Page 1 - Activitatea_1904_02_04
P. 1
Anul IV. Orăştie, 4 Februarie n. 1904. Nr. 4
ĂCIIYIIĂIEĂ 4 coroane.
IN SERŢIU N I: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe */» an 3 cor*
reduse. Pentru plugari— ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România ţi strâinitate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
este o insultă cât se poate de proastă pidităţi, cari nu pot cuprinde cu min statului; f) dacă se pune destulă grije
1 0 % faţă de acei bărbaţi, cari punând alte tea că o minoritate în congregaţie nu pe educaţia religioasă-morală; g) dacă
lucruri la o parte, de ani de zile au luat numai cu toba mare ci şi cu tact tre- învăţătorul posedă în toată privinţa ca-
La convocarea dlor Dr. G. Suciu, lificaţia necesară etc. etc.
parte activă la luptele congregaţionale ? bue se lupte, dacă vrea să fie res
I. M orariu şi D r. A urel Vlad »depu Controlarea instrucţiunei limbei
Aceasta neghiobiă însă nu-i ofen- pectată.
tatul tuturor Rom ânilor« (!?) s’a adu maghiare în şcoalele pedagogice. Ins
zeazâ pe acei luptători energici, ci-i Pretextul, că pe dl Muntean pen
nat la 31 Ian. a c. în cuartirul »de- pectorul şcolar regesc este obligat a
caracterizează pe aceşti miopi aclimaţi, tru aceea nu l’ar fi putut alege în co face obiect de examinare serioasă di
putatului tuturor Românilor« — aşa la
— deschizând ochii lumii, că aceste mitetul de zece, pentru-că n’a luat recţia învăţământului în şcoalele peda
botezat protectorul seu I. Rusu Şirianul
10% de oameni, nu caută se pună în parte la »adunătură« în cuartirul «de gogice nemaghiare. Spre scopul acesta,
— cam a zecea parte din totalitatea
fruntea unui club comitatens pe un putatului tuturor Românilor« — e fa ls afară de visitaţiunile ce are să le facă
membrilor români a congregaţiunii co- în cursul anuului şcolar, el trebue să
bărbat care p e acest teren are trecut şi mincinos; pentrn-că doară nici dl
mitatense. cerceteze, dacă geografia maghiară, is
splendid şi merite principiare neperi- Dr. I. Mihu n’a fost present! şi mulţi
Aceste zece p ei cente s’a simţit a toare, — ci s i închină bugilarăşului alţii aleşi în comitet! toria, istoria literaturei, literatura, con
stituţia să predau în mod corăspunză-
fi în drept, ca să aleagă ei un comitet, lui D r. I. Mihu, şi acesta îl pun de Nu cu minciuni ci cu motive ade tor dreptului nostru public şi de stat.
care apoi în frunte cu un preşedinte preşedinte I vărate să vă scuzaţi; să spuneţi, că dl Dacă în privinţa aceasta ar da de
ales tot de aceste zece percente în urmele unor negligenţe de caracter mai
Comitatul întreg va şti, că cine-i Muntean e prea franc, necruţător, dacă
persoana dlui Dr. Ioan Mihu — va grav, sau de tendenţe contrare statului,
acel bărbat, care a arătat atâta zel şi să întâmplă vre-o ticăloşie — prea o
avea să represinte pe toţi membrii ro este dator a suspenda examinarea până
energie în luptele comitatense; — dar’ desbate, şi prea mare pond pune pe
mâni a congregaţiei. la alte disposiţiuni ale ministrului şi a
ca să scrie şi aceşti 10% — : este dl corectitate — deci nu-i omul cu care face acestuia raport ce cale tele
Toată treaba are forma unei cli- Francisc Hosszu L on gin ; care timp să te poţi înţelege întru toate. grafică.
cării ridicole; şi apoi alegerea de pre îndelungat singur a purtat lupta obo Dacă la examenul de caulificaţie
şedinte in persoana dlui Dr. I. Mihu sitoare, până a venit în comitat şi dl vr’un candidat de învăţător nu ştie
este o greşeală nemaipomenită în miş Dr. A. Muntean alăturândusă apoi şi Elaboratul vorbi ungureşte destul de fluent, ins
cările congregaţionale. el vrednicului luptător din toate res- ce s’a supus spre deliberare anchetei pectorul nu subscrie d i p l o m a can
convocată de m inistrul de culte, pe didatului.
Noi cari nu cunoaştem şi nu vom puterile.
lângă co n v o carea m ai m ultor in s
cunoaşte nici când închinarea la buzu Amintim aci, că precum ştim, a- pectori reg. de şcoale, asupra căruia Pentru-ca inspectorul şcolar să
narul cuiva, ci respectăm numai şi nu dunătura asta; pe dl Dr. A. Muntean deeisiunile au urm at în săptăm âna poată aprecia riguros cunoştinţa can
didatului în limba maghiară, ii stă tn
mai faptele respectabile demonstrate nici în comitetul de zece, contemplat trecu tă: drept a pune candidatului, a-1 asculta
pe câmpul luptei publice, nu putem de ei, nu l’a ales; deşi doi dni dintre — + O f — în limba maghiară din ori-ce obiect şi
pricepe, cum se poate, că oameni se cei presenţi anume, dnii Ion Mihaiu şi Visitaţiunile şcolare ale inspectori a pretinde să dea răspuns din acel obiect
rioşi cum e bună-oară dl Dr. G. Suciu, V. Domşa a pretins, că dl Dr. A. lor. Cu ocasiunea visitaţiunilor şcolare, în limba maghiară.
apoi on. prota I. Morariu să aleagă ei Muntean să fie nesmintit susceput în inspectorii trebue să controleze, dacă Inspectorul nu subscrie diploma
de preşedintele unui astfel de comitet comitet; ceea-ce era lucru de sine în a) în şcoalele confesionale, comunale şi candidatului, care refusă a răspunde.
susţinute de societăţi şi privaţi să pre Nu poate fi considerată ca sufi
pe un bărbat, altcum cu bani mulţi, ţeles.
dau ori nu obiectele, conform planului cientă cunoştinţa limbei maghiare a
care însă în vieaţa lui n’a luat parte Dacă s’ar fi adunat nişte oameni
de învăţământ stabilit în lege; b) dacă candidatului aceluia care în loc de a
la lupta congregaţională! cu simţ de dreptate; că doară e lucru se folosesc cărărţile aprobate de res vorbi independent ungureşte, traduce
Tocmai ca şi când oare-câţiva „con ştiut de toţi, că dl Dr. Muntean a fost pectiva autoritate; c) dacă nu sunt în simplu pe ungureşte.
ducători» francezi s’ar înţelege să aleagă alăturea cu dl Fr. Hosszu în fruntea folosire în institut cărţi, cari conţin lu Scopul principal a l învăţării lim
cruri contrare dreptului public sau legii;
de preşedinte al republicei franceze pe luptelor congregaţionale. bei maghiare este, ca elevul nemaghiar
d) dacă învăţătorul cunoaşte şi propune din şcoala poporală să şi însuşească
— regele Menelik din Abisinia. Că dl Dr. Muntean prin tactul şi
cu succes îndestulitor limba maghiară, vorbirea în ungureşte în măsură, ca în
Oare să nu priceapă acei oare- puterea oratorică e popular şi simpatic conform legei din 1879 şi a ordonan limba maghiară să-şi expună la înţeles
câţiva adunaţi la «deputatul tuturor şi înaintea maghiarilor, — poate fi ţei ministeriale din 1902; e) dacă nu gândirile lui; să ştie scrie şi cetî corect
Românilor» (!) că o astfel de procedură defect, dară numai în ochii unor stu se observă în institut direcţie contrară ungureşte.
Lumea, care ne curtează, să uită la zuită, pe care ţin s’o constat chiar aici în
socială, şi anume: femeia ţărancă să se eman
FOIŞOARA faţă si e prea politicoasă, de cât să se inte public, ca să nu fiu acusat de parţialitate, cipeze de la prea multa muncă şi femeia
reseze, dacă facem baie, şi dacă acasă ţinem Cuique summ I burgheză dela prea multa lene. Atât şi ni
săpun sau nu. Ceteam zilele trecute prin ziare, că mic mai mult.
VIAŢA PRIVATĂ în Belgia — bine-înţeles cea occidentală —
Dar’ iată un alt cas de spirit de eco
(Va urma).
nomie, care la nevoie singur este de ajuns, s'ar fi format o societate de bărbaţi, care să
să compenseze ori-ce altă risipă sau lux. combată risipa şi luxul femeilor. Eu cred, că
(Urmare).
Ceteam,nu ştiu în care ziar, că, la una din această nouă societate are să avorteze, dacă
Dar am fi nedrepţi, dacă n'am re aceste familii, care face iarăşi mari furori cu nu se va desfiinţa mai întâiu vechea socie C U G E T Ă R I
cunoaşte cu francheţă, că aceste fam Iii, cu toaletele sale dela Viena, mergând un cor tate de bărbaţi, care a creat şi sprijineşte
toată risipa şi nesocotinţa lor, ştiu să facă compusdin 50 de inşi cu profesorul în frunte, moda femeiască. D acă fem eile sunt luxtase
Aproape nimeni nu cunoaşte el
şi economii, acolo unde cred că, cu niţică ca să-i cânte: şi risipitoare, causa sunt bărbaţii şi anum e:
bună-voinţă, pot evita risipa. Aşa un prietin »Bună dimineaţa la moş ajun<; când a) părinţii şi în special tatăl, care are în însuşi meritul altuia.
farmacist, care ţine şi articole de toaletă, au ajuns cu ceremonia la fatala alternativă: mână causa întregei familii; b) Don Juanii, Oamenii sunt prea ocupaţi de ei
îmi spunea mai deunăzi, că nu-şi poate ex »ne daţi, ori nu ne daţi?» — s’au pomenit cari curtează femeile şi c) bărbaţii lor, cari îniş-şi pentru a avea plăcerea a pă
plica, pentru-ce nu-i cumpără nimeni săpu că le dă exact 45 de bani, adecă aproape o le satisfac toate capriţiile, acordându-le eman
trunde şi a descoperi pe alţii: de aci
nul, pe când pudra, pomada şi parfumul le para de om. Coriştii, încântaţi de atâta ga- ciparea prin contravenţie. Să se desfiinţeze
vine că, cu un mare merit şi o mai
cumpără femeile de le sting. Iar’ băieşii îmi lantomie, crezând că poate n’au fost bine deci acest vinovat sindicat bărbătesc, şi luxul
spuneau, că nici odată n'au avut atât-a lume auziţi întâiu, au mai executat odată, drept femeiei va dispare dela sine cu ideile ei de mare modestie, poate fi cine-va mult
la baie, ca în ajunul Paştilor, când au venit mulţumită, întreg programul sub fereastra, emancipare cu tot. Bărbaţii, nu numai nu să timp necunoscut.
mutre, pe cari nu leau mai văzut din anul unde luau boerii ceaiul şi le-a mai dat 50 gândesc la lucrul acesta, dar' s i găsesc unii
Modestia este pentru merit ceea-ce
trecut dela Paşti. de bani, de astă-dată tocmai cât trebuia, — smintiţi cei drept însă bărbaţi — cari sunt umbrele pentru figurile unui ta
Eu fireşte, care cunosc şi calităţile bune parcă i-ar fi numărat, adecă o para de om. luptă pentru emanciparea fem eiei noastre
blou: ele îi dă torţă şi relief.
ale publicului Ploeştean, le-am explicat nu Acum vine catastrofa. Coriştii uitând, se vede, burgheze. Auzi emancipare! Dar’ bine răţoi-
La Bruytre
mai decât acest fapt natural, care lor li-se fie de bucurie, fie de emoţiune, să zică: lor, — că nu vă voiu zice altfel — ce fel Femeile sunt extreme; ele sunt
părea o enigmă. Natural — le răspund eu — sărut mâna şi la mulţi ani 1 — boierul in de emancipare vreţi voi pentru femeie? Poate
mai bune sau mai rele de cât bărbaţii.
fac şi bieţii oameni economie de unde pot. dignat, cu drept cuvânt, de atâta ingratitu să aibă dreptul la mai mulţi bărbaţi, căci pe
Odată ce eşti îmbrăcat, pomadat, pudrat şi dine, le-a luat fireşte înapoi cei 50 de bani celelalte emancipări le are ea pe toate 1 Un La ruytfţ
parfumat, cine te mai întreabă, dacă eşti şi i-a pus pe goană cu multă politeţă. Iată singur fel de emancipare a-şi înţelege pentru
spălat sau nespălat? o economie într’adevăr serioasă şi bine chib femeile noastre în general, indiferent de clasă
