Page 3 - Activitatea_1903_12_50
P. 3

A C T I V I T A T E A                                                              Pag-  3.
               Nrul  49

                  Insă  tot  istoria  ne  spune,  ră  consulul  părăsit  cu  mulţime  de  fire  filiforme,   ceput,  sub  forma  unor  pete  roşii,  apoi   Pe  temeiul  acestor  date  originale,  de
             din  voibă  a  fost  mai  a.minte  de  cât  stăpâ­ care  se  acaţară  de  lucernă,  o sugrumă,   se  întind,  formând  ca  un  postav  roşu,   clarăm,  că   > a f a c e r e a  m o n u m e n t u l u
         ; i
             nul  său  împăiat  şi  cei-ce  din  plagiatoii  au  o  năbuşe  şi îi causează peirea.  Indată_ce   neted  sau  cu  mici  brobonele,  rari  pe   A u g u s t i n i  .şi  Ş e p r u ş e n i l o r  e s t e  în
         •  f   f ţ *   * r  « ; * -    făcut  secretari  şi  asesori  şi  m muritori  la  Aso-  descoperim  o  vatră  de  torţei,  trebue   la  mâni  şi  picioare.  Coloarea  roşeţei   d e p l i n ă  o r d i ne » .
                                                                                                                                                  Ceea-ce  prin  aceasta  şi  rectificăm  cu
                                                                                                  nu  este  la  fel  peste  tot  corpul  sau  ca
             ciaţiune  încă  n’or  fi  fost  n>ai  cuminte  de cât  cosim  lucerna  de  pe  acea  vatră  căt  de
             bătrânul  împărat.                       ,  aproape  de  pământ  şi  s’o nimicim  prin   la  toţi  bolnavii,  ci  pe  unele  locuri  e   plăcere.
                  Pe  dl  G.,  înţelepţii  adunaţi,  ni-se  parei  foc.  Apoi,  pe  locul  unde a fost  torţelul*   mai  închisă,  vânătă  chiar,  la  alţii  mai   P entru  M uzeul  istoric  şi  etno­
             dela  Mehadia,  l'au  băgat  în  secţia  istorică  ai  să  punem  un  strat  de  vr’o  10—20   deschisă,  sau  trece  nebăgată  în  seamă,   grafic.  Onorată  Redacţiune  !  Vă  rugă m  să
             celui  mai  înalt  areopag  cultural  al  m-stiu.  Şi  cm.  pae  mărunte,  udate  puţin  şi  să-’l   după  cum  boala  e  mai  grea  sau  mai   binevoiţi  a  induce  în  „consemnarea  sumelor
             cum  în  trecutul  apropiat,  la  Arad,  măsura  pârlim  bine;  să  săpăm  locul  şi  să  să-   uşoară.             (Va  urma.)  contribuite  de  membrii  comitetului  central al
             vredniciei  era  cutezanţa,  dl  G.,  a  fost  ades   mănăm  altă  lucernă  cu  puţină  hrişcă,                                 Asociaţiunii  pentru  Muzeul  istoric  şi  etno­
             de  secretar  cons storial.  Şi  cei  dela  Sibiiu  şi   cu  meiu,  etc.,  iar,  în  lipsă  de  sămânţă   N0UTĂTI               grafic»  şi  pe  domnul  Ioan  F.  N< gmţiu,  pro­
                                                        de  lucernă,  să  sămănăm  pe  acel  loc  o
         ... ..  IU    cei  dela  Arad  au  adus  dela  Braşov  un  ca­  plantă  anuală  oare-care,  până  să ne pu­                         fesor  în  Blaj  cu  suma  de  K.  200.  Cu  dis­
             pital  şi  azi  s’a  dovc dit,  că  capitalul  nu  aduce
                                                                                                                                             tinsă  stimă.  Si bi i u,   la  2  Dec.  1903.  Pre-
             interese,  ba  dinpolr.vă,  e  în  spre  tău!  celui   tem  procura  sămânţă  de  lucernă.  Dl                                  sidiul  Asoc.:  Şuluţu.
                                                        Ponsard  recomandă  a  stropi  locul  unde     O rdinul  m in istru lu i  de  resboiu.
             ce-1  are.                                                                           Monitorul  oastei  publică  un  ordin  al  minis­
                  Niti  la  o  Asociat'une,  nici  la  consistor   a  fost  torţelul  —  după-ce  s’a  cosit  —                                   J>1  La zor  M arcel  M oldovan,  fiu
                                                        cu  o  soluţiune  de  5—10  klg.  de sulfat   trului  comun  de  răsbom  cu  data  17  Decem­
             dl  G.  nu  sch mbâ  faţa  lucrurilor,  căci  mei                                                                               dlui  George  Moldovan,  notar  pensionat  şi
                                                        de  fer  în  100  litri  apă.  Dacă  operaţia   vrie,  iu  care,  pe  basa  decisiunei  prea  înalte
             mai  tare  ca  Samson  nu  i,  nici  nu-i  mai  cu­                                                                             proprietar  în  Băiţa  (comit.  Hunedoara)  a  ob­
                                                        se  face  pe  un  timp  senin,  ceea-ce  gră­  s j   ordonă  chemarea  în  serviciu  activ  a  con­
             minte  ca  Solomon.  Am păţit  o  cu  el  ca  cu  o                                   tingentului  disponibil  al  reservti  de  irUrtgire   ţinut  diploma  d e  i n g i n e r  de  m i n e   la
             friptuiă  —  miniatură  prea  taie  urnp'ută,  pe   beşte  oxidarea  sulfatului  de  fier,  trei   dm   ultimii  trei  ani  de  recrutare  din  Ungar a,   academia  din  Freiberg  (Sarxonia).
             care  după  ce-o  mânci,  stomacul  nici  barem   zile  sunt  de  ajuns  spre  a  face  să  dis­                                      Felicitările  noastre 1
                                                        pară  planta  parasitară;  apoi  cu  o  gre­  şi  pe  feciorii,  cari  cu  31  Decemvrie  1903
             mângâiat  nu-ţi  rămâne.
                                                        blă  se  curăţă  locul  atacat  de  tot  ce  a   întră  în  prim ul  an  al  reservei,  —  respective   Dela  com isia  de  im u n ita te  a
                  O  vorbă  ca  o  sută:  dacă  legea  pedep­
                                                        mai  putut  rămânea  pe  el.  Pârlirea  cu   sunt  a-se  reţine  în  seiviciu  activ  şi  peste
             seşte  pe  cel  ce  fură  o  coabă  de  găină,  nu  e                                                                            dietei  Zilele  acestea  comisiunea  de  imuni­
                                                        pae  este  însă  mai  la  îndemâna  ori-cui.   tunpul  permutării  lor  în  reseivâ,  mtiu  cât  o
             corect,  ca  cel  ce  ia  pasage  întreg ,  cel  ce  ia                                                                          tate  a  dietei  ungare  a  avut  la  ordinea  zilei
                                                        Operaţia  să  se  întindă ceva mai departe   pretinde  aceasta  necondiţionat  deplinătatea
             rodul  minţii  şi  ostenelelor  altora  se  tămână                                                                               mai  multe  cereri  pentru  suspendarea  imuni­
         I   pedepsit.  Sfinţilor  dm  Consistor  şi  nemuri­  ţ—  cu  puţin  jur-împrejur  —  de  cât   contingentului  din  servului  activ.  tăţii.  A;a  pe  lângă  câte-va  cereri pentru duel*
                                                        vatra  constatată,  căci  se  poate să scape    Brui  urmare  fee.orii,  cari  cu  ziua  de  31
             torilor  dela  Asociaţiune 1  Faceţi-vă  datorinţa I                                                                             procurorul  din  T.  Murăşului  a  cerut  suspen-‘
                                                        ochiului  cât  de  bun  firicele  izolate  de   Decemvrie  întiă  iu  primul an  al re servei  şi  cau   darea  imunităţii  lui  Lutz  Korodi,  spre   a-ş
                                  Un  ro m ân  adevcratl—                                          servesc  de  fapt — şi  cu privire  la  coneediarea
                                                        torţei.                                                                               face  pedeapsa  la  care  a  fost  condamnat  pen­
                                                                                                   cârma  nu  s’au  luat,  pe  basa  ordmului  dela
                                                             Despre  recoltarea  lucernei,  voiu   15  Decemvrie,  disposiţiuni  până  la  finea  anu­  tru  »aţîţare«  ;  Gabr.  Ugron,  pentru  faliment
                     E C O N O M I E             __     vorbi  de  odată  cu  aceea  a  celorlalte   lui  curent,  vor  fi  reţinuţi  în  serviciu  activ  şi   fraudulos;  L.  Csâvolszky,  pentru  dos rea  a
                                                        leguminoase.                                                                          trei  pol.ţe  în  valoare  de  34,000  coioane;  Dr.
                                                                                                   peste  acest  termin.
                                                                                                                                              Paul  Nessi  pentru   defraudarea  sumei  de
                        N utreţurile.                     y.  S,  C.  A.             A l.  Ciurcu.      La  infanterie,  vânători  şi  trupele  sani­  604.000  cor./  Bela  Jankovich  pentru  dosirea
                                                                                                   tare  nu  pot  fi  chemaţi  în  serviciu  decât  cei
                                                                                                                                              de  giuvaeruri  cerute  dela  diferiţi  giuvaergii
                                                                                                   din  reseiva  de  întregire.  La  marina  de  râs-
                           (Urmtre  şi  fine/                                                                                                 din  Budapesta  spre  vedere  şi  pe  cari  nici  nu
                                                                  SCARLATINA                       bo.u  sei viciul  activ excepţional  sâ poate om.te
                   Unii  sfătuesc  a  asocia lucernei  tri­                                        cu  totul.                                 le-a  înapoiat;  Valentin  EOtvtts  pentru  de-
             foiul  de  livede.  Nu  sunt  de  această pă­                                               Soldaţii,  cari  actualmente  nu  sunt  in   fraudare  şi  escrocherie.  Comisiunea  s’a  pro­
              rere,  E  drept  că  această  asociaţie  ar    Scarlatiua  este  o  boală  foarte  mo­  serviciu  activ,  se  vor  chema  sub  steag  pe   nunţat  in  toate  aceste  caşuri  pentru  suspen­
             da  o  primă  recoltă  mai  abundentă, însă   lipsitoare,  epidemică  şi  foarte  pericu­  ziua  de  1  Februarie  1904.  Reserviştii  de  în­  dare.  Esie  de  remarcat,  că  aproape  toţi  din
              nu  trebue  să  perdem  din  vedere  că   loasă,  lovind  mai  mult  pe  copii  între   tregire  din  anul  de  recrutare  1901,  cari  j>e   aceşti  deputaţi  urmăriţi  fac  parte  din  pleiada
              trifoiul  vegetează  în  primul  an  cu  mai   vîrsta  de  1 —18  ani.  Poporul  nu  o   basa  ordinului  dela  7  Dec.  1903  ar  tubul   obştiuţioniştilor  celor  mai  turbaţi, cari  »luptă
              multă  putere  de  rât  lucerna  şi,  prin   cunoaşte  bine,  totdeauna  o  ia  drept   chemaţi  la  exerciţiu  de  arme,  vor  fi  ţinuţi   pentru  isbândirea   postulatelor   naţionale».
              urmare,  ar  jena-o  în  desvoltarea  ei.   coriu  sau  pojar  (ruge o la),  numind-o   în  serviciu  activ  şi  peste  terminul  acestui                        „G.  T“.
              Apoi  în  anul  al  doilea  sau  al  treilea,   «coriu  cu  gâlci»,  din  causă  că  boala   strviciu,  dacă  n’ar  fi  suficient  numărul  reser-
              după  dispariţia  trifoiului,  ar  rămânea   este  însoţită  de  roşeaţă  şi  durere  în   viştilor  de  întregire  din  1902.        L iferaţie  de  carne.  Avetn  informa­
             goluri,  pe  care  le ar  ocupa  buruienele.   gât.  Cine  a  zăcut  odată  nu  se  mai     La  cavaleria  din  Ungaria,  la  artileria   ţie, că  dl  N i c o l a e   Op  i nc ar  a  obţinut  li-
              E  deci  preferabil  a  nu  asocia  lucerna   îmbolnăveşte  şi  a  doua  oară  de această   de  câmp  şi  la  trupele  de  tren  sunt  a-se che­  feraţia  de  carne  a  garnisoanei  militare  ces.
              cu  nici o  altă plantă.  Dacă însă  înfiinţăm   boală.  Causa  ei  este  datorită  unei  se­                                   şi  rtg.  din  Orâştie  pe  anul  1904.
              o  lucernărie  pentru  o  durată  de  4—5   minţe  anumite,  foarte  mică  (ştiinţa  n’a   ma  la  exerciţiu  de  arme  reserviştii  de  între­
              ani,  atunci  putem  să-’i  asociem sparceta,   putut  s’o  găsească  încă) şi care  de bună   gire  obligaţi,  ear  dacă  aceştia  n’ar fi de  ajuns,   Negustor pedepsit.  Negustorul  Ioan
              a  cărei  durată  de  existenţă  e mai  lungă   seamă  se  găseşte  în  gâtul  bolnavilor,   se  vor  chema  la  exerc ţiu  de  arme  pe  timp   Chromek  d;n  Orăştie  a  cumpărat  pe  credit
              şi  să  sămănâm  la  pogon  4,  5  klgr.  de   în  sângele  lor,  în  cojile  ce  se  curăţă   de  28  zile  reserviştii  obligaţi  la  acest serviciu.  mărfuri  în  valoare  de 40,000  coroane,  şi  apoi
                                                                                                                        *
              lucernă  şi  un  hectolitru  de  sparcetă  cu   de  pe  corp  şi  chiar  în  aerul  din  ca­                                     le-a  vândut  pe  preţ  de  nimic.  Totodată  şi-a
              teci.  In  caşul  acesta,  sparceta  s’ar  să-   mera  bolnavilor  cu  scarlatinâ,  care  se   Acesta  este,  în  traducere  verbală,  ordi­  vândut  trăsura  şi  caii,  astfel  că  după-ce  a
              măna  la  o  adâncime  mai  mare,  iar     poate  depune  pe  haine,  in  apa  sau  lap­  nul  ministrului  de  râsboiu,  care  nu  se  mul­  ajuns  în  concurs  nimic  nu  s’a  mai  aflat  la
              lucerna  deasupra.                         tele  ce  s’ar  găsi  în  acea  cameră,  sau   ţumeşte  cu  chemarea  sub  steag  a  reservelor   el.  Contra  lui  s’a  pornit  apoi  cercetare
                                                         pe  alte  obiecte.  In  adevăr,  s’a  văzut   de  întregire,  ci  reţine  în serviciu  şi  pe  feciorii,
                   Ca  lucrări  de întreţinere recomand                                                                                        criminală.  In   z-lele  trecute   a   fost  per­
          i                                              că  şi  laptele  unor  lăptărese  a  împrăş­  cari  nu  numai  au  împlinit  trei  ani  de  servi­
              plivirea  buruienelor  vivace  care  s’ar  ivi                                        ciu,  ci  au  fost  reţinuţi  până  azi  în  serviciu   tractarea  finală  la  tribunalul  din  Deva.  Chro­
              nu  numai  în  lucernărie,  dar  chiar  pe   tiat  scarlatina,  fiind că  acel  lapte  avea   activ,  din  causă,  că  nu  s’au  putut  face  recru­  mek  a  fost  pedepsit  pentru  bancrută  fraudu­
              marginile  ei,  apoi  grăpatul  cu  grapa   sămenţă  de  scarlatină.   Unii  învăţaţi   tările  in  anul  curent.     »G.  T.«   loasă  la  21/a  ani  temniţă  grea.
              de  fier.  Gunoirea,  îngrăşămintele  mine­  cred  că  între  febra  afioasă  a  boilor  şi
              rale,  ca  gipsul,  cenuşa,  etc.,  irigaţiunile,   vacilor  (boala  de  gură  şi  picioare)  şi   O  rectificare  justă.  Sub  rubrica
              stropirea  cu  urină  diluată  sunt  atâtea   între scarlatină,  este  o  asemănare  mare,   >Pentru fieertatul  Augustini<.  în  nr.  49  al  foii   Sfaturi.
                                                         aşa  că  dacă  s’ar  îmbolnăvi  copii  cu
              mijloace  care  sporesc  producţiunea  lu-   bale  dela  febra  afioasă,  ar  fi  feriţi  de   noastre  dela  17.  I.  c.  s’a  publicat  o  cores­  Inima  omenească  este  ca şi  un  loc
              cernâriilor,  însă  ele  devin  de  prisos   a  mai  căpăta  scarlatina.  In  România   pondenţă,  prin  care  să  presupune,  că  dl  Va-  de  nuntă.  Nu  sâ  cade  sâ  între’n  ea
              dacă  terenul  e  bun  şi  dacă  a fost  bine                                         sile  Goldiş,  secretar  episcopesc  în  Arad  ar  decât  cei  chiemaţi,  pe  care-i  iubeşti.
              pregătit  de  la  început;  şi  apoi  la  noi,   nu  s’a  făcut  încercări,  ca  să  se  dove­  fi  colectat  o  sumă  oare-care  pentru  ridicarea   *
              oamenii  cam  cu  greu  se dedau  la  ase­  dească  acest  lucru.                     unui  monument  la  mormântul  regretatului     Oamenii  sunt  de  trei  feluri:  Mai
              menea  operaţiuni.  Grăpatul  însă  'e  ne­     Semnele  boalei.  Ca  la  ori-ce  boală   Augustmi,  despre  care  nu  ar  fi  dat  socoatâ. aleşi  decât  tine,  mai  de  jos şi asemenea
              cesar,  cel  puţin  în  fie care  primăvară,  molipsitoare,  sămânţa  scai latinei,  îndată   Apoi,  că  ar  fi  colectat  o  altă  sumă   ţie.  De  cei  mai  aleşi,  cade-sâ sâ asculţi
              prin  Martie,  pe  un  timp  uscat,  când  nu  ce  a  întrat  în  coşul  unui  copil,  cloceşte   pentru  nenorociţii  din  Şepteuş,  despre  cuv  pe  cei  mai  de  jos, sâ i  îndrepţi cu blân­
              mai  există  temeri  de  îngheţuri  mari,  acolo  câtva  timp,  dela  1 — 6  zile,  fără   asemenea  nu  a  dat  socoată  publ.că.  deţe,  ear  celor  asemenea  ţie,  sâ  nu  te
              dar  ţăranul  nostru  nu  va  putea  exe­ să  simţim  ceva,  apoi  începe  boala  cu       In  urma  acestei  presupuneri  dl  V. Gol­ împotriveşti
              cuta  nici  această  lucrare,  fiind că  n’are  semnele  următoare:  ferbinţealâ  mare   diş  ne  scrie  cu  datul  de  19  1.  c.  o  rectifi­      *
              grapă  cu  dinţi  de  fier.  In  anul  întâiu  peste  tot  trupul,  pielea  e  uscată  şi  fer-   care,  căreia  cu  bucurie  îi  tăcem  loc,  şi   Chiemarea  ta  este  ca  sâ  cercetez
              să  nu  se  grape  însă  lucerna,  nefiind  binte  (40°—41°  grade),  pulsul  de  la   anume:                                    faptele  tale,  dar’  nu  sâ  defaimi  pe  a\e
              încă  destul  de  bine  înrădăcinată.  După  mână  se  bate  iute  (dela  120—140  pe      1.  Referitor  ia  colecta  pentru  Augustin.  altuia,  —  grădina  ta,  dar’  nu  a  altuia
              câţi-va  ani,  mai  ales  dacă  lucernăria  a  minut),  sete,  uscăciune şi  durere  în  gât,   ne  trimite  un  procts  verbal  subscris  de  d-nii:  eşti  chiemat  a  o  plivi.
              fost  invadată  de  buruieni,  e  bine  să  bolnavii  înghit  cu  greu,  au  gâlci  cu   Dr.  Ştefan  C.  Pop,  Sava  Raicu  şi  Iuliu  Her-         *
              arăm  superficial  lucerna  şi  apoi  s’o  umflătură,  friguri  cu  tremur  une-ori,  du­  bay  luat  cu  datul  Aiad,  29  D. c.  1902,  prin
              grăpăm  în  cruciş  şi ’n  curmeziş  întâiu  rere  de  cap,  nelinişte  mare,  greaţă  sau   care  sâ  constata  că  după  lista  originală,  ce   Dacă  e  vrednic  de  laudă  prietinu
              cu  o  boroană,  apoi  cu  o  grapă  de  mă­ vărsături,  diaree  (urdinare)  sau  consti-   asemenea  ne-a  pus-o  la  d.sposiţie,  a  co­  tâu,  laudă 1  de  dos,  —  dacă  faptele  lui
              răcini.  Departe  de  a-i  aduce  vr’o  stri­ paţie  (încuială),  ear  la  copii  mai  mici   lectat  853  cor.  50  fi Ieri,  din cari s ’au  acopi rit   sunt  vrednice  de  ocară,  defaimă-1  în
              căciune,  această  arătură  superficială  va  şi  spasme  sau  delir.  Dacă  ne  uităm   spesele  de  înmormântare  cu  67  cor.,  ear’   faţă, ca sâ-’l îndrepţi.  —  De calci acestea,
              face  ca  lucerna  să  odrăslească  cu  mai  în  gâtul  bolnavilor,  vedem  că  toată   restul  de  cor.  786  fii.  50  s’a  dat  d.ui  Sava   eşti  ori  linguşitor  ori  defăimător.
              multă  putere,  căci  colectul  acestei  le­ gura  şi  fundul  gâtului  sunt  roşii  ca   Raicu  cu  s.op  de  a  se  depune  spre  fruct'fr
              guminoase  se  află  la  4,  6  şi  chiar  10  zeama  de  smeură.  Limba  la  început   care  la  inst.  »Victoria*;
              centimetri  mai  jos  de  suprafaţa  solului  albă  şi  acoperită  de  o  materie  gălbuie,                                        Nutreţ  de  venzare!
                                                                                                         Cu  epistola  de dtto Miidim,  li  21  Nov.
              şi  o  arătură  superficială  nu  îi  vatămă  după  câteva  zile,  devine  foarte  roşie,   1903,  Alexandru  Liuba  recuooade  că  a  ce­
              colectul.  Chiar  Piiniu  recomanda  ararea  şi  când  boala  este grea,  limba e  uscată.                                                         Subscrisul  am  20 carâ
                                                                                                    rut  un  avans  de  fi.  60  pentru  Relieful  de
              lucernăriilor  copleşite  de  buruieni.  Eu                                                                                                        fâ n   d e  v â n z a r e ,
                                                              După  o  zi  sau  36  ore,  începe  a  lipsă  a  monumentului,  în  fine  ;
              grap  lucernăriile  mele  aproape  după    se  arăta  pe  corp  o  roşaţă,  începând       2.  colecta  pentru  Şeiteni  şi  b^n-i  i-a            calitate  bună.   X  X
              fiecare  coasă.                            întâiu  pe  gât  sau  pe  piept,  apoi  pe  trimis,  după-cum  dovedeşte  recepisa  poştei  Oiiştioara-de-sus,  în  23  Decemvrie  n.  1903
                                                                                                                                                 Uelsovărosviz,
                   Dintre  toţi  duşmanii  lucernei,  cel  spete,  picioare,  mâni,  şi  la  urmă  pe  din  Arad,  de dtto  12  Dec.  1903,  în  sumă  de
                                                                                                                                                         Ioan  Olariu,  preot  gr.  or
              mai  cumplit  e  tot ţelul  sau  cuscuta,  un faţă.  Această  roşaţă  se  nbservă  la  în­ 120  cor.  la  adresa  dlui  M.  Veliciu.
   1   2   3   4