Page 1 - Activitatea_1904_03_10

Anul IV. Or ăst ie, 17 Martie n. 1904. Nr. 10

ĂCIIYIÎĂIEĂ 4 coroane.
IN SERTIUN I: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru România şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a re Joi. SfâSDj
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n

vilă o mai rabzi pentru câ te împaci mulţi tineri nechemaţi, fără însuşirile tat cu guvernul, (?) pe când pentru Dr. Vlad
Câteva scăderi cu aplicarea paragrafilor din o lege recerute se fac preoţi şi după ce sâ basa naţională a fost totdeauna un «noii

In sinodalitatea bisericească. positivă explicată de un cutare advo­ vâd ajunşi în parochie se ocupă cu me tangere*, — cred că e peste măsură de-
unele frase
ajuns să-i aruncaţi în ochi
cat în defavorul tâu fără ca sâ o poţi toate numai cu de-ale preoţiei nu. Şi
din vorbirile parlamentare a-le D-Sale, ca:
schimba nici chiar la toate forurile mai eine-i disciplinează? Nimenea; ba de
Din sinodalitatea dela Braşov în­ «eu nu-’s duşman nici al naţiunei ma­
înalte; atunci însâ când biserica ţi-o multe-ori cu faptele lor contrare che­ ghiare, «nici al ideei de stat maghiar*,
tâmplată săptămânile trecute ni-a ră­
face, biserica care trebue se aibă de mării preoţeşti, se suie până la înalte {nem vagyok ellensige, sem a magyar nem-
mas impresia de biruinţă a majorităţii
basă adevărata dreptate după o basă graduri în biserică, sau îşi fac stare, zetnek, sem a magyar dllameszmtnek l/), ş i:
asupra minorităţii. Asupra acestei ces-
morală şi nu după paragraf! sau, atunci cum sâ zice. «eu numai o patrie am, şi aceasta e cea
tiuni privită din principiu, merită să se
când judecata aceasta ţi-o face o ma- Aceste scăderi supără şi din causa maghiară« («nekem csak egy hazâm van,
vorbească puţin, mai ales din punct de ăs ez a magyar, de ce nu: Magyarorszâg?)
ioritate de membrii coaliaţi pentru a- aceasta mulţi bărbaţi cu simţeminte
vedere bisericesc. — Pentru că nu e etc. Şi aceasta o numeşte Dr. Vlad «basă
numite scopuri, şi te respinge de câte- nobile şi corecte, cu privire la simţul
tot la fel dreptatea ce să face popo­ naţională*!.. Sărman naţionalism, unde te-a
ori voeşti să validitezi o voinţă, o faptă de dreptate şi moralitate, nu le pot mai dejosit spiritul speculant, ai devenit mai
rului înaintea judecătoriilor lumeşti cu
salutară şi de bun comun, fără ca să ţi suferi, şi să înstreinează de biserica rău decât marfa de vânzare I....
ceea ce se aşteaptă dela cele bise­ _______
vină în ajutor şi în apărare autoritatea aceia, a cărei autoritate nu-i în stare Cereap,
riceşti. N. X. Nu mai încape nici o îndoială! „Li­
In vieaţa bisericească s’a observat bisericei şi să decreteze pentru ea pe de-ale apăra. bertatea" zemislită de un grup rîvnitor, dintre cari
şi se observă, că toate cestiunile, adese basa canoanelor ceea-ce este drept şi Am atins aceste două cestiuni sau unii nici câtu- i păr în palmă nu au lucrat pentru
moral, aceasta în anumite caşuri te scăderi şi ne-am gândit, câ oare n’ar chestii româneşti, au luat totul în arendă. Tot ce
şi cele de ordine mai înaltă, sunt pri­
indispune şi te deprimă cu mult mai fi sosit timpul ca sinodalitatea biseri­ nu-’i agraţiat acestei grupări, să se deie în lături!
vite de multe-ori prea liberal, prea indul­ Orăştie—Dobra decide azi totul!!
adânc decât judecata lumească, pentru cei să dea atenţiunea cuvenită sfintelor
gent, încât uşor pot ajunge la extrem,
că îţi atacă simţul de drept în con­ canoane, cari nu caută la faţa oameni­ Nr. 1850 Preş.
şi viceversa alte cestiuni, de aceeaşi
ştiinţă, şi adese-ori te face să devii lor, şi să se introducă în vieaţa biseri­
sau mai puţină însemnătate să judecă
fiiu infidel bisericei şi autorităţii bi­ cească o judecată după înţelesul ade­ C i r c u l a r .
şi se critică cu toată asprimea.
sericei. vărat al acelora, şi nu numai a maio-
Dacă întrebi după rostul acestor Prea onoraţilor protopresbiteri şi ad­
judecăţi atât de extravagante se răs­ Nu mai puţin greşit este şi apa- rităţii de multe-ori măiestrite a sinoa­ ministratori protopresbiterali, şi onora­
delor din parochii.
a.
punde că: judecata şi dreptatea este riţiunea dacă în vieaţa bisericească să ţilor preoţi din archidiecesa noastră
aşa pe cum o fac oamenii. sufere preoţi ca oameni cu scăderi de Chestii de principii<■ transilvană !
Cu alte cuvinte, dacă în sinodul acelea cari sunt contra chemării preo­ Sub acest titlu a apărut în « L i b e r ­ Deşi prin scrisoarea mea pastorală,
parochial de exemplu, cutare partidă ţeşti. — Marele bărbat bisericesc feri­ t a t e a * un şir lung de animositâţi, cari dacă din 24 Ianuarie a. c. Nr. 870, v’am
dispune de majoritatea membrilor, ceea- citul Br. de Şaguna, ca archireu, este ar fi drepte ar altera reputaţia de Român a arâtat unele mari pericole, ce ameninţă
ce astăzi între împrejurările actuale o binecunoscut şi astăzi înaintea noastră d-lui Dr. A. Munteanu. şi biserica şi poporul nostru, şi v’am
poţi ajunge şi prin întrebuinţarea de şi ne aducem aminte cum cunoştea pe Răspunsul îl dă Dl Munteanu în «Li­ sfătuit părinteşte, cum sâ folosiţi şi
mijloace inmorale, fără ca să fii tras tinerii teologi în primul an sau în al bertatea*, aci amintim numai, că păşirea ano­ ocasiunea acestui mare post, la întări­
la răspundere, atunci cu această parti­ doilea, dacă au chemarea sau nu de nimului din «Libertatea* este un act dus- rea poporului, în credinţa Dumnezeească,
t
mănos şi răutăcios; cuprinde nescari afir­
dă de multe-ori poţi abusa de încre­ a corăspunde unui bun preot. mări e v i d e n t m i n c i n o a s e . cum să ţineţi regulat şi cu evlavia re-
dere şi să ţi-o foloseşti spre scopuri Care nu corăspundea, era lucru Vom reveni, dacă nu se va rectifica. cerută, serviciile divine şi cum să pre­
diametral opuse cu dreptatea, onestita­ hotărît, că ori îl făcea iurist ori cătană. Tot la «chestia de principii* primim cu dicaţi cuvântul lui Dumnezeu, pentru a
tea, şi iubirea deaproapelui propagată Şi avea fericitul Br. de Şaguna buni datul Budapesta 14 Martie 1904 următoarele: delătura acele pericole dela noi: totuşi,
de biserică. preoţi, morali, şi cu mare respect. Onorate D-le Redactor! cu mare durere, am înţeles că unii
Aceasta este un ce, care dacă îţi Sinodalitatea de astăzi aşa e de Faţă cu aserţiunea «Libertăţii* (nr. 9), preoţi nesocotiţi, desconsiderând acea
vine dela o judecată lumească sau ci­ liberală şi în privinţa aceasta încât prea că «Dr. Aurel Muntean totdeauna a coche­ sfătuire părintească, chiar şi în prima

Dar’ numai cu diploma mori de foame, titlu, care te-a costat poate trei luni de caşul cel mai creştinesc, parodiând cuvintele
FOIŞOARA___ dacă nu întruneşti şi alte condiţii cu mult muncă — mai ales dacă ai luat doctoratul lui Christ, răspundele, că nu poţi lua pânea
mai la ordinea zilei în politică şi anume: — vii în ţară şi scoţi un ziar al tău. Lu­ din gura rudelor şi s’o arunci în gura că­
^Viaţa publică. prima — şi adeseori singura — să ai noro­ crul acesta este natural şi el nu va surprinde nilor I Ce-ţi pasă ţie »chip de lut* de turma
cul, ca să te naşti din părinţi bogaţi ? căci pe nimeni: ai talant şi nu vrei să-’l îngropi cuvhitătoare. Ai tu mandatul în buzunar şi
averea este pârghia vieţii noastre publice. în pământ. pe lângă el încă vr’o câteva sinecure? «Tră­
(Urmare şi fine/
Când nu ţi-a rămas avere dela părinţi, sau începând atacul, nu te ocupa cu bana­ iască boborul 1* Şi bietul popor n’are după
Astfel fiind politica noastră şi aceste ai avut grije de a o toca prea de vreme, e lităţi naţionale, ca cealaltă lume : aquila non ce bea apă.
mijloace de care se serveşte ea, nimic mai bine să te înrudeşti cu asemenea fericiţi capit muscas. Tu ridică discuţia sus, sus de Dar’ în sfîrşit omenirea e salvată, —
uşor de cât să parvii, în societatea noastră, muritori, sau, în caşul cel mai puţin favora­ tot, chiar până la Drepturile Omului, dacă ce ne facem cu criza? Foarte uşor. Politica
mai ales dacă faci parte din «tinerimea cea- bil, să te ataşezi pe lângă ei, să cauţi a în­ se poate, ca să ai de unde o scoborî pe să trăiască : ne dă ea sireaca receta şi pen­
neroadă*, şi să te pomeneşti deodată în tră, cu ori-ce preţ, în graţia lor, fie şi prin urmă jos, tot mai jos. Când observi, că a tru afurisita de criză. Este criză? Las’să fie.
vârful piramidei sociale, deşi calităţile şi me­ mijlocirea fustelor, lucrul nu impoartă. Altă prins manopera, întri la tocmeală cu adver­ Dacă ai experienţă multă şi răbdare puţină,
ritele tale personale nu-ţi dau dreptul să stai condiţie, tot aşa de importantă mai este: o sarii tăi politici, pe cari i-ai înebunit cu lupta aştepţi până-ce simţi că se schimbă regimul,
nici la basa ei. Nicâiri nu se poate aplita bravură electorală fie şi cu toroipanul, sau ta de principii. Ţi se dă personal o situaţie şi hop! treci la oposiţie şi te pomeneşti la
mai bine z'sa lui Christos : fericiţi cei săraci şi mai bine: două trei înjurături sdravene politică? Schimbi numele gazetei şi firma guvern ! Aceasta însă nu se poate face, de­
cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor, dela tribună, în cari să nu uiţi a-ţi acusa clubului........... şi omenirea e salvată 1 cât când ai luptat cel puţin 30 de ani în
ca în societatea noastră. Poţi fi mai învăţat adversarii politici de toate păcatele făcute de Pretinşilor tăi prietini, cari habar n’au politică, ca să te cunoască bine lumea cu
decât Christos, mai cinstit decât Censorius tine şi de ai tăi şi pe cari sunteţi gata a le ce este lupta de principii, răspundele — principiile tale politice cu tot. Dacă te-ar
şi mai diplomat decât Bismarck, dacă n’ai repeta împreună la cea dintâi ocasie. dacă te întreabă — că astfel ai crezut, că întreba vr’un naiv, care a rămas îndărăt cu
calităţile specifice potrivite francmasonismului Şi bun e D-zeu — dacă nici înzestrat îţi vei putea realisa mai uşor, programul, politica, cum făcuşi acest salto-moral? Tu
nostru politic, nu vei deveni nici-odată ni­ cu aceste calităţi nu vei ajunge perfect sau Ia care de altfel ai avut grije să renunţi de­ răspunde-i, cu gravitatea ce caracterisează pe
mic. Cari sunt aceste calităţi miraculoase ? cel puţin vr'un şef de cabinet — bineînţe­ finitiv şi pentru totdeauna, când ţi-s’a dat omul de principii şi pe patriotul des-intere-
Multe de toate şi aproape nici una. In ade­ les ministeriali —, apoi nu mai ajungi ni­ blidul de linte burgheză. sa t: «Cum nenişorule? Şeful la guvern şi
văr, ca să parvii, în viaţa nostră publică, iute mic în această ţară ingrată. Dar’ există un Trebue să ştiţi, că lintea burgheză, spre noi în oposiţie?*
şi fără nici o muncă serioasă, nn se cere mijloc şi mai modern de a preveni în poli­ deosebire de cea democratică, este de dulce, Şi ai perfectă dreptate. Când poţi tu,
nici cultură multă nici deşteptăciune mare. tică. Un titlu se cere şi aci, fie chiar dela făcută fiind cu ciolan. muritor ca şi mine, dobândi cu o singură
Ba adesea aceste două sunt o nenorocire Bruxalles, unde se dau, pentru orientali, di­ Când desmoşteniţii ţi-ar cere, în naivi­ săritură de pârleaz un mandat şi scăpa ţara
pentru cel-ce le are. Doar dacă ţi-se cere plome tot aşa de uşor, ca şi la noi paşa­ tatea lor, să le mai vorbeşti ceva de frumo­ de criză, pentru ce n’ai fi făcut acest mic
să ai colo un fleac de diplomă, fie din ţară poartele, însă cu indicaţia expresă: bună sul principiu : vocea poporului e vocea lui sacrificiu moral, mai ales că n'ai nimic de
fie din străinătate indiferent dacă ai luat’o pentru orient. D-zeu, tu spunele curat, ca vulpea din fa­ pierdut şi totul de câştigat. •,
tu sau ţi-a susţinut’o altul cu plată. Odată în posesiunea acestui strălucit bulă, că te-ai înecat cu un oscior, sau, tn Jos cu principiile I Trăiască criza noas-