Page 2 - Activitatea_1904_03_10
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 10
sâptâmână, în primele zile, ale acestui Mâ surprinde dureros, cum acei ponegreşte tot ce nu este de vederile lor înguste şi Membrul Dr. Cosma râspunde, în
parte copilăreşti, fără a cere permsiune dela pre
sfânt post, au părăsit biserica, umblând unii preoţi, nu vâd cât trudesc învă pusul său, totuşi învoalvă în sine oare-care ignorare numele direcţiunei, (deşi nu şi-a pre-
pela târguri şi oraşe, spre scandalisarea ţătorii cu elevii, câte 5 ore pe zi în a organelor mai înalte bisericeşti şi a turmei supusă sentat plenipotenţa) că, deşi recunoaşte,
păstoririi sale.
poporului. şcoală, deşi au plată mai modestă ca că statutele s’au aprobat în luna lui
Circularul înalt Prea Sfinţiei Sale credem că
Şi cum nu s’ar scandalisa poporul preoţii, şi cum totuşi unora dintre preoţi, va pune capăt atâtor absentări şi părintelui Moţa, Maiu 1903, dar’ timp de vară fiind,
văzând pe preoţi, chiar în primele zile cu plată mai bună, se le fie greu, a se căci pe el îl privesc cele de sus, se va mai ostoi de direcţiunea n’a ţinut de oportun, ca
a fi azi la balul din Turda, mâne la cel din Ilia,
ale postului, părăsind biserica şi umblând ocupa măcar una-doue ore pe zi, cu poimâne la pertractare în Cluj, ear’ în săptămâna numai pentru acest obiect sâ convoace
pe !a oraşe, şi prin hotele, unde să serviciile divine. cea mare la corteşit în Nădlac etc. etc. adunare generală extraordinară; apâră
ştie că nu sunt bucate de post. Cum Eu prevăd, că nu e aşa departe apoi cu multă însufleţire pe tinârul şi
nu s’ar scandalisa oamenii ştiind bine, vremea când şi superioritatea biseri priceputul şi în economia politică şi
că şi acei preoţi trag venite şi dela cească şi poporul, vor întreba pe ase „T1MIŞANA” politica finanţiară destul de versatul
popor şi dela stat, — între altele, — menea preoţi: cum şi cutează ei se director executiv interimal şi spune,
şi pentru-ca să ţină regulat serviciile tragă plata dela popor şi dela stat, — Adunarea generală. — că direcţiunea l’a angajat, pe lângă
divine, şi când văd că plata o iau, dar’ dacă nu-şi împlinesc datorinţele? 3 Martie 1904. plata sa regulată (mi se pare că
serviciile nu le fac. Deci pentru-ca din vina unor atari Banca »Timişana« din Timişoara 1200— 1300 fi.) cu o remuneraţie încă
Dacă canonul 58 apostolesc dis preoţi, să nu perdem poporul şi prin în vremea din urmă a trecut prin nişte de 800 cor. plus tantiema de încă
pune, să se depună din oficiu, preoţii, aceasta şi biserica, şi să nu să păteze metamorfose, cari nici decât n’au fost 600 cor.
cari n’ar servi şi n’ar învăţa poporul; şi onoarea celor vrednici: mă văd silit de natură de-a întări posiţia acestui in După aceea spune că direcţiunea
atunci cu cât mai vârtos ar trebui să a apela la toţi preoţii cei adevăraţi, stitut de bani, nici în sus, în cercurile astă vară a făcut ceea-ce a vrut şi
se depună cei-ce nu numai nu servesc cari ţin la biserică şi popor, să contro finanţiare, nici în jos, în cercurile clien că cheltuelile broşurei — pamflet —
şi nu învaţă, dar’ — prin purtările lor leze pe cei-ce nu s’ar interesa de po telei. s’au acoperit din banii băncii.
slabe, — mai contribuesc şi la slăbirea por şi biserică şi să-i arete aici, ca să-i încă înainte de ad. gen. din a. Acestui râspuns i-s’a dat actul
simţului religios, în popor. luăm în judecata suscitatului canon; trecut s’a fost tipărit un pamflet, în din partea unui alt acţionar, aşa că
căci nu putem suferi, ca din vina câtorva n’a mai putut reflecta nimic.
Şi până să ajungă pe atari preoţi, care în mod neusitat la băncile noas
oameni să sufere un popor. Urmând alegerea de preşedinte se
osânda legiuită prin acel sfânt canon: tre, se învinuiau conducătorii institutu
De asemenea provoc şi îndatorez alege dl Emanuil Ungureanu cu toate
rămâne să cugete şi dânşii, ce pildă lui şi mai ales venerabilul fruntaş Pavel
şi pe p. t. protopresbiteri, ca de câte- voturile, în direcţiune Pinciu şi Crăciu-
şi învăţătură, poate lua poporul dela Rotariu, care atât de mult a lucrat
ori vor afla un atare cas, să-’l arate nescu, în comitetul de supravegiere:
dânşii? şi ce se va alege de biserică şi ostenit pentru întemeiarea »Timişa-
aici, ear’ când vor excurge prin paro- Breban, Buibaş, Petrovici, preot şi Dr.
şi de poporul păstorit de atari preoţi? nei« pentru prosperarea şi înaintarea
chii, să se informeze dela membrii celui mai mare institut românesc de Sinkay, advocat.
Din parte-mi observ numai, cu
comitetelor parochiali, şi alţi fruntaşi: bani din Bănat. In sferşit s’a primit un regulament
mare durere, că prin asemenea purtări
împlinesc preoţii conştienţios serviciile Dl Rotariu disgustat de felul cum de serviciu pentru funcţionnarii insti
ale unor preoţi nesocotiţi, slăbeşte, tot
divine şi alte datorinţe cătră biserică iau tratat activitatea desinteresată nişte tutului, care e menit sâ taie în neatîr-
mai mult, simţul religios, în popor, şi
şi şcoală? şi despre cele aflate să ra- oameni tineri, s’a dat la o parte şi le-a narea lor şi care îi pune la discreţia
aşa poporul se înstrăinează, tot mai
porteaze aici fără amânare. făcut altora loc, cari nici pe basa ca directorului, un tiner nu cel dintâiu
mult, de biserică şi de preoţi, până între colegii lui de comptabilitate.
Dorind ca bunul Dumnezeu, să pacităţii, nici pe basa meritelor lor faţă
când vom rămânea păstori fără turmă, In momentul din urmă aflu, că
lumineze pe cei greşiţi, să-şi recunoască de institut n’au avut nici un titlu de a
pentru ceea-ce nu numai Dumnezeu, dl Emanuil Ungureanu, cu al cărui
şi să-’şi îndrepte greşalele până n’am ajunge acolo unde au ajuns, ceea-ce a
dar’ şi urmaşii noştri ne-ar blăstăma, nume s’a paradat la adunarea generală
fi siliţi a-i judeca după faptele lor, cu dovedit şi adunarea gen. ţinută acum
căci i-am lipsi de cea mai scumpă trecută şi la cea de acum cu atât mai
binecuvântare archiereascâ am rămas la care mai mulţi iluştrii d-ni şi oameni
moştenire. vîrtos, nu a vrut sâ primească a fi
S i bi i u, în 20 Februarie 1904. fruntaşi n’au mai voit sâ participe. Fici
Tare mă surprinde, cum nu înţe preşedintele băncei, a cărei direcţiune
Al vostru tuturor dela Aad nici dela Lugoj, cei cari tot
leg şi acei preoţi, aceasta; cum nu în astfel va ajunge în cel mai mare hal.
deauna s’au interesat de »Timişana«
ţeleg că lucră chiar şi contra celui • de binevoitoriu
n’au vrut sâ mai vină la Timişoara. Timi şanul.
mai mare interes al lor. Cum nu văd loan Metianu m. p., Presenţi la adunare au fost 40
că din causa curentelor, ce ameninţă archiepiscop şi metropolit.
acţionari, representând 900 acţii cu
religiositatea poporului: pentru întărirea N. R. Am publicat cu iutenţiune vădită acest 320 voturi. t IO AC H IM M UNTEAN.
simţului religios, în popor, atât luteranii circular, anume tras din viaţa de toate zilele a unor
preoţi, cari să îndeletnicesc a se ocupa cu tot fe- Preşedintele direcţiunei dl major La 6 Martie n. adecă Duminecă dimi
cât şi calvinii, pe lângă predicele usi-
liul de afaceri contrari chemării lor de preoţi. — Theodorovici nevrend ori neputând sâ
neaţa la 7 ore a repausat aici, după lungi
tate, ţin în toate zilele şi servicii divine. Am acentuat în rânduri unele apucături stîngace.
participe, adunarea a condus-o dl Pe suferinţe — Joachim Muntean, tipograf, co
Ba luteranii din Sibiiu, au Introdus şi Am provocat chiar şi citate din canoane şi pravilă,
la cari cel atins, umflat în pene, ne-a reproşat cu tru Jonaş, v.-preşedintele direcţiunei cu rector şi sriitor corespondent, ear’ Marţi la
ţinerea privegherilor (deniilor) de seara,
indemnisări dela feţe mai înalte bisericeşti, sinodali un tact, care n’a fost compatibil con 8 a-le curentei a fost înmormântat după ri
în toate săptămânile acestui post. Ear’ şi congresuali. ducerii unei adunări de acţionari. tul bisericii gr.-cat.
Recunoaştem, că suut şi caşuri binecuvcntate,
confraţii greco-catholici, din părţile Clu Repausatul a fost născut în Sibiiu la
când un preot s'au altul este silit se lipsească din La ordinea de zi, asupra rapor
jului, au introdus aşa numitele misiuni, parochia sa, A face pe corteşul cei mai pronunţat 25 August 1872 din părinţi plugari. După
tului direcţiunei, acţionarul Pavel Ro
adecă, servicii divine, cu mai mulţi în treburi de alegeri sinodale, congresuale, munici absolvarea a IV. clase gimnasiale, a întrat
pale şi dietale pentru unii candidaţi şi contra altora; tariu a sulevat mancităţile acestui ra la anul 1887 ca învăţăcel in arta tipogra
preoţi, împreunate cu cuvântări, precum
a lipsi cu săptămânile din parochie, ba chiar fi în port, cerând desluşiri, cel puţin verbale, fică la * institutul tipografic«. Tot acolo a
se usează aceasta şi în Bucovina. septimăna mare, de dragul unei cete, cu care împreună
că aprobate fiind, încă în luna Maiu fost aplicat ca culegător dela anul 1891 până
1896. Din Martie 1896 a fost aplicat la in
tră morală I Doamne, greu e să nu faci ze grozavi, prea puţini cu minte şi cinstiţi. For 1903, statutele modificate în adunarea stitutul tipografic »M i nerva» de aici. In
flemea, când la noi toate merg de-a’ndoasele. ma ne mănâncă fondul, fudulia ne face să generală din anul trecut, institutul nu acest răstimp a cules, a corectat cu dibăcie,
pierdem omenia. şi-a ales preşedinte, după-cum dispun
In adevăr, dacă suferim astăzi de o a colaborat la « R e v i s t a O r ă ş t i e i » ,
criză morală şi economică aşa de îngrozi Avem criză economică? De vină sun statutele, apoi că funcţionarul cassar «Bunul E c o n o m * şi « Ac t i v i t a t e a » .
toare, causa este, după mine, una şi singură: tem tot noi: întâi, că n’am făcut economie, Romul Cârăbaş, f ă r ă sâ fi r e n u n ţ a t Prin cualificaţia sa mai superioară a
minciuna, de care suntem călăuziţi în toate când aveam de unde; al doilea ne-am în la p o s t u l s â u de p â n ă aci, a fost câştigat simpatia conducătorului, a membri
afacerile vieţii noastre publice şi private. Ne gropat în datorii, în loc să ne fi întins nu instituit provisor ca director provisor lor direcţionali şi a redactorilor, pe cari de
mint străinii, menajându-ne slăbiciunile, nu mai cât ne ajungea plapoma; al treilea am (fireşte şi cu plata sistemisată şi cu re multe ori în absenţie îi înlocuia cu vrednicie,
mai ca să ne poată exploata; ne minţim noi preferat adesea câştigul ilicit îu locul muncii îngrijind de materialul de lipsă la numitele foi.
înşine, căutând a ne da aere grozave, în serioase şi cinstite. Comerciul şi meseriile muneraţie bună!), preterându-se alţi Sunt mulţi articlii şi tractatele folosi
toate împrejurările, fără să ne uităm nici ce le-am lăsat străinilor, ca înjositoare, ear’ noi funcţionari mai vechi; că în lunile de toare ce au ieşit din p e a n a r e g r e t a t u
putem. Acum când vedem urmările minciunii, ne-am făcut negustori de vorbe, de idei şi vară, ale anului trecut, un membru din lui /. Muntean. La r e u n i u n e a m e s e r i a
am crezut că pot veni şi eu cu un adevăr. de moravuri. Astfel, deşi pe căi diferite, am direcţiune era pe la scâlzi, altul prin ş i lor din loc a purtat procesele verbale în
Mi-am închipuit că nişte stomachuri tari, ca ajuns să fim şi noi tot negustori, dar negus voiajuri, altul în Feni, altul în Torac, calitate de notar, spre mulţumirea con-
ale noastre, vor putea digera, printre atâtea tori fără capital, fără marfă şi fără credit. altul în Ciacova şi totuşi treburile di membrilor sei.
minciuni, şi un grăunte de adevăr. Şi desfid Lipsa de caracter, venalitatea, prostia, deşer înainte de 5 ani s’a căsătorit cu Ma-
pe ori-ce om onest, să declare cu mâna pe tăciunea şi fanfaronada, iată ce ne caracte- recţiunei s’au condus şi isprăvit prin ria Ghîrjob din loc, trăind în bună înţele
cunoştiinţă, dacă, în toată vorbirea mea, risează. un unic membru din loc al direcţiunei; gere, care i-a fost sprijinul şi ocrotitorul în
există un singur cuvânt neadevărat I Terminând, mă simt moralminte obli că cheltuielile de tipar ale aşanumitului
decursul morbului seu greu.
Ştiu că adevărul doare, când organis gat a vă mulţumi, pentru sacrificiul ce aţi »raport« al comitetului de supraveghiere I. Muntean a suferit mult de t u b e r-
făcut de a-mi procura materialul conferinţei
mul este cangrenizat, dar' el singur poate vin din anul 1903, pe carele un acţionar, c u l o s ă în plămâni, căreia mulţi tipografi
de azi, şi vă rog de pe acum să binevoiţi
deca şi pe cei proşti, pe când minciuna o- într’o numâroasă conferenţă, p a m f l e t cad jertfă. — Pe cum i-a fost de modestă
a-mi acorda acelaşi generos concurs şi pen
moară chiar şi pe cei deştepţi. l’a numit, de fapt s’au plătit din ave Întreaga lui vieaţă, aşa a fost până la ul
tru la anul.
Suferim de criza morală ? Vinovaţi rea institutului, pe când acest raport timul moment, când şi-a dat sufletul său bun
Aşa dar’, la revedere I
suntem noi. Părinţii nu ştiu sau nu vor să n’a format şi nu formează act oficios, în mânile ziditorului seu.
dea creştere serioasă copiilor lor, şi aceştia T. Maica. Fie-’i ţărîna uşoară şi aducerea aminte
între scrisorile institutului; că — după
ies nişre stricaţi; bărbaţii nu-şi ştiu conduce neuitată.
femeile, cari, lăsate de capul lor, fac numai a noasrâ cunoştinţă — acel pamflet a
boroboaţe. Toţi vrem să fim interesanţi şi ieşit din invecinata oficină potrăcărească.
