Page 2 - Activitatea_1904_03_09
P. 2

Pag.  2                                                                A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  9

                     Instalarea  fişpanului                     Vorbirea  comitelui-suprem:        a-i  trecut  prin  toate  treptele  adminis­    In  acesta  conterenţă  apoi  la  pro
                                                             Constată,  că'-postul  unui fişpan este   traţii,  te  cunoaştem  ca  om  privat  de  punerea  dlui  prof.  Dr.  Oprişa  s’a  în
                            în  Deva.                                                               corect.
                                                         după  a  sa  părere  o  dignitate,  însă  îm­                                        drumat  comisiunea  pregătitoare  corn
                                                         preunată  cu  datorinţe  grele, cari  numai    A  fost  însă  momente  în  viaţa     pusă  în  Orăştie,  ca  să  se  apuce  de
                   La  3  Martie  st.  n.  adecă  Joi,  s’a   prin  muncă  şi  activitate  le  va  putea  D-tale  oficioasă,  când  ca  vice-comite   lucru,  convocând o consfătuire a  tuturor
              ţinut  introducerea  în  scaun  a  nou  de­  împlini,  ceea-ce  promite  aci  sărbăto­ ne-ai  insuflat  mare  îngrijire,  declarânc   factorilor —  adecă  nu  pe  basă  de  cli-
              numitului  comite-suprem  al  comitatului,   reşte.                                  odată  în  plinul  unei  congregaţii, că do­  cărie.  Spre  acest  scop  s’a  şi  subscris
              Mara  Lăszld,  care  până  acum  fusese         Declară,  că  este  aderentul  progra­ reşti  şi  vei  lupta  pentru  realisarea  sta­  de  cei  de  faţă  o  provocare,  având  a
              vice-comite.  Nici  cu  acest  prilej  nu  au  mului  liberal  să  va  ţinea  strict de  prin­ tului  naţional  maghiar!        se  trimite  acelei  comisiuni  pregătitoare.
              lipsit  obicinuitele  alaiuri  şi  forme  de  cipiile  acelui  partid,  şi  nu  să  va lăpăda   Dacă  prin  aceea  realisare  a-ţi voi
              serbări.  Ca  mai  totdeauna  la  astfel  de  de  el  între  nici  un  fel  de  împrejurări. si  ajungeţi  la  desnaţionalisarea  şi  ni­
              ocasiuni,  de  cari  am  avut  vr’o  patru      Afară,  de justiţie va  controla toate   micirea  popoarelor  nemaghiare,  şi  în-           A  IY-a
              în  timp  relativ  scurt,  nici  acum  nu  au   celelalte  oficii,  şi  că  iurisdicţiunea  lor   tru-cât  şi  azi  ai  mai  ţinea  la acel scop
              lipsit  costumele  de  gală  ai  unor  ne­  nu  va  suferi  si  se  facă  deosebire  între   apoi  trebue  si  ştii,  că  din  partea noas­  Adunare  generală
              meşi  din  acest  comitat,  cari  de  cari   naţionalităţi  şi  confesiuni,  şi  promiţând   tră  a  Românilor  din  acest  comitat  vei            a
              mai  împestriţate  şi  cu  săbii  strâmbe.  aceasta  declară,  că  totdeauna  va  as­  întimpina  cea  mai  resolută  reacţie.   „Reuniunii  române de înmormântare din  Sibiiu“.
                   La  Invitarea  apărută  în  «Liberta­ culta  pe  ori  şi  care  locuitor  al  comita­  (aşa-i!  sgomot).                                     —  mm  -
              tea»  să  întruniră  cam  vr’o  35  Români  tului,  şi  nici  el  nu  va  face  nici  o  deo­  Insă  dacă  ne-a  rămas  ceva  nedu­           (Urmare  şi  fine,).
              în  casina  română,  înainte  de  congre­ sebire  între  naţionalităţi  şi  confesiune. meriri după  acea  declaraţie,  de-oare-ce
              gaţie,  cu  scop  de  a  se  sfătui  ce  atitu­  Despre  economie  de  câmp  şi  cea   te  considerăm şi  te ştim de  om corect,  pe   Activarea  secţiei  a  2-a  indepen­
              dine  să  iee  membrii  români  la  actul   industrială,  constată,  că  afară  de  mine   acelea  le  socotim  de  aplanate,  şterse   dentă,  din  nesufiicienţa  numărului  pre­
              instalării.                               care  pe  unele  întreprinderi  mari  e    prin  vorbirea  de  program  de  azi!      scris  de  membri,  a  rămas  pe  alte
                   Deşi  numărasem  peste  60  mem­ frumos  desvoltată,  în  cea  mai  mare             Căci  dacă  cele  desfăşurate  în  pro­ timpuri.
              brii  municipali  pe  străzile  Devei,  totuşi  parte  este  în  stare  înapoiată.   gramul  II.  Tale  se  vor  realisa,  aceasta   Cu  considerare  la  multele restanţe
              numai  cam  jumătate  se  presentară  la        Va  lucra  pentru  desvoltarea  acea-   ar  însemna  egalitatea  de  drepturi!  de  taxe  după  caşurile  de  moarte,  la
              sfătuire.  Dela  început  se  puteau  vedea  stor  ramuri,  însă  aşteaptă  şi  activitatea   Dorim  că  programul  ce-ai  desfă­ strămutarea  domiciliului  şi  la  alte  îm­
              desinteresarea,  apoi  şovăitori  încă  erau  privaţilor  să  nu  aştepte  toate  numai  şurat  azi  să  se  realiseze  din  cuvânt  în  prejurări,  direcţiunea  nevoită  a  fost,
              destui,  cărora  le  era  teamă să iee parte  dela  guvern.                          cuvânt,  corect  şi  sincer;  şi  atunci  a-ţi  în  parte  la  cerere  proprie  a  exclude
              la  sfatul  românesc.                          Va  respecta  şcoalele  atât  cele  de  pus  la  resolvarea  celei  mai  importante  din  şirul  membrilor  următorii  foşti
                                                        stat,  comunale  cât  şi  cele  confesionale  chestii  a  acestei  patrii:  la  chestia  de  membri:  Nicolae  Buian,  Iustina Greavu,
                   înţelegerea  s’a ţinut  sub preşedinţa                                                                                     Aron  Lupean,  Ana  Lupean,  George
              ad-hoc  a  dlui  protopop  V.  Domşa      cu  toată  organisarea  lor  de  până  naţionalităţi 1                                Mohan,  I.  Mărginean,  Iustina  Olariu,  G.
              din  Orăştie,  şi  fiind  timpul  înaintat,  s’a   acuma.                                 Situaţia  de  stat nu  trebue judecată
             ales cu unanimitate dl Dr. Muntean,  ca se      In  viaţa  socială  declară,  că  nu  numai  cu  privire  la  împrejurările nor­  Prodan,  Victor  Ancean,  Vasile  C.  Os-
              vorbească  în  congregaţie  în  numele  ro­ poate  aproba  acel  lucru,  că  în  societate  male,  ci  să  vi gândiţi  la  complicaţiuni   vadă,  Maria  Binder  şi  Ana  P.  Mustea.
                                                                                                                                             Direcţiunea  va  folosi  în  timpul  cel  mai
              mânilor,  aşa  după  cum  va  afla  mai  si  se  facă  deosebiri  între  diferitele  na­ externe,  când  statul  are  lipsă  de  bra­  apropiat  toate  mijloacele  ce-i  stau  la
             acomodat  cu  vorbirea-program  a fişpa­ ţionalităţi,  si  se  facă  dismembrări  şi  ţele  tuturor  cetăţenilor,  fără  deosebire   disposiţie  cu  scop  de  a  regula afacerile
             nului.  —  Lucru  firesc,  că  apriori  nici  grupări  după  naţionalităţi.  (Aceasta  de  naţionalitate;  dacă  atunci  statul  nu
              nu  să  ştia  ce  temă  şi  cum  va  desvol-  enunţare  a  dat  prilegiu la neînţelegere;  poate  conta  la  naţionalităţile  neîndes-   de  restanţă,  chiar  şi  cu  eventuala  ex­
                                                                                                                                              cludere  a  unui  mai  mare  număr  de
             ta-o  noul  comite.                        întru  cât alţii  au  priceput  că  comitele-  tulite,  pericolul  nu  se  poate  încunjura;   membrii,  altfel  prevăzute  şi  de  statute.
                                                        suprem  ar  fi  declarat  asta  în  înţeles  —  pentru  aceasta  este  resolvarea ches­
                   Tot  în  fuga  mare  s’a  decis  că
             după  instalare  toţi  membrii  români  să   politic,  şi  nu  privitor  la  viaţa  socială.  tiei  naţionalităţilor,  chestia  cea  mai  im­  Venitele  proprii  ale  reuniunei  în
             se  adune  din  nou  la  casină,  ca  se  se   Ceea-ce  e  mare  diferinţă.  Red.  »Act.« portantă.                              1903  au  fost  următoarele:
             discute  asupra  înfiinţării  clubului  comi-   In  fine  între  altele  declară corniţele   Cunoscându-te  de  om  corect,  cre­    Taxa  de  însăriere  dela  30  mem­
             tatens  român.  După  aceste  fiecare gră­ că  el  nu  va  sta  numai  şi  numai  în  dem  şi  aşteptăm  că  II.  Ta  vei  lucra  bri  noi  â 2  cor.  — 68  cor.;  taxe  â 60
              bea  cătră  casa  comitatului,  care  părea  serviciul  intereselor  obştei  şi  nic-când  cu  toată  tăria  pentru  îndeplinirea  pro­ bani  după  caşurile  de  moarte:  cor.
             deja  asediată  de  publicul curios.       nu  va  fi  omul  intereselor  particulare. gramului  dat,  şi  promisiunile  depuse  3234 58;  interese  după  capitalele  elo-
                                                                                                   în  acel program  nu  vor  rimânea frasc  cate  cor.  155 04;  venite  extraordinare
                   Punct  la  10  ore,  protonotarul  co­    După  ce  l’a  salutat  protonotarul   goale;  astfel  apoi  se  va  crea  basa  unei  cor.  1.  In  total  3458'62,  ear’  cheltue-
             mitatului  Pogâny  Băla  deschide  aduna­  Pogâny  şi  G.  Sentivânyi  într’o  vorbire   bune  înţelegeri  între  noi.          lile  au  fost  următoarele:  ajutoare  după
             rea;  se  ceteşte  decretul  de  denumire   lungă  şi  plină  de  elogii,  —  din  încre­
             a  comitelui,  apoi  mulţumită  acestuia   dinţarea  membrilor  români  a  vorbit          Accentuăm  totodată  că  pe  toţi  16  caşuri  de  moarte  cor.  1825;  remu­
             dela  postul  de  vice-comite,  avut  până   dl  Dr.  A.  Muntean  cam  următoarele: resvrâtitorii  contra  bunei  înţelegeri,  de  neraţia  portărelului  cor.  140;  chiria lo­
             acum.                                           Sărbătoarea  de  azi  n’ar  fi  deplină  on-ce  neam  si  fie  ei,  Maghiari  ori  calului  cor.  60, competinţele  directoru­
                                                        dacă  noi  Românii  din  acest comitat nu  Români,  să-i  luaţi  cu  toată  asprimea  la  lui,  secretarului  şi  ale  cassarului  cor.
                   Urmează  trimiterea  unei  deputa-   am  da  şi  noi  expresiune  simţemintelor  răspundere;  ca  nu  pentru  câte  un  orri   240.  In  total  cor.  2264.
             ţiuni,  care  să  învite  pe  noul  fişpan  la   şi  vederilor  noastre  în  limba  noastră. guraliv,  care  este  cuprins  de  ură,  să   Fondul  »AsiluIui«  ajuns  în  1903
             şedinţă.                                        O  facem  aceasta  în  mod  sincer  şi  sufere  causa  comună.                  la  cifra  de  cor.  878 05,  a  avut  urmă­
                  Acesta  soseşte, însoţit de  comitele-   objectiv,  cu  atât  mai  ales,  pentru-că   Afară  de  corectitatea  cunoscută  toarele  venite:  competinţele  directoru­
             suprem  al  Caraş-Severinului,  Pogâny     noi  actul  de  azi  nu’l  considerăm numai  a  II.  Tale  mai  aflăm  ceva  garanţă  şi  lui  P.  Lucuţa,  dăruite  cor.  64;  r.om-
             Kâroly  şi  alţii  oaspeţi  costumaţi  şi  ne­ de un act de curtoisie ci  de un act politic,  în cuvintele ministrului-preşedinte  Tisza  petinţele  secretarului  Victor Tordăşianu,
             costumaţi.                                 că  doar  oficiul  de  comite-suprem  are  din  a  cărei  încredere  a’i  primit  acest  dăruite  cor.  48;  10%  detrageri  din
                  Noul  comite-suprem  a  fost  salutat   caracter  absolut  politic  fiind  represen-   post;  şi  care  în  cunoscutul  seu  pro­ ajutoarele  după  caşurile de  moarte, cor.
             de  protonotariul,  care  i-a  lăut  şi  jură­  tantul  gurernului,  şi  aşa  şi  instalarea   gram  a  declarat,  că  recunoaşte  şi  va  182-50;  interesele  după  depuneri  cor.
             mântul  obicinuit,  ear’  după  acest  cere­  lui  este  un  act  eminent  politic.   respecta  toate drepturile  naţionalităţilor  2539.  In  total  cor.  319 89.
             monial  şi-a  ţinut  cuvântarea  de  pro­       Ca  pe  un  fiiu  al  acestui  comitat  basată  atât  pe  disposiţiuni  mai  vechi   Averea  totală  a  Reuniunei  şi  a
             gram,  zicând  cam  următoarele: * oi,     care  aici  în  administraţia  comitatului şi  legile  mai  noue.                    fonduiui  »Asilului«  s’a  arătat  în  cele
                                                                                                        Pe  basa  acelui  program,  pe  basa  de  sus.  Aci  ne  mărginim a constata,  că
             —  şi  cumpăna  independenţei  începe  îndată  partide.  Şi  pentru  un  partid  este  chestiune  acelor  cuvinte  dară  ai  primit  postul  de  averea Reuniunii în 1903 a crescut cu cor.
             să  încline,  când  spre  un  partid,  când  spre  de  onoare  şi  de  moralitate,  ca,  odată  ajuns  încredere.  In  aşteptarea  că acele se vor  1185 28,  ear’  cea  a  fondului  »Asilului«
             celalalt,  când  spre  amândouă.  Aceasta  n’ar  la  putere,  să-şi  pună  în  practică  programul.  realisa.  Te  felicit  şi  îţi  doresc  mulţi  cu  cor.  319 34,  sau  în  total  cu  cor.
             fi  nimic.  La  urma  urmelor,  pentru  ce  n’ar  Acolo  întâi  să  studiază  principiile  şi  numai  ani 1  (Strigări  de  »Să trăiască«,  »I£ljen«  150462.
             avea  şi  ziarele  independente  dreptul  la  fon­ după  aceea  se  depun  în  program  Nu  ca  la  atât  la  adresa  comitelui  cât  şi  a  ora­  Făcând u-se  acest  raport, nu  putem
             durile  secrete,  că  doar  sunt  banii  ţării. Ceea  noi,  unde  partidele  sau  n’au,  sau  îşi  fac  pro-  torului.)         lăsa  neamintit  caşul  trist  al  trecerei  la
             cei  trist  însă  este,  că  asemenea  ziare  văzând  prame  numai  la  strîmtoare,  iar  la  putere     *                      cele  vecînice  al  mult  încercatului  vred­
             că  rolul  lor  de  independente  rentează  mai  aplică  programul  combătut  al  adversariului,   După  congregaţie  membrii  români  nicului  bărbat  al  naţiunei  noastre,  a  în
             bine,  căci  sug,  ca  mielul  blând,  dela  două  spunând  că  pe  al  său  încă  nu  l’au  studiat.  s’au  adunat  din  nou  la  o  mică  confe-  veci  neuitatului  membru  în  direcţiune,
             oi,  îşi  fac  o  meserie  din  afurisita  de  inde­ Pe  altfel  asemenea  programe  adhoc  nici  nu  renţă,  când  apoi  dl  A,  Nicoară  şi  dl  Dr.  D.  P.  Barcianu,  fost referent şcolar,
             pendenţă.  Şi adesea să pun, dacă nu totdeauna  sunt  făcute  ca  să  fie  aplicate,  ci  numai  ca  prot.  Murariu  şi-a  exprimat  nedumeri­ întâmplată  la  16  Februarie  a.  tr.  scurt
             pe  faţă  cel  puţin  indirect,  în  serviciul  unor  să  arunce  cu  ele  praf  în  ochii  lumii  naive.  rea,  zicând  că  fişpanul  ar  fi  declarat:  după  ultima  noastră  adunare  generală
             cause  străine,  sau  contrare  adevăratelor  inte­ Iar  când  îi  prinzi  în  flagrant  delict  de  căl­ că  nu  permite  gruparea  după  naţiona­ şi  înainte  de  a  se  împlini  un  an  dela
             rese  ale  ţării.  îşi  recrutează  personalul  redac­ care  a  programului,  îţi  răspund,  tără  nici  o  lităţii,  şi  dl  Dr.  Muntean  ar fi  trebuit  moartea  de  pie  memorie  soţiei  sale
             ţional  dintre  străini,  pe  cari  nimic  nu-i  leagă  genă,  că  promisiunile  din  oposiţie  nu  te  si  respingă  aceasta  declaraţie;  dl  Dr.  Silvia  Barcianu  n.  Oltean,  fost  şi  ea
             de  soarta  ţării  decât  interesul  de  câştig,  şi  angajază  întru  nimic  la  guvern 1  Muntean  însă  a  dat  lămurire,  că  corni­ membru  al Reuniunei  noastre.  Din acest
             pledează  pentru  nişte  idei  smintite, cari  dacă   Iată  penrru  ce,  la  noi;  nimeni  nu  dă  o  ţele  nu  a  făcut  aceea  declaraţie,  şi  fa­ trist  eveniment  direcţiunea  a  arborat
             s’ar  realisa,  ar  duce  de-a  dreptul  ţeara  de  ceapă  degerată  pe  programele  zise  politice,  ţă  de  un  program  aşa  loial  şi frumos,  drapelul  negru  pe  localul  Reuniunei,
             mal.  Astfel  presa  noastră,  indiferent  de  eti-  cari  nu  se  bucură  de  mai  mare  consideraţie,  şi  din  punct  vedere  tactic  am  fi  tre­ a  exprimat  condolenţe  neconsolatei  fa­
             cheta-i  înşelătoare,  a  ajuns  de  n’are  mai  de  cât  hampurile  de  catramină,  sau  pilulele  buit  să’l  întimpinăm  loial, ca si rimână  milii  şi  a  luat  parte  la  înmormântare.
             multă  valoare,  ca  decoraţiile  sau  biletele  de  lui  Pink.                      în  obligo-moral faţă  de  noi privitor  la     La  rîndul  seu  ne  vom  permite res­
                                                                                      (Va  urma.)  împlinirea  promisiunilor  din  program,
             loterie.  Rolul  ei  nu  este  de  loc  mai  serios,                                                                            pectuoasa  rugare,  ca  onorabila  adunare
             de  cât  a  misionarilor  ambulanţi,  cari  cutrieră                                 a  mai  zis  dl  Dr.  Muntean,  că  fiind  noi   generală  să  binevoiască  a îndeplini pos­
             ţările  şi  oraşele,  făcând  reclemă  tuturor  măr­   G L U M E                     cei  mai  slabi,  lipsa  de  putere  trehie   tul  devenit  astfel  în  vacanţă  cum  şi
             furilor   de   contrabandă,   numai  să  gă­                                         suplinită  cu  tact.                       postul  al  doilea  în  direcţiune  ajuns  şi
                                                             Co n v i n g ă t o r .  —  Sunt  proas­
             sească  oameni  destul  de  proşti,  ca să le  poată                                      Fireşte,  asta  mulţi  nu  o  pricep —  el  în  vacanţă  în  urma  demisiei  co­
                                                        pete  ouăle?  —  Aşa-’s  de  proaspete,
             desface.                                   doamnă  dragă,  de  poţi  să  auzi  găinile   ci  sunt  aplicaţi  totdeauna  a  bate  doba  legului  nostru  Constatin  Dimian,  fost
                  Există  şi  alte  ţări  civilisate  presă,  dar                                 mare!  Nu  caută  ei  să  ajungă  resuitat,  paroch  în  Sibiiu  şi  actual  protopresbi-
                                                       cântând  încă,  dac’ai  veni  la  noi!
             ce  deosebirea 1  Acolo  ziarele  politice  discută                                  ci  vânează  după  efecte  teatrale sgomo-  ter  al  tractului  Treiscaune,  demisie  ne­
             princiipiile  coprinse  în  programele  diferitelor                                  toase  şi  goale,                         cesitată  de  schimbarea  domiciliului,
   1   2   3   4