Page 1 - Activitatea_1904_02_06
P. 1

Anul  IV.                                                Orăştie,  18  Februarie  n. 1904.                                                               Nr.  6




                 IN SERŢIUN I:                                                                                                                                  ABONAMENT:
           se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6 cor.  pe  1/3  an 3 cor.
                     reduse.
                                                                                                                                                           Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                  4  coroane.
           Manuscriptele sunt a se adresa
           redacţiei  şi acelea  nu să  îna­
                                                                                                                                                           Pentru  România  şi  străinătate
                     poiază.
                                                                                                                                                                Pe  an  16  franci.
           Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani,


               EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                           A p a r e      în    fiecare        Joi.
                 D r.  A urel  M untean                                                                                                              L a u r i a n  B e r c i a n


                Anonimiştii.                          rău  şi  a  defăimării.  Invidia  le  serveşte  care  se  adăposteşte  cu  prudenţă  trăsu­ s’ar  domina Marea-galbină.  Ansă  la acest
                                                      de  suliţă  înveninată  şi  ipocrisia  de  pa­ rile  negre  şi  încruntate,  nu  e smulsă,  şi  râsboiu  s’a dat încă  la  anul  1894,  când
                                                      văză  protectoare.                         când  se  bucură  de  o  isbândă  trium­  a  fost  râsboiul  Japono-Chinez.
                 Dintre  toate  plăgile  de care  sufere
                                                           Onoarea  fiinţei  de  bine  e  ţinta  fătoare,  această  pedeapsă  nu  i-se  scu­     Bărbaţii  de  stat  prevâzâtori  ai  Ja­
           moralmente  lumea  în  secolul  al  XX-lea,                                                                                     poniei  de  timpuriu  au  observat  scopu­
                                                      lor,  şi  cu  atât  mai  lesne  îndreptează  teşte  şi-l  găseşte  în  el  însuşi.
           nu  e  nici  una  care  sâ  fie  aşa  de  urî-                                                                                  rile  Rusiei,  pe când  încă  sâ  zideau  lun­
                                                      loviturile  lor,  cu  cât  victimele  n’au  în   In  mijlocul  victoriei  care  încunu­
           cioasă  şi  aşa  de  respingătoare  ca  ano-                                                                                    gile  şi  coştisitoarele  linii  ferate,  aşa  nu­
                                                      ei  decât  adversari  nevăzuţi  şi  nu  pot,  nează  mişelia  sa,  nu  poate  uita  ruinele
           nimia,  şi  dacă  ar  exista  vre-o  artă                                                                                       mite  sibiriene.  Au  prevăzut  că  după
                                                      prin  urmare,  a  se  feri  de  asalturile  pe  care  s’a  urcat  şi  această  gândire,  ocuparea  provinciilor  pe  rîpa  stângă  a
            oare-care,  care  să  vindece  relele  mo­
                                                      lor  sau  a  le  strica  planurile.        ce-1  urmăreşte  pretutindeni,  fără  înce­ fluviului  „Amur“,  şi  după  aceea  a  ace­
           rale  ale  unei  naţiuni,  anonimia  ar  pu­                                                                                    lora  de  pe  rîpa  dreaptă,  dela  neputin­
           tea  fi  pusă  cu  drept  cuvânt  în  capul     Anonimistul  nu  e  un  duşman,  care  tare,  e  cea  mai  crudă  tortură  ce  i-se   cioşii  Chinezi,  cu  timp  vor  a  să  face
                                                      declară  răsboiu  deschis  şi  care-ţi  per­ poate  aplica.  Conştiinţa  sa  e  propriul
           clasificaţiunilor  boalelor  celor  mai  de                                                                                     domni  pe  întreaga  peninsulă.
            combătut.                                 mite  a-1  combate  cu  arme  egale;  nu   seu  judecător  şi  remuşcările  ce-1  rod,     Cunoscând  nisuinţele  Rusiei  de
                                                      e  nici  ca  nemernicul,  care ţi  ese  în  răsbună  pentru  totdeauna     persoana
                 Anonimia,  după-cum  susţin  unii, în                                                                                     mare  putere  lumească,  au  prevăzut  şi
            acord  cu  realitatea,  e  un  lucru  fără   drum  pentru  a  te  lovi.  Anonimistul,   cinstită  ce  a  căzut  sub  atacurile  sale.  aceia,  că  calea  ferată  siberiană,  nu  va
            nume.   Şi  un  lucru  fără  nume  e  un   această  viperă  veninoasă, se  tîreşte  până   Inzadar  anonimistul  va  căuta  a  se   avea  de  scop  numai  ajungerea  punc­
                                                      lângă  tine,  te  mângăe  la  început,  pentru  desfăta  în  plăceri  pentru  a  isgoni  su­ tului  extrem  dela  „Vladiwostok“,  fără
            lucru  care  nu  se  spune  şi  de  care  ai
            roşi  cunoscăndu-te  ca  autor.  Tot  astfel   a  te  împunge  mai  sigur.  Nimic  nu-1  venirul  crimei  sale,  căci  apropiindu-i-se   aceia  va  fi  condusă  până  la  „Port-Ar-
                                                                                                                                           tur“,  cel  mai  extrem  şi  însemnat  port
            anonimistul  e  un  om  fără  nume,  un   opreşte,  nimic  nu-1  face  a  se  da  în  la­ ciasul  morţii,  când  îi  va  trebui  un  adio   maritim  chiar  şi  din  punct  de  vedere
            om,  care  nu  se  poate  validita  şi  care  turi ;  conştiinţă  nu  are,  sau  cel  puţin  acestei  lumi,  unde  n’a  trecut  decât   strategic,  la  care  ajuns,  va  fi  domnul
            cu  atât  e  mai  de  temut,  cu  cât  nu  se  îşi  ascunde  strigătele  sale  de  indignaţie;  pentru  a  face  rău,  ultimul  seu  moment   golfului  „Pecili“ şi  —  Pekingului.  Atunci
            cunoaşte.                                 căci  dacă  omul  poate  să-şi  întrebuin­ va  fi  încă  tulburat  de  remuşcările  ce-1  neputincioasa  împărăţie  Korea  îi  va
                 Cu  drept  cuvănt  se  zice,  că  omul  ţeze  simţurile  şi  voinţa  sa  la  satisface­ vor  urmări  până  la  mormânt.    cădea  în  poală  de  sine,  şi  chiar  inde-
            fără  de  lucru  poate  căpăta  toate  năra­ rea  patimilor  sale,  nu  face  nici  un  pact   Şi  aproape  nu  geme  societatea   pendinţa  Japoniei  va  fi  numai  întrebare
            vurile  rele;  anonimia,  vom  adăuga,  e  cu  conştiinţa  sa;  va  putea  vorbi  con­ noastră  românească  de  aceşti  anoni-   de  timp.
            muma  tuturor  crimelor  şi  anonimiştii,  tra  conştiinţei  sale,  dar  nu-i va  impune  mişti,  cu  toate-că  unii  dintre  ei  par   Pentru  aceasta  a  pretins  Japonia
                                                                                                                                            dela  bătuta  Chină  peninsula  Liav-Tongi,
            printre  rău  făcători,  sunt  aceia,  ale  că­ nici  odată  tăcere.                 a  susţinea,  că  toată  activitatea  lor  e
                                                                                                                                            declarând  şi  garantând  întregitatea  Chi­
            ror  lovituri  sunt  mai  sângeroase.          Anonimistul  e  totdeauna  un  am­ dată  pe  faţă.                               nei,  numai  cu  scop  de  a  pune  stavilă
                 Faţă  de  un  miserabil,  care  într’un  biţios  şi  un  poftitor,  el  loveşte totdea­  E  timpul  suprem,  ca  toţi  aceştia   Rusiei  la ocuparea provinciei „Mandjuria11.
            moment  de  violenţă  sau  de  ură  ar  de­ una  reputaţiunile  cele  mai  neîndoelnice,  să  fie  stîrpiţi  din  mijlocul  nostru,  până   Observând  Rusia  intenţiunile  Ja­
            veni  asasin,  ar  trebui  arătată  o  oare­ situaţiunile  cele  mai  cinstit  câştigate.  a  nu  ajunge  să  formeze  majoritatea  poniei  prin  cari  s’ar  pune  pedeci  pla­
            care  milă;  unui  nenorocit,  care  ar  fura,  Cu  cât  victima  sa  se  bucură  de  o  con-  într’o  partidă  sau  alta,  căci  atunci  to­ nului  de  expansiune,  la  anul  1895  a
            pentru  a  da  pâne  familiei  sale,  ar  tre­ sideraţiune  mai  bine  câştigată,  cu  atât  tul  e  perdut.                    adresat  o  notă  diplomatică,  prin  care
            bui  sărit  în  ajutor;  fără  îndurare  ar  muşcătura  sa  e  mai  adâncă  şi  spuma                                           îi  dă  sfatul  să  abzică  de  posesiunea
                                                                                                                                            peninsulei  „Liav-Tongi“.  In  aceste  ve­
           trebui  purces  însă  faţă  de  acela,  care  gurii  mai  îmbelşugătoare.                                                        deri  propunerea  Rusiei  a  fost  spriginită
            sub  cuvânt  de  răsbunare,  s’ar  folosi  de   Aceşti  oameni  fără  nume,  cari    Resboiul  ruso-japonez.                    şi  de  Francia  şi  de  Germania.
            anonimie.                                 aruncă  necinstea  în  familii  şi  cari  răs­               -----mm —                     Dela  anul  1895  începând,  Rusia  a
                 Anonimia  e  arma  laşilor,  şi  anoni­ pândesc  întristarea  în  inimi  şi  discor­  Rîvna  de  expansiune  prea  bine    edificat  pe  bani  francezi  calea  ferată
            miştii  trebue  puşi  la  carantină.  Acestor  dia  în  societate,  trebuesc  pecetluiţi.  cunoscută  a  Rusiei,  a  dat  naştere  aces­ continuitiv  din  Siberia  dealungul  pro­
                                                                                                 tui  răsboiu  început  în  săptămâna  tre­ vinciei  ocupate  dela  China,  Mandjuria,
            oameni,  cari  au  declarat  răsboiu  la  tot   Dar  precum  virtutea are  totdeauna
                                                                                                 cută,  care  va  fi  unul  dintre  celea  mai  şi  a  forţato a-i  ceda  cel  mai  însemnat
            ce  e  frumos  şi  bun,  la  tot  ce  e  meri-  răsplata  sa,  anonimia  trebue  să-si  ia
                                                                                                 crâncene,  întrucât  două  puteri  mari  punct strategic  „Port-Artur“, pe  care  l’a
           tos  şi  de  lăudat,  nici  un  mijloc  nu  le  şi  ea  pedeapsa.  Atunci  chiar,  când mâ-   stau  faţă  în  faţă.              transportat  în  cetate    neopugnabilă,
           e  respingător  şi  mănuesc  cu  o  egală  nile  criminale  ale  anonimistului  nu  sunt   Este  vorba  despre  ocuparea  Penin­ dealungul  drumului  a  zidit  întărituri  şi
           dexteritate  săgeţile calomniei, vorbirii  de desvăluite,  când  masca  înşelătoare  sub sulei  Liav-Tongi,  prin  porturile  căreia a  ocupat  cu  o  vorbă  Mandjuria  întreagă,

                    F01Ş0ARA                          sebite.  învăţământul  nostru  clasic,  care  nu  lunatice  eşti  osândit  sg  duci  casă,  ba  chiar  ror  celorlalte!  Nimeni  nu-’şi  cumpără  clac,
                                                                                                                                            frac,  lac,  când  n’are  haine  de  purtat.
                                                      creazâ  decât  funcţionari,  este  un  rău  chiar  şi  sg  trăefti fericiţi
                                                      pentru  băeţi,  cu  toate  că  ei  îşi  mai  pot   Este  foarte  instructiv  şi  caracteristic,  în
                                                                                                                                                 Dacă  te-ai  putea  ajuta  la  gospodărie
                 VIAŢA PRIVATĂ                        găsi  aplicaţie  în  societate,  ear’  pentru  fete  această  privinţă,  răspunsul,  ce  l’a  dat  o   cu  franţuzeasca,  sau  la  creşterea  copiilor  cu
                                                      mai  totdeauna  este o nenorocire.  Şcoala, care  doamnă bucureşteană  unui  tinăr, care-i peţi-se
                                                                                                                                            piano,  n’aşi  avea  nimic  de  zis.  Ce  le  pasă
                                                      o  fac  azi  fetele  noastre,  nu  numai  nu  le  dă  fata.  Tinărul  acesta,  ce-i  drept,  nu  era bogat   părinţilor  de  asta.  Ei  vor să aibă fete cochete,
                            (Urmare).                 mai  nici  odată  mijlocul  de  a-şi  uşura  lupta  nici  de  familie(l),  dar’  cult  şi  cu  existenţa   ca  să  placă  altora,  ear’  de  bărbatul  fiicei  lor,
                                                      pentru  existenţă,  dar'  le  face  adese-ori  inca­ asigurată  prin  munca  proprie.  Era  prin  ur­
                 Şi  să  pun  toată  ziua,  ei  cu  toţi  cunos­                                                                            puţin  să  sinchisesc.  Mai  mult  decât  atât.
                                                      pabile  de  a-şi  îndeplini  cinstit  şi  serios  fru­ mare  un  tinăr  frumos,  în  înţelesul  poetului
           cuţii  lor,  pe  capul  bieţilor  profesori,  rugân-                                                                            Sunt  părinţi,  cari  în  loc  să  Ie  înveţe  gospo­
                                                      mosul  lor  rol  social.                   care  zice:  > Frumos  e  omul,  Doamne,  când
           du-i,  implorându-i  să  nu  le  nenorocească                                                                                    dăria,  îşi  trimit  fetele,  înainte  chiar  de  a  eşî
                                                           In  adevăr,  care  este  rolul  social  al  fe-  mintea  e  regină  etc.«  Doamna  respectivă,
           odorul,  că  copil  mai  bun  şi  mai  deştept  ca                                                                               din  şcoală,  în  vizită,  unde  întâlnindu-se  mai
                                                      meei ?  De  sigur  să  fie  bună  gospodară,  ma­ care,  pe  când  trăia  prostul  de  bărbatu-so  —
           al  lor,  n’a  lăsat  D-zeu  altul  pe  pământ.                                                                                  multe  la  un  loc,  —  adesea  fără  părinţi!  —
                                                      mă  adevărată  şi  soţie  demnă,  adecă  să  ştie  D-zeu  să’l  ierte  —  cheltuia  la  Sinaia  câte   fac  petrecere  cu  dans,  dela  care  fireşte  nu
                Şi  părinţii  aceştia,  cari  n’au  cea  mai
                                                      conduce  toate lucrurile  casei,  să  aibă  dragoste  30.000  lei  în  două  luni  de  vară  şi  la  10   lipsesc  nici  tinerii  minori.  Alţii  cred,  în  ado­
           mică  idee,  de  ce  va  să  zică:  conştiinţă, drept   pentru  copii  şi  priceperea  de  a-i  creşte şi  să  Maiu  întrecea  pe  regina  cu  toaleta,  ear’  azi
           şi  datorie,  sunt  aşa  de  convinşi  că  profesorii                                                                           rabila  lor  naivitate,  că-şi  vor  mărita  fetele cu
                                                      ţină,  mai  pe  sus  de  toate,  la  cinstea  casei  şi  n’are  ce  mânca,  —  eată  cu  ce  vervă  justi­
           poartă  vina,  când  nu  trece  un  elev,  că  dacă                                                                             atât  mai  uşor,  cu  cât  vor  frecuenta  mai  re­
                                                      binele  familiei.  Şi  unde  învaţă  ele toate aces­ fica  refuzul  tinărului  peţitor:  »Cum să-mi  dau
           nu  te  ameninţă  sau  nu  caută  să-ţi  facă  rău                                                                              gulat  toate  balurile.  In  fine,  sunt  şi  de  aceia,
                                                      tea?  Acasă?  Dar’  mumele  lor,  când  nu  să  eu  fata  după  un  mojic,  când  ea-i  perfectă în
           întotdeauna,  apoi  mai  nici  odată  nu scapi  de                                                                              cari  —  fideli  legendei  răsuflate:  că  tot  ce-i
                                                      pricep  sau  nu-şi  fac  de  ris  familia,  să  ţin  limba  franceză,  perfectă  în  limba  germană,
           a  fi  făcut  direct  şi  singur  răspunzător,  şi  de                                                                          strgin  e  mai  bun  —  îşi  închipuesc,  că  vor
                                                      numai  de  lux  şi  de  vizite,  ear’  fetele,  în  ca­ perfectă  In  piano!«        asigura  mai  bine  viitorul  copilelor  lor, ţinân-
           vinovăţia  lor  şi  de  prostia  şi  negligenţa  co­  şul  cel  mai  bun,  când  nu  se  iau  după  mu­  Ei  bine,  vă  întreb  cu  cea  mai  perfectă
           piilor  lor.                                                                                                                    du-le  în  institute  străine,  fie  în  ţară,  fie  in
                                                      mele  lor,  citesc  acasă,  fără  nici  un  control,  seriositate,  dacă  toate  aceste  trei  perfecţii   străinătate.  Trista  realitate  însă  nu  întârzie
                Dacă  educaţia  copiilor  în  general  lasă   cele  mai  perfecte  romane  pornografice.  In  ale  domnişoarei  au,  pentru  vieaţa  conjugală,
           foarte  mult  de  dorit,  apoi  educaţia  fetelor în   şcoală?  Acolo  învaţă  de  toate,  numai  ce  le  mai  multă  valoare,  de  cât  o  perfectă ciulama?   mai  nici  odată,  a  le  arăta  rătăcirea  şi  a  le
           special  este  cu  totul  falsă.           trebue  nu,  căci  de  şcoala  profesională  sau  Evident  că  nu.  Dar’ câţi bărbaţi  sunt  atât  de   da  cea  mai  categorică  desminţire.  Au  trecut
                                                                                                                                           vremurile  acele,  când,  în  această  binecuvân­
                După  cum  viaţa  noastră este,  cel  puţin  de  alte  meserii  degradatoare  fug  ca  dracul  nebuni,  ca  să  întrebe,  când  să  însoară,  dacă
                                                                                                                                           tată  ţară,  chiar  şi  ţigăncile  puteau  fi  nem­
           în  aparenţă,  uniformă,  cu  toată  deosebirea  de  tămâie.  Din  şcoală  es  cu  multe  fumuri,  viitoarea  lor  consoartă  este  perfectă  în  limba
                                                                                                                                           ţoaice  la  copii  noştri.
           mijloacelor  materiale,  tot  astfel  şi  educaţia  cu  puţină  franţuzească,  cu  un  sdrăngănit  de  lui  Moliăre  sau  în  arta  lui  Mozart?  Al  nu
                                                                                                                                                                          (Va  urma).
           celor  două  sexuri  este  la  fel,  deşî  distanţa  piano  şi  visează  numai  cu prinţi şi Don Juani,  zic,  că  aceste  nu  pot  fi  folositoare,  dar’  cu
           naturală  şi  rolul  lor  social  sunt  aşa  de  deo­ de  cari  au  cetit  la  romane.  Şi cu aceste fiinţe o  singură  condiţie:  ca  să  nu  ţie  locul  tutu­
   1   2   3   4