Page 2 - Activitatea_1904_02_04

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 3

In cas când limba maghiară nu In şcoalele nemaghiare inspectorul Nici odată n’am scris absolut nimănui, NOUTĂTI
s’ar învâţa cu succes, inspectorul s6 va controla cunoştinţa din limba ma­ că a-şi fi ruinat în urma multelor procese
adrasează cătră primăria comunală sau ghiară a învăţătorului şi va îngriji de de presă, de cari n’am avut, şi dacă am
autoritatea şcolară, dacă nesuccesul este observarea numărului oarelor în care scris că mă ameninţă temniţa, am zis-o în Comite su p rem al comitatului Hu­
a se atribui frequentării neregulate sau să predă această limbă. In şcoale­ vederea proceselor încă pendente. nedoara fu denumit de Maiestatea Sa la 24
lipsei mijloacelor de învăţământ. Dacă le cu doi învăţători 15 ore în săptă­ In cât priveşte pe domnii, cari tn’ar fi Ianuarie, vicecomitele de până acum: dl
însă învăţătorul e causa, atunci el tre- mână; cu trei învăţători 17 resp. 19; vîrît la «Tribuna», adecă pe reposatul de Mara Lâszld.
bue să fie făcut atent la obligamentul cu patru învăţători 20 resp. 25; cu pie memorie Dr. Ioan Raţiu, de sigur, că
seu ţaţă cu legea, şi starea aceasta se cinci învăţători 18 resp. 24 şi cu şease stăruitor chemându-mă să colaborez la redac­
Balul universitarilor români din Cluj.
notează în protocolul de visitaţiuni şco­ învăţători 24 ore pe săptămână. Jumă tarea «Tribunei* din nainte m’a cunoscut că Tinerimea universitară română din Cluj in­
lare, care să fie contrasemnat şi de tate din orele de peste săptămână ne­ cine sunt. După munca ce am săvîrşit-o în vită cu toată stima la B alul ce se va aranja
autoritatea şcolară. In Decemvrie şi greşit trebue să fie folosite pentru limba redacţia «Tribunei» m’a putut cunoaşte încă
Iunie a fie-cărui an, inspectorul face maghiară în vorbire şi scriere, căci nu­ şi mai bine. Ia 18 Februarie n. 1904, în sala cea mare a
Redoutei orăşeneşti. începutul la 8 ore sara.
raport minstrului asupra stării insufi­ mai astfel se poate asigura scopul în­
Şi dl corespondent mai are tupeul să Preţul de intrare de persoană 4 coroane, de
ciente în care a găsit instrucţia limbei văţământului prevăzut de lege. Din
vorbească de »adevUraţii muncitori•. familie 10 coroane. Venitul curat este desti­
mahiare, pentru-ca ministrul să ia, pe clasa a doua începând trebue să se nat pentru masa studenţilor academici. Ofer­
basa raportului, măsurile necesare. tacă exerciţii în limba maghiară şi la Adevăraţii muncitori nu sunt aceia tele marinimoase să primesc cu mulţumită
predarea arimeticei. pentru cari redacţia era o sinecură, nici aceia,
Tendenţe contrare statului sunt a şi se vor cuita pe cale ziaristică. (Adresa ca-
cari nu ştiau şi nu-şi puteau da seamă de
se considera ori-ce faptă a învăţătoru­ sarului Eugen Sâmpetrean, stud. jur. Deâk
ceea-ce să publica în timpul din urmă în
lui, ori a autorităţii locale şi superioare coloanele «Tribunei» ci aceia, cari \ar timpu­ Ferencz utcza 29). Comitetul arangiator: Ro­
a şcoalei, care să sevîrşeşte în şcoală, C O R E S P O N D E N Ţ A rile cele mai grele lucrau ziua şi noaptea şi mul Veliciu, preşedinte. Augustin Raţiu şi
sau afară de şcoală contra constituţiei Valentin Poruţiu, vice-preş. Eugen Sâmpe­
partea aşa numiţilor * adevăraţi muncitori«
statului, a caracterului naţional, a uni­ numai ca ziarul să apară. Despre aceşti ade­ trean, cassar. Emiliu Dan şi Vasile Nossa, se­
tăţii şi posiţiunei separate a statului, De-ale fostei „Tribune". văraţi muncitori, afară de redacţie, au avut cretari. Aurel Moldovan, controlor. Iuliu Dan
sau contra intregităţii teritoriale; mai şi Vasilie Lucaciu, majordomi.
ocasie şi unii conştienţioşi domni din direc­
departe, contra aplicării legale a limbei ţiunea institutului să se convingă mai de
statului, prin graiu, în scris, prin tipar, Onorate Domnule Redactor! aproape. L a conferenţa ministrului de culte,
prin obiecte de învăţământ, chipuri. ţinută în săptămâna trecută la Budapesta, cu
Un oare-care ardelean „Verus-Severus“ In fine în privinţa prestaţiilor şi condi-
Tendenţâ contrară statului se consi­ privire la reformarea instituţiunii inspectorilor
atacându-mă într’o corespondenţă datată din tei naţionale a nepretenţioasei mele, mă pro­
deră procedarea învăţătorului în ins­ de şcoale, a luat parte şi inspectorul comit,
Bucureşti şi publicată in nr. 51 din 1903 al voc la d-nii din direcţiunea fostului institut
trucţiune după care negligă, din puncte nostru: dl Râthy Lajos, după ce şi d-sa a
«Libertăţii», că aşi fi primit după încetarea naţional să dovedească dacă în modesta mea
de vedere naţionaliste, predarea geo­
«Tribunei* din partea institutului «Tipogra­ aşternut vederi referitoare la reformare.
grafiei patriei, a istoriei şi constituţiei ziaristică am fost neconşlienţios ori dacă
fia» compensaţie pe J luni, că a-şi fi abuzat
în direcţie corectă. Mai departe aceea pentru promovarea intereselor noastre naţio­
de numirea de prim-redactor, că în urma nale n’am lucrat din convingere, cu entusiasm Concert arangează corul vocal al bi-
procedere a învăţătorului, în virtutea
multelor procese de presă ce le-aşi fi avut şi devoţiunea impusă de sfinţenia causei sericei gr.-or. din Alba-Iulia, Maeri sub con­
căruia el evită inteţionat factorii nece­
m'aşi fi plâns, că a-şi fi ruinat materialiceşte ducerea dlui învăţător Ilie Mihaiu în 12 Febr. n.
sari pentru consolidarea sentimentului noastre.
şi, că domnii cari m’au vîrît la «Tribuna» au 30 Ian. v. a. c. (sărbătoarea sfinţilor 3 Ierarchi)
patriotic în inimile tinerimei, şi adecă Sunt oare eu o calamitate pentru presa
lucrat în detrimentul nimbului şi seriosităţii în sala cea mare din hotelul «Europa». Des­
cântările patriotice, ţinerea sărbătorilor şi causa noastră naţională, după cum cutează
ziarului, şi ar avea nimbul să scape presti­ chiderea cassei la 71/* ore ear’ începutul la
şcolare patriotice etc. a afirma ignorabilul corespondent din Bucu­
giul adevăraţilor muncitori faţă de mine, 8 ore seara. Alba-Iulia, Ianuarie 1904. Ioan
In fine tendenţă contrară statului care a-şi fi o calam itate şi a-şi descredita şi reşti şi într’adevâr toţi acei bâeţandrii ne­ Muntean, preşedinte. Nicolau Cadar, cassar.
este a se considera ori-ce faptă a în­ causa şi oamenii — pentru a resfrânge aceste copţi, abia eşiţi de pe băncile gunnasiului, Florian Rusan şi Simion Moldovan, contr.
văţătorului, care îndeamnă pe elevii infamii ori-cine la adresa mea, cu distinsă cari neonentaţi în lume, ocolitori de muncă Membrii comitetului: Dr. Ioan Marciac, Dr.
şcoalei poporale a nu respecta steagul stimă vă rog să binevoiţi a da loCj şi serioasă şi prea des stăpâniţi de porniri rele, Alexandru Fodor, Dr. Rubin V. Patiţia, Dr.
ţării şi emblemele ei, ceea-ce constitue în coloanele ziarului D-voastre. îşi strecură în ziare — durere că se află de Victor Gerasim, Semproniu Muntean, Aurel
totodată şi delict prevăzut în codul aceste pentru ei — veninul sufletului lor Gerasim, Cornel Muntean, Salvator Mihali,
In calitate de fost responsabil şi prim-
penal. Dacă inspectorul dă de urmele plin de deşertăciune şi perversitate, atacând Vaier Muntean, Ioan Mărginean, Victor Ve-
redactor al «Tribunei», după sistarea acesteia
acestui delict, deschide momentan cer­ când pe unul când pe altul şi chiar întreaga lican, llariu Cacovean, Ioan Oancea, Traian
am primit salar pe timp de trei luni, adecă societate, precum a făcut şi dl Sirius.
cetare disciplinară contra învăţătorului Novac, Augustin Butariu, Silvestru Oprean,
până în Iulie 1903, când tipografia dimpreună
în cât e necesar afacerea o dă pe Aceştia discreditează şi duc presa la Dionisiu D. Sturdza, Ioan Mărginean, Ioan
cu »F oaia Poporului« cu drept definitiv s'a
mâna procurorului şi face raport mi­ ruină publicându-şi proza nesărată, plină de Moldovan şi Sabin Mărginean. Preţul de in­
vândut dlui lo s if M arschalt, cu clauzula însă
nistrului de instrucţie. Dacă învăţătorul împunsături; ear’ după ce intenţionat în­ trare: Locul I. 2 cor. Locul II. 1 cor 60 fii.
ca câtă vreme îi va conveni dl Silvestru
unei astfel de şcoale confesionale e fundă ziarele, extrem de greu susţinute în Locul III. 1 cor. 20 fii. Parter. 80 fii. Bilete
Moldovan să redacteze «Foaia Poporului».
ajutorat cu sumă fie cât de neînsem­ procese de presă, cauzându-le daune mari, sâ pot procura la dl P. S. Cirlea ear’ seara
nată de cătră stat, inspectorul să adre­ Plata ce am primit-o până în Iulie n’a de viteji ce sunt iau tălpăşiţa peste munţi la cassă. Venitul curat e destinat: Va pentru
sează ministrului, dacă însă nu e aju­ fost compensaţie nici excontentare ci plătirea ca şi voinicul nostru Sirius, care a fugit in acoperirea speselor avute cu zidirea şcoalei
torat de stat, raportează earâşi minis­ muncei de trei luni ce am depus-o la redac­ România ca sâ se sustragă pedepsei de 3 ear’ Va împărţit în părţi egale pentru zidirea
trului. tarea «Foii Poporului» şi altor agende de luni închisoare de stat, ce i-sa dictat pentru unui seminanu pe seama stud. rom. cari cer­
ale institutului naţional. Pentru cât am mun­
MUsuri ce sa pot lua pe basa vi- articolul «Mene, Tekel, Fares“, publicat în cetează şcoalele din loc şi pentru catedrala
cit mi-s’a plătit la fie-care lună după sistarea
sitaţiunei şcolare. Inspectorul şcolar «Tribuna», articol despre care ori-cine apriori care să zideşte în Sibiiu. Suprasolviri să vor
«Tribunei». Acţionând însă institutul «Tipo­
poate lua măsuri şi disposiţiuni în ur­ putea şti că va fi improcesuat. primi cu mulţumită şi se vor cuita pe cale
grafia» ajuns în lichidare şi abstând în urmă
mătoarele caşuri cn ocasia visitaţiunilor ziaristică.
dela proces mi-s’a plătit în Septemvrie pen­ Datorinţa celor chemaţi ar fi astorfel
şcolare: P R O G R A M :
tru o singură lună. Dl corespondent din Bu­ de * adevăraţi muncitori« în loc sâ li-se des­
a) Faţă cu învăţătorii dela şcoalele cureşti, deşi cunoştea exact chestiunea, a chidă uşa redacţiilor, să-i îndrume a învâţa 1. a) G. Dima. «O ce veste minunată»
comunale şi confesionale, ori private susţinut în mod răutăcios un neadevăr. mai intâiu bunacuviinţă şi a-şi face studiile, cor bărb. b] T. Popoviciu. «Patru Păstori*
cari nu posed limba maghiară; b) când Aproape ca întregul personal aplicat ear’ nu să trăească ca «ştreberi». cor bărb. 2. N. Cordean. «Oltul geme» cor
limba maghiară nu se predă cu deplin mixt. b) V. Humpel «Eată ziua triumfală»
la fosta «Tribună» şi la institutul tipografic, Cine este o calamitate pentru causa
succes în şcoalele cu limbă nemaghiară; cor bărb. 3. I. Costescu. «Cântec ostăşesc»
am ajuns şi eu, nu din vina mea, fără post noastră naţională şi discreditează mereu şi
c) faţă cu cărţile nepermise sau oprite; cor mixt. 4. a) I. Porumbescu. «Am o ini­
şi ca om iârâ avere şi cu familie, într’o si­ causâ şi oameni, — las la justa apreciare a
d) faţă cu tendenţele contrare statului; mă în pept* cor mixt. b) I. Popoviciu, «M’aş
tuaţie penibilă. Şi cum şi la alte popoare fiecărui bun român.
e) faţă cu insuficienţa învăţământului mărita» cor mixt. 5. a) Musicescu & Popo­
»ne bântuite de pism ă ţi ură p ăg ân ă* prea
la şcoalele confesionale sau comunale S i b i i u, 7 Ianuarie 1904. viciu. «Fosta-i lele» cor bărb. b) Melodie
des să întâmplă, că aceia, cari din dragoste
ajutorate de stat; etc. Ioan Prodan. francesă «Noaptea» cor. bărb. 6. I. Vidu.
cătră neamul lor, mai bine de un deceniu
Dacă nu se pot face excepţiuni muncesc pe terenul ziaristic, fără a fi aspi­ «Resunetul Ardealului» cor mixt cu solo.
contra diplome învăţătorului şi diploma rat la remuneraţie, ba nici la plătirea portu­ 7. a) I. Vidu. «Moţul la drum* cor bărb.
n’are dată mai veche de 5 ani, însă lui postai peutru numeroşii aiticli şi foile­ INVITARE LA ABONAMENT b) G. Porumbescu. «Marşul cântăreţilor» cor
cunoştinţa limbei maghiare nu e sufi­ toane publicate în ziarele noastre româneşti bărb. In pausă se va juca căluşeriul şi bă­
cientă, inspectorul dă respectivului în­ şi străine; zic curn muncitorii altor popoare tută. După producţiune urmează dans.
văţător, prin autoritatea şcolară, termin în cazuri de nevoie ei iau refugiul pentru
Cu încefiere dela i Ianuarie 1904,
de un an spre a-şi completa cunoş­ un moment la ajutorul fraţilor lor: astfel m’am Atacat în chilia poroprie. Dl Dr.
se deschide nou abonament treilunar
tinţele din limba maghiară. După-ce a adresat şi eu în mod privat şi confidenţial A. I. Duminecă seara pe la 8 ore să duse
trecut un an, inspectorul visitează earăşi vrednicului preşedinte a Asociaţiunei tineri­ semestrul şi anual pentru ziarul acasă, abia întrat în chilia sa, fu apucat de
institutul, şi dacă nu află nici o schim­ mei universitare din Bucureşti, dela care însă o mână tare de piet şi aieptat cătră părete,
bare, trimite o copie de pe diploma până în ziua de azi, afară de promisiune, „ACTIYITATEA“ apoi ameninţat să tacă. Cu greu i-a succes
învăţătorului la ministrul de culte pen­ d a m prim it absolut nici un ajutor. Preţul de abonament pentru M onarchie: a scăpa pe un moment şi scoţind revolverul,
tru a lua măsurile necesare. Dacă su­
Susţinând dl corespondent, că a-şi fi a dat o puşcătură în aier. Atunci fiiul lui
perioritatea bisericească nu răspunde în p e o jum ătate de a n . . . . 3 cor. Marte, căci era un soldat, a luat-o la sănă­
primit un ban din Bucureşti comite o im­
timp de 6 săptămâni le recercarea ins­ pertinentă minciună. Posiţia mea de prim- p e u n a n ..............................................0 cor. toasa, urmărit fiind de stăpânul căsii până
pectorului, inspectorul face raport mi­ redactor la «Tribuna» a fost accentuată şi la stradă. Reîntors în chilia sa şi făcând lu­
nistrului, respective propune admonia- în decretul de numire subscris de mult re­ Pentru România şi străinătate mină — căci toate acestea să petrecurâ ia
rea şcoalei. gretatul Dr. Ioan Raţiu şi de fostul director pe an 12 franci. întunerec — află pe servitoarea casei in pa­
Să se enunţe, că e o condiţie sine al «Tribunei* dl Silvestru Moldovan. Afară tul seu, derangeată în înţelesul strict al cu­
Ear’ pentru plugari-ţârani
qua non, ca învăţătorii să-şi exprime de aceasta chiar şi dl S. Moldovan în mai vântului... Tobloul Simpaticul nostru amic a
în limba maghiară, în vorbire şi scriere, multe scrisori m’a numit prim-redactor, Răs- pe Vi an 2 cor. şi pe un an întreg 4 cor. rămas cu o spaimă straşnică şi convins, că
gândurile lor cu deplină bogăţie de punză dl S. Moldovan dacă e adevărat sau atacul nu a fost premeditat şi nu învoalvă în
Adm inistraţia•
cuvinte, fluent, şi conform regulelor gra­ nul Eu de altfel n’am dat şi nu dau absolut sine crimă. Ii dorim reculegere!
maticale. nici o importanţă acestei numiri.