Page 2 - Activitatea_1903_12_49

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 49

siţie şi vază, sau aşa numita inteliginţă pe aceeaşi tnbunâ în o limbă străină...... Ne G., nu e locul nici vremea să ne ocupăm cu Dl G. a făcut împărţirea materialului
română ar sprigini preoţimea întru com­ pare aceasta un exemplu zăpăcitor, demora­ ele. Aceea cronique scandaleuse, purtată cu după meroda urmată de susarnintiţii autori
baterea şi desrădăcinarea scăderilor, — lizator şi contrar demnităţii ziaristicei noastre. atâta cunoştinţă de causă de cătră amicii străini; pasage întregi a luat din manualele
învăţând, îndrumând şi sfătuind şi ea Ori cari ar fi motivele unui atare pas, noi d-sale dela »T. P». sigur n’a rămânea neum­ lor şi nici pe învălitoare, nici în prefaţa
poporul, când convine cu el; inteliginţă nu îi aflăm scuse şi ori cari ar fi foloasele plută. Dela dl G. atârnă. N are decât să se manualului d-sale nu i-a aflat vrednici să le
română anume să caute prilej de a ce să aşteaptă în schimb, noi credem că de­ ia în colţi cu amicii d-sale dela »T. P«. şi amintească nici barem numele. Ei bine, a-
conveni cu poporul spre acest scop. cât acestea e mult mai stricătoare demora­ i-se vor pune la răvaş până şi faptele pe cestei proceduri, în toate limbile din lume,
Face-o aceasta inteliginţă română? lizarea ce să propagă în felul acesta şi sub- cari decând există şi nu le-a săvârşit. Aşadar i-se zice plagiatură.
Las să răspundă la întrebarea aceasta minarta încrederii naţiunei faţă de luptătorii dl G. n’are dreptul să se pună alăturea cu Profesorul de istorie dela Braşov [şi
membrii acestei onorabile conferenţe, — ei. Şi nu înţelegem, ca un ziar românesc, glorioşii martiri ai celor trecute vremi, ci să istoria e menită să croiască din elevi ca-
fie-care cum gândeşte că e mai cu drep­ care luptă zi de zi, număr de număr pentru recunoască pur şi simplu că a plagiat ma­ tactere de oameni] a goldişit 6 manuale, ai
respectarea limbei naţionale, să vină tot el nualele de istorie, că s’a înfrumseţat cu pene
tate a răspunde. căror autori au spus că-s prelucrate (bear­
şi să se lapede în o coloană — două, în doi străine, că în materie literară nu ştie face beitet) după alţii, cu toare acestea modestia
Cum am zis, un alt mijloc, pe care
ori trei numeri de limba sa. Mărturisim, că deosebire între al meu şi al tău, că istorio­ nu i-a permis să-i amintească; ori a fost cu
preoţii nostrii îl au la combaterea scă­
aflăm acest lucru conttar demnităţii acelora, grafia d-sale, întocmai ca şi pastorala de considerare la prea multul lucru al tipogra­
derilor, — e exemplul. Şi pe acest
mijloc, fără îndoială că în prima linie cari l’au făcut. E în acest fapt o renunţare Paşti, sunt nişte forfecături, nişte uricioase fului de nu le-a amintit numele!?
pripită, o mărturisire nemotivată despre o şterpelituri, din domeniul literaturei bisericeşti Dl G. însă nu se dă cu una cu două,
iară preoţii şunt chemaţi şi îndatoraţi
slăbiciune pn prie, care mai e şi exagerată. şi a celei istorice. Să strige deci în gura căci iată ce mai aduce în apărarea sa din
al aplica. (Va urma).
La izvorul acestui fapt stă gândul: vom scrie mare »Pater peccavi» şi să numai umble «Epilogul luptei»:
în alte limbi, ca să ne impunem; p?enţru-că după scuse ca şi aceea că „în „Unirea" a
«Cărţile acestea au fost censurate prin
Foaia dela Arad demascată. dacă scriem în limba noastră oropsită nu ne apărut acuza tocmai când a fost alegerea de bărbaţi competenţi, au fost introduse în
• „ 'l
iau în samă 1 Nu e adevărat, stimaţilor con­ episcop" şi că deaceea n’a răspuns. gimnasiile noastre din patrie, ba şi în unele
fraţi dela „Tribuna Poporului" — şi încă Adevărul e că na putut şi n'a avut ce din România. Cu toate acestea însă grozava
„Voinţa" din Bistriţa redactată de dl plagiatură numai în anul 1902 s'a descope­
odată nu e adevărat 1 Scrieţi numai limba să răspundă. Când manualul de istoria evului
L u c i a n Bo l e a ş , luând notiţă despre mo­ rit în «Unirea» şi apoi în anul 1903 în
noastră oropsită, cum aţi dovedit voi alte nou scris de Goldiş se dovedeşte a fi în «Activitatea».
dul cum cameleonii dela Arad caută sâ se
dăţi, că ştiţi să o scrieţi, căci ea este răsu­ mare parte goldişit, mot-a-mot, din cela al
insinue pentru a căpâta vr’un os de ros Această argumentare e făcută după
nătoare .şi e putere în ea I Şi sctieţi dorurile prof. lonescu dm Bucureşti, ce să mai răs­
sub titlu P ă t r a r u l r o t u n d scrie urmă­ reţeta nucii aruncate în părete. Căci e ho-
neamului nostru mult mai cutremătoare decât punzi ? Aceea că acuza i-s’a adus în —
toarele : tărîş cu ridicolul să-ţi acoperi plagiatura cu
un uragan, le scrieţi aşa, cum voi aţi mai „Unirea" şi în toiul luptei pentru vlădicia dela
„Precum este o imposibilitate geome­ decisul prin care consistorul a aprobat ma­
arătat, că ştiţi să le scrieţi şi cine are urechi Arad. Par’că critica literară ar trebui să-şi
trică un pătrat circular, tot aşa pentru un nualul de istorie. Censurarea consistorului
de auzit vă va auzi. Voi nu veţi fi uitat doară, pună armele ’n cuiu când în Arad sau în
om cu judecată simplă şi naturală, o publi- se reduce la o vânătoare fugitivă după în­
că v’au auzit şi altă dată I Australia e vr’o luptă pentru scaunul vl di-
caţiune românească în limba maghiară, bul­ Regretăm foarte mult ceea-ce s’a făcut văţături eterodoxe, ear ministerul de culte
gară ori turcească, s'ar părea o imposibilitate în „Tribuna Poporului" şi am dori ca atari cesc. Aşa ceva numai înarmat cu nelogistica încă nu se face luntre punte pentru a căuta
limbistică. Sau aflat însă în toate timpurile lucruri să nu se repete; pentru-că dacă vom logică a dlui G. se poate susţinea. isvoarele din cari s'a adunat manualul, ci e
spirite neastîmpârate, pentru cari legile firei predica una şi vom face alta, — unde vom Nu fie-care om e dobă de istorie şi e bun bucuros că n a aflat in manual astfel
erau prea strimte şi cari în svăpăiarea lor ajunge ? mare şi numărul acelora, cari nu vor să se de pasage, cari din punct de vedere al in­
sâ apucau să clătească temeliile şi întocmi­ arate, câ-s neinvăţaţi. Astfel de oameni al- tereselor statului, nu-s bune să fie cetite şi
rile lumii. Au căutat mulţi fantastici după Literatura goldişilor. duesc poetul care a strigat : «Scrieţi băieţi învăţate de cătră elevi.
utopia pătratului circular şi astăzi suntem bine-r/w, numai scrieţi româneşte 1» Dar ei Că manualul e plagiat ori ba, asta
martori, cum să încearcă o altă imposibilitate nu vor să înţăleagă, că literatura noastră di­ puţin îl interesează pe cancelistul consisto­
(Urmare) rectă azi nu mai are lipsă de scrieri rele, de rului ori al ministerului, in privinţa asta
neîmpăcată: publicaţiuni româneşti în limba
maghiară. >După-ce însă faptele mele şi viaţa extrase ştienţifice goldişite de prin diferitele facă-şi datorinţa oamenii de specialitare, ori
Până acum cunoşteam în felul acesta mea — zice dl G. în articolul din vorbă — Conversations lexicoane ori de manuale din aceia, cărora le slujeşte norocul să dea de
numai programele gimnaziilor româneşti din nu au dat destul material pentru acest scop istorie, ticluite din cele Wellgeschichte. urma plagiaturei.
diriguitorii atacurilor — spre bucuria mea —
Beiuş şi Năsăud, cari ministrul de culte a Dl Goldiş a ciungărit operile lui Io- La Braşov credem că s'a introdus
au început să citească şi să recitească scri­
impus ca să se tipărească în două limbi. sele mele. Şi eată, că, după-ce pe fieertatul nescu şi Varga Otto şi a făcut ceva şi mai manualul dlui G., care însuşi era profesor,
Fără de a ne împăca în sufletul nostru cu Episcop Iosif Goldiş îl daseră gata ca pla­ grav, când a ascultat de porunca poetului dar că şi în unele gimnasii din România s’a
acest soiu de publicaţiuni, ne închipuiam că giator, după-ce aceeaşi soarte a trebuit s’o ca să scrie rău, nu tnai să scrie româneşte. introdus, e un argument, care să sprijineşte
dacă un ţigan ar ajunge fişpan ar porunci indure şi Roman Ciorogariu, am venit şi eu Acum e dovedit, că ceea-ce dsa n’a luat din pe picioare de lut. Profesorii de istorie Mi-
la rând»...
de sigur, ca pe toate hârtiile oficioase para- •lonescu şi Vaiga, a luat din *Curs complect hailescu din Piteşti, lonescu din Pîoeşti, ori
Ei, bine, dl G. greşeşte când astfel re-
grafii să se împletească din cârnaţi; în fine de Istoria Universală, prelucrat pentru liceul Georgescu din Bucureşti de unde să aibă ei
sonează. Intâiu şi ’ntâiu numai idioţii mai
din stări ciudate tot lucruri ciudate răsar. superior de Petru Răşcanu, profesor la Uni­ cunoştinţă de cartea cunoscutului antidinas-
pot azi susţine, că prima pastorală de Paşti
Cum s’ar şi putea altfel? versitatea din Iaşi", iar alte părţi au fost luate tic Varga Otto, apărută In limba maghiară,
dată de fostul epp, nu a fost plagiată. In
Nu am fi crezut însă nici odată, ca — acum şi dl Goldiş va fi nevoit să recu­ pe care cei din România o pricep cum pri­
• Tribuna» din Sibiiu pastorala a fost pusă
astfel de mirozenii să se ivească din sînul noască — din cuvânt în cuvânt din » Geschichte cepe dl G. limba chineză. Profesorii din Ro­
pe două coloane alăturea cu predică^ preotu­
nostru. Dar ce nu am crezut, ne este dat, der neueren Zeit von P i of. dr Volz, bearbeitet mânia n’au putut să controleze pe dl G. şi
lui unit din diec. Gherlei. Şi strîns cu usa,
ca să vedem cu och i. von Prof. dr Utto Kaemmel». Alte părţi din fiind de bună credinţă, că au de-a face cu
eppul Goldiş a declarat că pastorala e furată,
Cetitorii îşi vor aduce încă aminte de manualul dsale sunt luate, din cuvânt în cu­ un manual al unui «frate de dincolo», l’au
săvârşită de cătră unul dintre consilierii săi
articolii din „Tribuna Poporului", despre cari vânt, din » Geschichte der neuesten Zeit bear­ dat elevilor spre folosinţă. Profesorii din
— mangrişti.
am luat şi noi o notă la „Cronica săptămâ- Declaraţia a fost făcută publice şi dl beitet von dr Konrad Sturmhoefel« şi din România n’au avut motiv să dubiteze în
nei“ din Nr. 2. V. G., cunoscând chestia, numai de rîs se » Geschichte der neuesten Zeit von der Thron- cinstea literară a istoriografilor români «de
Noi nu putem înţelege, cum un organ face când, printre rînduri, varsă zece rînduri • besteigung Napolcons III. bis zur Gegenwart«, dincolo», căci Şincai, P.Maior. Papiu II. şi Bariţ
naţional românesc, care a luat asupra sa de lacrimi, şi se văicăreşte pentru-că d-sa, tot de dr Otto Kaemmel. Şi după aceste au dat destule şi puternice dovezi despro
apostolia de a îndemna mereu: ţineţi legea apoi Ciorogariu şi plagiatorul pastoralei de cărţi nemţeşti dl G. nici n’a trebuit să alerge independenţa lor în materie literară, ear’ pe
strămoşească, apăraţi-vă existenţa, nu lăsaţi Paşti au fost «atacaţi» pentru neonestitatea la vr’o librărie din Bucureşti, Budapesta, ori dl G. I au crezut de o ţandură de istorio­
drepturile voastre, nu vă lăpădaţi limba ve­ literară. din alt oraş, căci le-a găsit, adunate la un graf, croit şi el din stofa acelor mari titani
che şi frumoasă, — poate să declame de * i In ce priveşte viaţa şi faptele dlui V joc, în » Spamers Illustrierte Wellgeschichte*. ai istoriei Românilor. Acesta e motivul, care

tos. El, la urma urmei n’a fost nimic vino­ pildă, a declarat, că el nu-şi ia nici o răs­ nici albă nici neagră, totuşi Irod nu e aşa pi l e at us , ceea-ce însemnează „cel cu pă­
vat de răstignirea Mântuitorului nostru. Nu pundere de ceea-ce vor face Iudeii: pentru de urgisit şi de osândit de creştini ca Pilat. lărie" pentru negurile ce stau pe acest munte
el a condamnat pe Christos, ci preoţii Iu­ el e tot una dacă ei vor răstigni pe Christos Legenda spune, că Pilat în desperarea par’că îl îmbrobodesc.
deilor. ori pe Varava. lui s’ar fi sinucis. Despre asta însă cei din- Intr’o galerie de tablouri In Viena (a
Vina lui e, că a fost prea diplomat, a Fără îndoială, ca om diplomat şi poli­ tâ u creştini n’au ştiut nimic, nici apostolii contelui Eszterhâzy), se află un tablou vestit,
fost nepăsător la toate certurile dintre Iudei tic, el n’a făcut nici o greşală. Poate că nici nu vorbesc, nici cei dintâiu părinţi. Legenda representând osândirea lui Christos. Tabloul
şi, cu toate că era convins de nevinovăţia, nu putea să Iacă alt-fel. Toată «afacerea» s'a născut mai tâiz u. Se spune, că împăratul e vestit pentru grozava urîţenie a lui Pilat.
lui Isus, totuşi din motive politice a jertfit pentru el era o ceartă particulară între Iudei roman Caligula ar fi tras la răspundere pe Nu cred să fie pe lume om aşa de urît şi
pe Christos şi l’a dat furiei poporului. Lui şi era bun-bucuros să-i vadă liniştiţi fie chiar Pilat pentru moartea lui Christos, şi că Pilat de pocit ca acest Pilat. Pictorul Rembrandt
Pilat îi păsa numai de una: dacă într’adevăr cu condamnarea unui nevinovat. s’a spânzurat. împăratul i-a aruncat cadavrul a pus în urîţenia feţii lui Pilat toată ura şi
Christos să crede pe sine chemat a fi rege Aceste idei despre Pilat le are şi isto­ în Tibru, însă duhurile rele au stârnit furtună urgisirea creştinilor pentru guvernatorul Iu­
al Iudeilor şi dacă el se luptă să ajungă ria, dar le au şi creştinii din Abesinia, cari pe Tibru şi i-au aruncat cadavrul pe maluri. deii.
rege. Pilat, ca guvernator al Iudeii, nu putea nu numai spală de ori-ce vină pe Pilat, ci Oamenii i-au dus cadavrul departe până la G. Cofbuc.
să sufere ca în provincia sa să facă conspi- chiar 11 numără intre sfinţi şi-l au în calendar Rone în Francia şi i-l’au aruncat în rîu, dar
raţiuni contra imperiului roman. S’a convins (la 19 Iunie). Ei zic aşa: Pilat a fost convins şi aici s’a întâmplat tot ca în Tibru. Atunci
Sfaturi.
însă, că Christos nici odată n’a avut de gând de nevinovăţia lui Isus, dar nu putea să facă oamenii, înspăimântaţi de atâtea furtuni, i-au
să ajungă rege al Iudeilor, că toate câte i-se alt-fel decât sâ-1 lase Iudeilor. Ar fi fost ti­ dus trupul pe muntele ce se chiamă şi az Te fereşte de glume nesătate, că
i nputau de pârâtorii săi, erau lucruri isco­ călos numai atunci când ar fi recunoscut pe Pilat, în Elveţia, şi i-l’au asvîrlit într’un lac unde sâ fac de acele, e târgul deşer-
dite, că Christos era nevinovat ca lumina Christos de vinovat — convins se înţelege adânc. Acest lac e vestit: când arunci în el tâciunei, ce sâ ţine tot cam în oraşul
soarelui. Insă Iudeii făceau gălăgie mare, ce­ — şi ar fi fost vrednic de blăstămat de pietre, începe să fiarbă şi s’asvîrlă apa în sus nebunilor.
reau capul lui Chr>stos, ear Pilat, nepăsător creştini numai când ar fi dat pe Christos şi face tot cum făcu Tibrul şi Ronele. Pe *
de-o parte, şi de alta vrând să liniştească pe morţi, bine ştiind că ucide pe un nevinovat. muntele Pilat iţi arată şi astăzi ţăranii urmele Glumele sunt ca şi leacurile. De
neastâmpăraţii Iudei, a zis: «nevinovat este Creştinii cei din veacurile dintâiu ale dracului, care a luat în stăpânire pe Pilat, şi le foloseşti prea des şi prea fără mâ-
dar' facă Iudeii ce vor şti cu el, şi să mă creştinătăţii, tot aşa au judecat şi n’au făcut cred ţăranii că în fiecare an odată, în Vine­ sură, sâ obicinuieşte lumea cu ele şi
lase împace.» Să ştie din biblie, că el a lă­ din Pilat un omoiîtor cu voie şi cu ştiinţă. rea P a t i m i l o r , dracul scoate pe Pilat din numai au nici o putere.
sat toată «afacerea» pe mâna Iudeilor, dân- Numai mai târziu, când în morala creş­ lac, îl pune pe un scaun de piatră şi-l face *
du-le voie să aleagă înşişi pe cine să ucidă, tină a început să prindă rădăcini principiul să-’şi spele mânile. Când vezi slăbiciunea altora, cea
pe Cristos ori pe tâlharul Varava. Şi mai că a fi nepăsător cu Dumnezeu e mai rău Legenda asta s’a născut numai din dintâi datorinţă a ta este, sâ cauţi nu
spune biblia, că Pilat şi-a spălat mânile, decât ai fi duşman pe faţă — sau cum am asemănarea numelui lui Pilat cu al muntelui. cumva eşti mânat de aceeaşi undă.
ceea-ce însemnează atâta, că el printr’o zice astăzi, că libe r-cugetătorii sunt mai răi De altfel, numele Pilat al muntelui e latinesc