Page 2 - Activitatea_1904_02_06

A C T I V I T A T E A Nrul 6
Pag. 2.

apropiindu-se de Peking ear’ prin aces­ aceasta clică ar putea avea şi intenţiuni cum ei în Reuniune să păstreze, ser­ reservat unuia din cei maî buni decla-
matori-dramatici ai noştri.
veşte ca dovadă vie pentru număroşii
tea însuşindu-şi aproape dominaţia pe obiective, a venit din depărtare; şi ce visitatori ai Reuniunei pe de o parte
peninsula „Liav-Tongi“. s’a isprăvit? 20 bucăţi cărţi şi cărticele, dărite
S'a făcut din causa reorganisârii despre hărnicia şi destoinicia meseria­ de Reuniune, sortate au fost între cele
Prin ocuparea provinciei chineze şului nostru, ear’ de alta despre feliul 111 persoane presente, după cari pre­
Mandjuria şi provinciei ruseşti din spre clubului o comedie! o glumă poastăl cum meseriaşul nostru cu recunoştinţă sidentul Tordăşianu mulţumeşte tutu­
Nord, Korea este din partea uscată în- S ’a ales de preşedinte dl Dr. Ioan ştie se fie faţă de binefăcătorul seu. rora, declară şedinţa de încheiată şi in­
cunjurată, ori şi când poate fi ocupată Mihu, despre a cărui merite am vorbit Presidentul priveşte atât în acest nou vită la cea din Faur, care după putinţă
şi adnexă la imperiul rusesc, ocupând deja; şi care însuşi ar fi declarat — şi dar, cât şi în albumul cu iscăliturile împreunată va fi cu o şezetoare.
şi forturile. Acum cere dela Korea să-i aceasta îi serveşte spre laudă — că tuturor membrilor meseriaşi, ce ’i-s’au > Rândunică*.
cedeze portul Mazampo, de abia 40 adevărat fiind, că el n’a luat parte nici dăruit la onomastica sa, nu atât cin­
miluri departe dela insulele japoneze, când la viaţa congregaţională, nu pri stirea sa, cât cinstirea meseriaşului con-
ca staţiune de cărbuni pentru vapoară, meşte »presidiul onorific« şi nu să ştiu de chiemarea sa, şi priveşte în
apoi Csemulpo, un alt port, ca să cro­ amestecă în treburile aceste Moţa-Vla- aceste mai pe sus de toate întărirea Intre doi săteni.
iască un al doilea Gibraltar faţă de diste. legăturilor, ce trebue să domnească în­
japonezi. Cu un cuvânt a condus tre- II înţelegem pe dl Dr. Mihu, că tre toţi membrii Reuniunei, fie ei mă­
bile acolo, că Korea încă a ajuns sub nu să însufleţeşte de tovărăşia unui iestrii, fie calfe. Unul dintre resultatele — Bună ziua vecine Gheorghe.
influenţa Rusiei. Moţa care era să-i fie: secretar(II) — binefăcătoare a întrunirii măiestrilor Da de unde vii aşa repede.
şi aşa ei amândoi ar fi fost biroul clu­
Dacă toate aceste pretensiuni s’ar din prilegiul predării scaunului, e şi — I-a! de unde să viu? De la
permite Rusiei, atunci pacea este pe bului! Dl Dr. I. Mihu şi Ioan Moţa hotărîrea tare luată de măiestri de-a şcoală ?
vestitul şi mult pertractatul «cassier«
multă vreme sguduită şi orientul extrem al casinei române din Orăştie! care să aduna cu toţii (cam 100 la număr)
ar fi pururea înarmat şi gata de răs- în fiecare Luni seara din săptămână — Ce-ai mai văzut pe-acolo?
înainte clevetea pe la spatele Drului în localităţile Reuniunii, unde să se
boiu... Mihu, că: Mihu este srticăciunea causei sfătuească asupra număroaselor afaceri, — Ce să văd? E lume multă
Aşa pe temeiul împăciuirei cu române — şi eată acuma cu sila voia ce trebue să-i preocupe. Meseriaşii adu­ acolo şi dl învăţător ne-a vorbit chiar
China şi puterile semnatare era dator să-i fie secretar! dacă Drul Mihu nu naţi în Lunea trecută au decretat şi o acum că noi toţi oamenii din sat să
ca în Aprilie 1903 se părăsească teri- renunţa la această relaţiune de valoare modestă pedeapsă de 20 bani pentru facem o tovărăşie, sau cum îi mai zic
torul Mandjuria, însă nici aminte nu dubioasă. cei cari ar absenta fără causă binecu­ d-lor o societate.
i-a venit se o facă, ci din contră, a O altă glumă proastă este compu­ vântată dela adunările de Lunea. — A! societate! dar ce este aia,
dus mu şi mii de suldaţi în Mandjuria, nerea »comitetului« ales; — pentru că Reuniunea de aci înainte loc de că tu ştii puţină carte.
a îngrămădit o mulţime de miiiţie ia din acest »comite t« sunt eschişi toţi
hotarele Korea şi neîntrerupt şi-a în­ aceia, cari au purtat luptă frumoasă şi întâlnire este pentru sodali, cari să — Ei ce să fie... Ascultă măi
adună zilnic în orele libere, pentru
tărit flota pe apeie acelea. bărbătească în vieaţa municipală; măiestri, cari să adună în celelalte zile vecine: Societatea este o tovărăşie fă­
Faţă cu aceste, Japonia şi a văzut şi sunt »aleşi« unii de aceia, cari nu după plăcere, ear’ Lunea în mod obli cută de noi între noi, unde fiecare
ameninţata existenţa, încă anul trecut, mai pe dinafară cui osc paDtul corni gător, pentru membrii corului (doamne trebue să punem o taxă pe lună şi la
la 3 August a auresat o notă Rusiei, Latului, dar’ la congn gaţii nici barem şi domni) şi pentru temeile noastre, timp de nevoie ne poate împrumuta
prin care arata, ca ea a retras totul prin simpla presenţă n’a luat parte; membrii ai despărţământului femeiesc cu o dobândă mică de tot.
din peninsula Liav Tongi, acum este fereşte Doamne că să le fi auzit cineva şi nu mai restă decât alcătuirea mesei — Şi cât puneţi la societate?
la rând ca şi Rusia se golească Mand graiul! învăţăceilor, ca astfel cunoştinţă să pu­
juria, după cum promisese. De oare-ce Apoi nu-i asta o glumă cât se tem face cu tot, ce aproape să găseşte — Acum la început punem câte
nu vede nici un semn de atare luci are, poate de proastă!? de meseriaşul nostru. 3 lei de fiecare om (membru), pentru
ba din contră în continuitate işi întă­ Cu cele trei posturi t>presidiale«. Masa învăţăceilor ar fi una din cheltueli de registre şi mai pe urmă
reşte posiţia în Manujuria şi chiar şi un preşedinte şi doi vice-preşedinţi, cele mai folositoare creaţiuni ale reu­ punem regulat pe fie-care lună câte 2
guvernarea o a luat uni mâniie impe- lei, iar’ cine voeşte şi are de prisos, pe
ni-se pare că iară s’a făcut o glumă niunei. lângă aceşti 2 lei, poate pune 10, 20
ratului Chinei, sub astlei de împrejurări, proastă — adecă mai bine zis o apu
este constrânsa a uigita golnea JVland Din sumarele şedinţelor adminis­ 30, 50, 100, etc., până la 500 lei pe
câtură proastă; anume: trative, cetite de harnicul notar, dl I an, cu dobândă de 6% pe ari. Plu-
juriei, şi doreşte, ca Rusia să se de
S ’a ales dl Dr. Mihu de preşe Apolzan, aflat-am cum Reuniunea noastră, câ fiecare mai are parte la câştig, po­
oblige contractual a respecta indepen
dinte, pentru-că sa ştiut că nu va primi, asemenea reuniunei române de înmor­ trivit cu capitalul seu şi cu timpul.
denţa Koreei şi întregitatea Chinei,
ori nu va lua parte la acţiune, apoi mântare, cu vrednicie ’şi-a împlinit da-
ceea-ce din partei încă este aplicată. dl V. Dămian de vice-preşedinte, torinţa faţă de adevăratul nostru mu­ — Aceasta am _ înţeles-o vecine,
După aşteptare de 10 săptămâni, Rusia pentru-că s’a ştiut că locuind în Brad cenic, de pie memorie Andreiu Balteş, dar’ să te mai întreb ceva. Când vrei
cu toată curtuasia a răspuns, că nu o nici dânsul nu va putea presidia, şi memoria căruia în veci neuitată va ră­ să te împrumuţi la societate, ce do­
pricepe pe Japonia. Ea — Rusia — îşi aşa apoi: ar f i rămas leul (? ) tuturor mânea pentru noi toţi, dat fiind, că bândă îţi cere?
va isprăvi singură trebile cu China şi
Românilor Dr. A. Vlad singurel preseş! el ca mucenic a trăit şi ca mucenic a — Dacă eşti membru în socie­
Korea. După două luni tot cam acest carele apoi alăturea cu „secretarul" I,
răspuns a primit. La aceste Japonia a Moţa, erau totumfactorii, disponenţii murit. tate, îţi ia dobândă de 10% pe an,
mai adresat o a treia notă la 13 Ia­ clubului comitatens ! Programul seratei a fost cât se iar’ dacă nu eşti îţi ia 20% pe an.
nuarie a. c. la Petersburg, însă după Moţa şi D r Vlad hazlie condu­ poate de variat, interesant şi instructiv — Va să zică mult mai eftin ca
aşteptare de 3 săptămâni, în care timp din toate punctele de vedere. El a fost la dl X... din comuna noastră.
Rusia cu mare grabă îşi sporea armata cere ! ar rîde lumea de bietul club! următorul:
şi să pregătea de ale răsboiului, răbda­ Sodalul pantofar, Nicodim Rusu — Dumneata nu vezi că e foarte
rea Japoniei s’a frânt, nu s’a lăsat să ne-a predat poesia «Domniţa şi păs­ eftin? Căci dl X... îţi lua un leu, ba
fie şi mai departe batjocorită, şi fiind S E R A T E torul» de Ioan A. Lăpădat, ca întot­ chiar şi 2 la pol pe lună, ceea-ce vine
vorbă de existenţa sa, şi-a încredinţat deauna cu pricepere; sodalul pantofar *ntr’un an 60 de leişori, bani uscaţi, ca
dreapta causă armelor sale. de-ale meseriaşilor români. Vasile Dimitriu, a plăcut predând poesia dobândă la 100.
Aceste sunt motivele răsboiului «Unui duşman« de Vlahuţă; notarul I. — Ei 1 acum ce mai zici despre
Ruso-Japonez, ce acum este în desvol- Cu ziua de 28 Ianuarie n. c. Apolzan a cetit la înţeles instructiva societate ?
tare, după cum luatu-le-am şi noi la «Reuniunea sodalilori români din Sibiiu«, lucrare a lui I. G. «Meseriile şi nego­ — Ce să mai zic, bine s’au gân­
ţul» (publ. în «Foaia Poporului«); mem­
cunoştinţă din foile mai mari şi zilnice ’şi-a început noul caclu de şedinţe li­ dit oamenii să facă o soeietate, căci
brul ajutător, dl G. de A l g y a a ce­
ale presei. terare. Cum la acea tă dată s’a ţinut tit mai multe poesii împrovisate de numai aşa putem să scăpăm de sărăcie
In numărul viitor vom descrie cele prima şedinţă din a. c,, presidentul d-sa; mica şcolăriţă a dlui Candid Popa, şi de datorii.
două puteri beligiromte, din toate punc­ Tordăşianu punând la inima tuturora Elisabeta Nicola, a fost nu se poate mai
tele de vedere, întemeiate pe datele causa Reuniunei, îi îndeamnă pe toţi drăguţă în predarea poesiei «Limba mea«; Hai că merg şi eu să mă înscriu.
şi pe toate la înteţită muncă şi în noul — Binel Aşteaptă puţin, mă duc
statistice. sodalul măsar Laurenţiu Boldor, cu
an. Trecând în revistă evenimentele mai până acasă să iau 3 lei şi pe urmă
de căpetenie, petrecute în sărbătorile vervă şi cu mult sentiment ne-a decla­ putem merge împreună.
Naşterii Domnului şi în ale Anului-Nou, mat «Sentinela română« de Alexandri;
GUinje proaste. arată resultatul obţinut de despărţă­ Nicodim Rusu, ne-a umplut de veselie — Apoi, dute mai repede.
mântul femeiesc întregitor al Reuniu­ cu anecdota „Ce vânat mânca’i-aş ochii**, Vlad, rămâind singur, îi plăcu foarte
după care a urmat cetirea prin dl De-
O ceată de oameni cu marii con nei, în causa adunării de daruri, împăr­ metrie Axente, culeg, de litere, foiţei mult despre ceea-ce ii vorbi Gheorghe,
ducători: I. Moţa şi Dr. A. Vlad în ţite între săraci în ajunul Crăciunului; «Andriu Balteş«, scrise şi publicate de vecinul său, şi-l aştepta cu nerăbdare.
frunte, folosindu-se de privilegiile far- ne nominează pe diferiţii dăruitori şi dl Dr. Valeriu Branişte în ziarul «Dra Pe drum, Vlad întreabă pe Gheorge.
şangului, când multe nărozii să permit să opreşte la noul act de recunoştinţă, pelul«. Cum dl Branişte, în această — Dar actele (hârtiile) societăţii
şi li-se iartă oamenilor, — s’au apucat ce ’i-’l-au adus de data aceasta mem­ «Filă comemorativă», trece pe dinain­
şi au făcut şi ei o glumă proastă. brii mai în vârstă ai Reuniunei, măies­ tea ochilor sufleteşti a cetitorilor şi as­ cine le întăreşte?
trii cu ateliere proprii, în seara Anu­
Noi o considerăm de glumă proastă, cultătorilor un număr însemnat dintre — Păi... n’ai auzit?... Tribunalul.
lui-Nou. Vorba este de «Scaunul de
pentru-că din lucruri serioase numai onoare», lucrat de dibaciul măestru persoanele marcante, unele în vieaţă, — A!.. Tribunalul? Păi atunci
glume proaste şi nu glume potrvite să măsar dl Emil Petruţ şi decorat cu altele trecute la cele vecinice, persoane trebue să fie ceva.
pot face; — ei însă privesc „acţiunea'* perini de catifea, confecţionate cu mult noue aproape toate cunoscute şi de a
lor comitatensă de un lucru serios şi gust, de vechiul şi nu mai puţin diba­ căror nume legate sunt multe lucruri Ajunşi în şcoală, Vlad strigă: în-
»bine chibzuit«(!), ceea-ce e urmarea ciul nostru tapesier, dl Nicolae Marcu, frumoase şi azi în fiinţă, lucrarea dlui scrie-mă şi pe mine, dle învăţător. Pof­
firească a grandomaniei să caracteri- din mâniie căruia ies lucrări din acea­ Branişte, cetită frumos de fostul coleg tim 3 lei şi să dea Dumnezeu într’un
sează pe aceşti colpurtatori de floscule stă breaslă, mobile de salon, madrasuri, al sărmanului Balteş, ascultată a fost ceas hun.
şi frase goale. etc., pentru cele mai sus puse familii cu multă pietate de numărosul auditor. — Să te-auză Cel de Sus.
Precum să ştie, a convocat pe din toate naţionalităţile. Acest scaun, Drăgălaşa Elenuţa Şut a plăcut tutu­ D ela Borcea.
toţi membrii români a congregaţii co­ predat presidentului cu mare solemni­ rora prin predarea cu multă naivitate
a poesiei «La oglindă« de compatrio­
rn itatense Ia o consfătuire. tate şi în fiinţă de faţă a unui mare
număr de meseriaşi şi a soţiilor lor, tul seu Coşbuc, Punctul final a fost
Puţini seduşi, cari au crezut că