sunt  toţi  Români,  (nu  cumva  ar
                                                    vedea  cu  toţii  tractamentul  corect,  aju­  şi  cumpărători.  Au  fost  4260  vite  cornute,
                                                                                              dintre  cari  s’au  vândut  2545  capete ;  din 240   dori  să  fie  Unguri ? 1)  ear’  împrumuturi  dau
                                                    toarele  momentan plătite şi administraţia                                           mimai  Român lor  [?!].  Aşa  dară  şi  asupra
           Reuniunea a doua de înmormentare         model  cu  controlul  cel  mai  strict  şi   cai  au  fost vânduţi  116,  ear’  la  5  Dec.  au   capitalului  românesc  sunt  jaluzi  compatrioţii
                                                    conducerea  unitară:  nu  vor  cere  reu­  fost  în  târg  410  porci  şi  s’au  vândut  325.   noştri.
                        din  Deva                                                             Du mi n e c ă ,   la  6  Dec.  s’a ţinut târgul  liber,
                                                    niune  independentă  nici-odată.  Deoare­  care  încă  a  tost  cercetat  şi  asupra  căruia  —
         şi prima ei  filie  in  Dobra  cu  Ilia şi jurul  lor,  ce  —   adunarea  forţelor,  bine  conduse  acum  odată  —  nu  s’au  plâns  nici  neguţă­  Altdeutschii  şi  Saşii.  Intrarea  Sa­
                         —    » —                   —   totdeauna  mai  mari  resuitate  pro­  torii.  E  peste  măsură  dureros,  că  nu  să  fac   şilor  în  partidul  liberal  nu  este pe placul  alt-
                                                                                              paşii  de  lipsă  pentru  mutarea  târgurilor  de   deutschilor,  dupâ-cum  să  exprimă  o  foaie
                       (Urmare  şi  fine).          duce,  de  cât  lucrarea  de-sine-stătătoare,
                                                                                              pe  ziua  de  Duminecă,  prin  ce  simţul  religios   principală  din  Berlin,  «Tăgliche  Rundschau».
              Stimaţi  membri  de  azi  şi  —  de  slabă.                                     să  stârpeşte  şi  însăşi  religia  să  profanează.  Ii  apostrofează,  că  s'au  ostenit  în  luptă  şi  că
         mâne  ai  filiilor I  Public  resultatul  ma­  .Ca  principiu  fundamental  şi  altcum                                          dovedesc  eşofare.  Noroc,  că  nu  toţi Saşii  ur­
         terial  al  lucrării  sistematice  de  21  zile,  fiecare  filie  e  quasi  de-sine-stătătoare,   Domnul  N ic o la u   D ia m a n d i,  pro-   mează  pilda  celor  bătrâni  ;  au  mai  rămas  în
                                                                                              fesorul-catichet  gr.-or.  din  Beiuş,  pe  care  l'a   afară  şi  elemente  independente,  pe  cari  li
         ca  să  stîrnesc  interes  şi  sprigin  în  cei  banii  ei  numai  ea  îi  plăteşte,  ea  şi-i
                                                                                              suspendat  Vicarul  V.  Mangra,  despre  ce  s’au   îmbărbătează  la  oposiţie.  De  altcum  să  în­
         buni,  să  abat  la  conlucrare  pe  cei  bîr-  administrează,  cu  cărţi  separate;  singur                                    crede  în  putui ea de luptă  a  tineretului,  care
                                                                                              scris  multe  în  ziaristica  română,  Consisto-
         fitori,  ori  nepăsători.  Contra  poporului,  la  susţinerea  administraţiei  şi  speselor  rul  metropolitan  în  şedinţa  din  24  Noemvrie   va  şti  ce  să  facă  cu  oportuniştii  Ia  nouele
         contra  bisericei  şi  contra  lor  păcătuesc  comune  contribuie  cu  ceva.   Spesele  l’a  r e h a b i 1 i t a t  în  postul  său  avut.  alegeri.
         şi  unii  şi  alţii,  pe  mine  nu  mă  pot  aceste  însă  sunt  mai  mici  de  cât  la                                              Vânătoare  de  suflete.  Un  domn,
         »blama«,  cel  mult  —   supăra.           reuniune  de  sine-stătătoare.   Acesta  e     P r o g r a m u l  festivităţei  scol.  din  pre­  care  face  parte  din  clica  «Tr.  Poporului»  şi
                                                                                              sără  Stului  Andrei  în  29  Noemvrie  v.  1903.
              Avem  500  coroane  prisos  la  cassă,  câştigul  nostru  material  şi apoi  câştigul   1.  Deschiderea  festivităţei.  2.  Imnul  Iui  «An­  ocupă  totodată  un  post  însemnat  la  curtea
         depuse  la institutul  »Grăniţerul«,  şi încă  etic-moral,  ce  îl  avem  în  vedere:  răs­ drei».  3.  Cuvânt  orasional.  4.  «Car ul  cu  episcopească  din  Arad,  zilele  trecute  prin
         nedepuse.  Filia  îşi  are  protocolul  legat  pândirea  binefacerilor  în  straturi  cât  de   boif,   de  Popovici,  cor  de  şcolari.  5.  «Ţig­  epistole  ademenitoare  a  căutat  să  prindă  în
         al  proceselor  verbale  cu  tot  ce  s’a  pe­ largi  ale  poporului;  organisarea  şi  con­  anul  clocă»,  anecdotă  de  Speranţă.  6.  Câ n­  mreja  «Tr.  Pop.»  pe  unii  din  cei  mai  buni
                                                                                              t e c  de  j e r t f ă » ,   de  L.  Bethoven,  cuartet.   tineri  d’ai  noştri,  cari  studiază  la  universita­
         trecut,  carte  fundamentală,  carte  de  centrarea  forţelor  în  direcţiune  bine                                             tea  din  Budapesta
                                                                                              7.  Trialog,  de  Mar.  Drăgati.  8.  «Eu  mă
         portărel,  evidenţa  membrilor,  evidenţa,  statorită.  D-zeu  bunul,  ne  ajute!                                                    Tinerilor!  Vedeţi-Vă  de  completarea
                                                                                              duc  c o d r u l  r ă mâ ne » ,   de  T.  Popovici,
         ajutoarelor,  evidenţa  lucrărilor  directo­    Deva,   22  Noemvrie  1903.          cor  de  şcolari.  9.  Incheerea.          studiilor  şi  nu  Vă  lăsaţi  prinşi  în  cursă.  Şi
         rului,  jurnal  de  cassă,  inventariu  cu                                                Or ăş t i e,   26  Nov.  v.  1903.    nu  uitaţi  de  păţăniile  tuturor  colaboratorilor,
         cartea  raţiociniilor,  2  indice  a  membri­                  Di r e c t o r u l :       Festivitatea  să  va  ţ  nea  în localul  şcoa-   cari  s’au  perondat  în  redacţia  numitei  reptile:
                                                                                                                                         Trtf,  Vonigâ,  Dimitriu,  Măglaş,  apoi  bieţii
         lor  şi  cartea  de  binefaceri,  propuneri,                  August  A.  Nicoară.   lei  noastre  din  loc  pe  lângă  preţul  de intrare   Augustini  şi  Brândă,  cari  în  urma  miseriei  şi
                                                                                              benevolă.
         cartea  de  plângeri,  în  6  exemplare:        Conferenţa  preoţilor  din  tractul       începutul  la  7  ore  seara.         desgnstului  şi-au  pus  capăt  vieţii.
         toate  în  deplină  regulă  zi  de  zi  între­  D obra,  ţinută  Joi,  în  13/26  Noemvrie                   D i r e c ţ i u n e a .  Tinerilor!  feriţi-Vă de glasuri de  sitene...
         gite.  Introducerea  e  partea  mea,  dar   1903,  la  căldurosul  apel  al  părintelui
                                                                                                                                              Cel  m ai  m are  turn  din  lume.
         întregirea  lor  punctuoasâ  şi  corectă  e                                                O sp â ta rea   la   a s e n t ă r i  o p r it ă  t  La  expoz ţia  universală  din  St.  Louis  (Sta-
         meritul  dlui  portărel  Toma  Neamţu,     protopop  Iosif  Morariu  a  decis  să  sus­  Să  ştie,  că  oraşele  şi  comunele  purtau  spese   tele-Unite),  care  se  deschide  de  la  anul,  ame­
         care  ni-a  câştigat  cei  mai  mulţi membri,   ţină  din  răsputeri  filia  Dobra,  premer­  însemnate  cu  prilejul  asentânlor,  încât  să   ricanii  vor  clădi  un  ti rn  înalt  de  1050  pi­
         umblând  din  sat  în  sat,  c-i  un  apostol.  gător  înfiinţată.   Cartea  de  binefaceri  adunau  prin  preture  dela  comune  bani  spre   cioare  engleze  (vre-o  270  metri).  Turnul  va
                                                    pentru  Dobra  şi  tract  va  purta-o  şi  acest  scop.  —  Dm  aceşti  bani  repartaţi  şi   avea  forma  unui  far  şi  va  fi  construit  numai
              Sucurs  preţios  am  avut  şi  de  la   părintele  protopop  Iosif  Morariu,  ear’   administraţi  de  notari,  să  plăteau  localul  de   în  oţel.  In  cupola  lui vor  putea  încăpea  7000
         domnii  Simion  Dragomir,  în  Gurasada,   părintele  Emanoil  Şuiagă  din  Lăpuşnic   asentare,  dar  mai  cu  samă  să  plăteau  mân­  persoane.  Un  vagon  uriaş  va  duce  până  în
         notar  comunal,  Ioanichie  Olariu,  Maxi-   pentru  comuna  sa  şi  Brîznic.  Prin  acui-   c ă r i l e  şi  b e u t u r i l e  ce  să  c o n s u ma u  vîrful  lui  pe  şine  aşez*te  în  exteriorul turnu­
         milian  Zomoniţă  şi  Iuliu  de  Orbonaş                                             de   c o m i s i a  a s e n t ă t o a r e ,  s ol gă b i -  lui  peste  800  persoane,  pe  când  dinlăuntru
                                                    siţia  acestor  doi  bărbaţi  de  încredere,   r ae  şi  not ari .   Ministrul  de  interne  a  dat
         din  Ilia.                                                                                                                      nişte  ascensioane  uriaşe  vor  urca  şi  cobori
                                                    soartea  filiei  Dobra  e  pentru  totdeauna  o  ordinaţiune  prin  care  să  opresc  acest  soiu   pe  vizitatori.  Inlăuntrul  acestui  turn  va  fi  ta­
              Greutăţile  începutului  în  parte  sunt
                                                    asigurată:  Dobra  şi  jurul,  în  scurt  timp   de  spese,  zicând,  că  acest  obicei u  e  contrar   petat  din  sus  în  jos  cu  cristale,  prin  cari
         învinse,  dar’  lucrarea  din  greu,  în  stil   vor  fi  o  parte  a  reuniunei  noastre  mai   legei  ş;  sporeşte  sarcinele  grele  ale  comune­  vor  trece  raze  de  deoseb te  culori.  Un  me­
         mare  — amăsurat  cerinţelor  masselor de                                            lor,  ear’  comisunile  şi  de  altcum  sunt  provă-   canism  va  agita  aceste  crista'e  aşa,  că  se  va
                                                    puternică  de  cât  însăşi  reuniunea  mamă
         mii,  cari  sbiară  după  ajutoare  —   de                                           zute  cu  pauşale  stabile  de  călătorie  ş  între­  avea  impresia  de  a  călători  într’un  diamant
                                                    Deva,  care  s’a  restrîns  mai  vîrtos  la   ţinere.  A vis  comunelor,  cari  plătesc  arun-
         aci  încolo  are  şi  trebue  să  urmeze:  cu   opidul  Deva.                        curi  în  măsura  dării  de  stat  şi  cari  sunt  în­  colosal.  Tumul  va  fi  botezat  «turnul-palat
         conlucrarea  —  tuturor.                                                             greunate  cu  taxe  enorme  pentru  păşunit,   de  cristal».  Piciorul  său  va  fi  încunjurat  de
                                                         Cu  ajutorul  lui  D-zeu,  mâne,  Du­                                           un  lac  uriaş,  în  care  apa  agitată  de  maşini
              Dobra,  j>/  Octomvrie  1903  şi  Ilia,   minecă,  în  16/29  Noemvrie,  voiu  pune   lemnărit,  străjuit,  aruncuri  comunale  şi  co   puternice  se  va  ridica  în  valuri.
         12  Noemvrie  1903.  Adam  Leşnican  cu    temeiu  la  filia  a  doua  în  Betlean,  co­  mitatense  de  diferite  soiuri I  Pe  lângă  aceste
                                                                                              mai  supoartă  şi  sarcinile  învăţământului  po­
         Toma  Neamţu  şi  bravii  Dobreni  amin­   mună  fruntaşă  aproape  de Făgăraş.  Va­ poral 1  1                                           Bibliografie.
         tiţi  au  întins  mână  frăţească  tinărului   lorosul  ei  paroch  I.  Nicolae  Clonţa  şi
         protopresbiter  George  Oprea,  omul  tă­  învăţătorul  Nicolae  Ludu  cu  concursul      Jiâ s p u n s   d lu i  G o ld iş.  La  art.  nos­  Secta  nazareană  (a  pocăiţilor)  este
         cut,  blând,  care  tace  şi  face,  alăturea   altor  fruntaşi  —  au  adunat  aproape 200   tru  *0  carte  plagiată«,  în  care  am  arătat   o  plagă  pe  biserica  noastră.  Combate­
         cu  preotul  tinăr  din  Gothitea  Miron   de  membri,  învitându  mă,  să  le  înfiinţez   cum  dl  Gold ş  ştie  face  contrabandă  literară,   rea  şi  înfrîngerea  acestei  secte  este  un
                                                                                              D-sa  răspunde  în  «Trib.  Pop.»  sub titlu  «Epi­
         Oprean,  care  nici  mai  mult  nici  mai   filia;  deoare-ce  statutele,  votate  de  pe  logul  luptei».  Trebue  să-i  aducem  la  cunoş­  lucru  greu  atât  pentru  mulţimea  înve-
         puţin  de  cât  lîlie  separată  are  de  gând   anul  trecut,  au  întimpinat  atari  ciun-  tinţa  dlu.  Goldiş,  că  încă  n’am  ajuns  la epilog,  ţăturilor  ei  eretice,  cât  şi  pentru  încâ-
         să  întemeeze  la  anul,  Dsa  s’a  apucat   găriri  la  locurile  competente,  în  cât   ci  suntem  abia  în  toiul  luptei;  la  epilog vom  păţinarea,  cu  care Nazarenii ţin la aceste
         acum  de  lucru,  şi  nu  «aşteaptă,  să vadă,   înfiinţarea  unei  reuniuni  de-sine-stătă­  ajunge  atunci,  când  d-nul  Goldiş  va  fi  delă-   învăţături  întemeiate  pe  temiri  ce  citate
         ce  va  fi«.                               toare,  prin  ciungărirea  aceasta  a  de­  turat  din  secţiunea  istorică  a  Asociaţiunei   fals  scoase  şi  rău  interpretate  din  s.
                                                                                              noastre  culturale-literare.  Dela  un  bărbat com­
               »Fondul  de  binefaceri«.  I’e  lângă  venit  aproape  cu  neputinţă.          petent  am  şi  primit  un  răspuns  demn  la  art.   Scriptură.  O  uşurare  în  privinţa  aceasta
         500  cor.,  bani  gata  ale  filialei,  umblând   Cu  ajutorul  bunului  D zeu,  va urma,   dlui  Goldiş  din  «Tr.  Pop.«,  care  însă  so-   ofere  broşura:
                                                                                              sindu-ne  prea  târzu,  îl  vom  publica  în  nrul
         în  persoană  pe  la  fruntaşi  şi  popor,  în  scurt  timp  şi  a:  treia  filie  şcl.   La                                       »  D i s p u t e  cu  N a z a r e n i i ,   II«.
                                                                                              proxim.
         mi-a  succes  a  înscrie  2  membri  funda­ anul,  numărul  lor  uşor  se  va  putea  în­  Reproducem  azi  răspunsul  ce-l  dă  »Uni­  In  această  broşură,  apărută  în  edi­
         tori  cu  câte  100  cor.  50  fii.,  la  olaltâ  tregi  la  10  şi  astfel  scopul  articolului  rea*  în  nrul  seu  ultim  dlui  Goldiş.  Eată-1:  tura  noastră,  se  combat  învăţăturile na-
         201  cor.,  cari  însă  tot  cresc  cu  câte  meu  de  propagandă,  apărut  în  »Tele-    > Pentru  dl  Goldiş«.  In  sfârşit  dl  Vas. zarene  Despre  Botez,  învăţături,  cari
         50  fii.  la  fie-care  cas  de  moarte  plătit.  graful-Român«,   »Gazeta-Transilvaniei«, j  |  Goldiş,  fost  profesor  la  Braşov,  mare  literat  atât  din  punct  de  vedere  teoretic  cât
         Unul  e valorosul părinte George  Oprean,  « A c t i v i t a t e a » ,   şi  alte  ziare—  rea­  şi  stilist,  cum  spun  amicii  sei  dela Arad,  vine   şi  practic  sunt  cele  mai  ademenitoare
                                                                                              după mai  bine  de  un  an  şi  binevoieşte  a  răs­
         din  Dobra  şi  Csucs  Jozsef,  comerciant  litate  are  să  devină,  în  sinul  reuniunii                                      pentru  poporul  de  rând.
                                                                                              punde  preagraţios  unei  foiţe  apărute în  1902
         în  Ilia,  cari  au  abzis  de  ajutoarele  ce  noastre  şi  a  altor  reuniuni  surori,  cari   în  foaia  noastră,  în  care  D-sa  e  pus  pe  două   Cartea  constă  din  coaie  4 1/*  de
         s’ar  cuveni  moştenitorilor  în  cas  de ne  vor  imita.  In  10  ani,  fie-care  reu­ coloane.                                tipariu  fin  şi vindem exemplarul numai
   1   2   3   4