Page 1 - Activitatea_1904_03_12

Anul IV. 1 9 0 4 f i r . 1 2

IN S E R Ţ IU N I' ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte J Pe an 6 cor. pe y„t*n3Eor.
reduse. •/
Pentru plugari—i-ţărani.pe’an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna­
Pentru România . ţi strâinâtjite
poiază.
Pe an 16' franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean A U R I AN B e R C I A N

Din viata noastră şi încât aceasta parte avea atributele tuţiunea notarilor publici jalusă pentru 7 erezi în anumite părţi, adecă în mod
«
de condenţioasâ, esartă, infalibilă. pânea de toate zilele, cum s’ar zice, cumulativ, decât a face din celea 2 0 —60
naţională şi culturală. Opiniunea publică ar trebui s’o deja dela început au ocupat oare-care părţele 7 părţi, după-cum de faptă să<»

— Istoria se va pronunţa. —^ constitue întregul noostru popor pe basa posiţie, cu scop de a exchide pe nota­ şi folosesc. Cu atare proprietate erezii
interesului şi a legăturei ce există între rii comunali şi eercuali dela tucrârile nu pot unul fără de altul yinde, schimba,
- 3 E -
indivizi şi întregul, ca controlator mo­ private pentru unele taxe modeste şi ridica împrumuturi, testa, dona ş. a.
I.
ral al faptelor fiecărui. din răsputeri să nisuesc a cumula to­ Tot atâtea greutăţi plătite xu bani
In cele mai multe făpturi ale
Dar’ cum sfera opiniei publice este tul numai pentru ei. Va să zică ar scumpi pentru comoditatea şi Simpli­
noastre avem obiceiul de a ne provoca
totdeauna restrînsă, căci îi lipsesc cu­ mâna apa numai la roata lor. ficarea acelor pertractări despre cari
la vocea nepărtinitoarei istorii adecă,
noştinţele necesare faţă de indivizi, Dacă facem o comparaţie între nu să face amintire în representaţiunea
a „Magistrei vieţii“. Când ne-am pro­
anumite organe au căutat a se gira taxele — fireşte organisate prin regu­ acestei instituţiuni j al uzi.
vocat la acest for, ştie bunul Dumne­
de representanţele opiniei publice. Acele lamente — cari să se ţină, cu mult Am avea multe de înşirat fel şi
zeu la câte sute de ani judecător just
organe sunt presa noastră despre care mai modeste decât cele ale notarilor chipuri de calamităţi pentru câri «ici
al faptelor noastre, deja ne-am degajat
ne vom ocupa în numărul viitor. publici, apoi trebue să constatăm, că capul mu-i dor pe aceia ce puşi sunt
mult puţin de responzabilitatea acţiu­
— n. poporul plugar ar fi earăşi acela, care să promoveze interesele cetăţenilor, a
nilor noastre şi avem să amăgim lu­
ar fi condamnat a suporta sarcini în­ căror dare de sânge şi bani nici nu
mea cu judecata altor mai buni, mai să ia în băgare de samă.
imparţiali cari ne vor urma. Cei pre- Notarii eercuali şi comunali. doite şi întreite şi încă în mod obligă-
tor, ca până acum. Vom mai atinge unele treburi -Sn
senţi, după acest principiu nu sunt ce privesc administraţia politică comu­
chemaţi a ne judeca. Şi cu toate aceste Aceasta instituţiune tot mai mult Argumentele cu cari notarii pu­
nală şi instituţiunea notarilor comunali
poate la nici un alt popor cu preten- sâ apropie de a fi un organ invescut blici să îngrădesc, pot avea îndreptă­ şi eercuali în viitor.
ţiuni culturale nu se tasardează atât de faptă, cu acele drepturi, cari până ţire numai acolo, unde notarii comunali

de mult judecăţile ca la noi. Aşa nu­ acum neîntemeiate în lege şi ordinaţiuni, ,şi eercuali au o cualifieaţie — spoială,
mita opinie publică, basată pe principii sâ pretindea însă totuşi singur numai sau cărora conştiinţa faţă de partide Sinodal protopresbiteral gr.-or.
etice şi care într’adever are o misiune pe temeiul caulificaţiunei sale în orga­ le lipseşte. Avem caşuri concrete şi
?al O ră ştiei
foarte frumoasă fiind chemată a con­ nismul administraţii comunale. am putea numi cu duiumul, că acte
ţinut la 2 8 F e b ru a rie >(12 M art. n.< a.' c).
trola faptele fie-cărui şi a feri astfel însemnătatea notarilor comunali şi netrebnice, întortochiat şi întoarse s’au
corpul naţiunei de eventualele curente eercuali este acolo mai mare, unde pu­ încheiat de multe ori şi la mese verzi
(Urmare).
stricăcioase, este o mare necesitate. terea intelectuală lipseşte cu totul, sau pe scaune de catifea ale notarilor pu­
Stignatul ce-1 aplică aceasta opinie iaţă chemaţi nu se îndeletnicesc a se ocupa blici, mai cu seamă din nepriceperea II. Afacerile şcolare.
de unul sau altul este de o greutate cu trebile administrative şi economice limbei materne ale clienţilor contra- Despre afacerile şcolare Vă pre-
cu mult mai mare ca sentinţa unei ju­ ale comunelor, ori apoi sunt indiferenţi henţi. sentez următorul raport:
♦Cele mai însemnate cerculare ce
decătorii, care de multe-ori aducându-se faţă de causeLe atât de vitale ale co­ Pertractările lăsămintelor ereditari
s’au împărţit în decursul anului >dda
judecata pripit şi în prea puţină cu­ munelor, din cari fac parte. în cele mai multe caşuri nu sunt alta
Prea Ven. Consistor .sunt: >1. Gercula-
noştinţă de causă poate mai mult sau De un timp oare-care încoace presa decât încâlcirea moştenitorilor pentru rul pentru abonament ila o nouă foaie
mai puţin greşi. Fiind opinia publică maghiară se ocupă mult cu instituţiu- viaţa lor întreagă, pentru limpezirea pedagogică, care după-cum :să ştie era
un for, care împarte indivizilor şi cor- nea notarilor, fiind la ordinea zilei un cărora de cele mai multe ori siliţi să apară sub îngrijirea -eminentului
poraţiunilor sevă de vieaţă, ascendent proiect despre ridicarea salariilor, ce sunt bieţii ţărani a-şi lua refugiul, iarăşi nostru bărbat de şcoală reposat în ^de­
cursul anului ca referent şcolar <Dr.
vocal sau în cas contrar moarte mo­ deja au trecut prin ancheta legislativei pe bani scumpi; la advocaţi. Şi toate
Daniil Popovici iBaEcian; ordin consis­
rală reducând pe unul sau pe altul la în şedinţa ţinută la 18 1. c. acestea să întâmplă pe motiv, că este
torial şi mai pe urmă decis sinodal
valoarea unui zers, se vedem, cari fac­ încă înainte de a ajunge acest cu mult mai lesne a da o moşie con- archidiecesan în atacarea cateohisării la
tori constituesc opinia noastră publică proiect la pertractare meritorică, insti- stătătoare din 20— 60 părţele la cei gimnasiul reformat din Orăştie; [tot în

de lup şi de şerpe. Este adevărat că nu-1 — Ascultă dar’ până în fine, adaugă — Ga sunt fericită I'răspunsei mica vile,
FOIŞOARA
tae nici că-1 cultivă; pentru că nu răsplăteşte viierul. Dacă te cultiv, dacă primeşti cu su­
— Nimic mai drept decât prosperita­
nici osteneala omului, nu e bună pentru ni­ punere tăierea şi celelate lucrări, de care ai
tea ta, iubita mea viie, reluă viierul cu se-
mic; nu face pentru altceva, decât pentru a folos in tot cursul anului, deşi ^plângi într’-
^egeada despre tăiatul vi iei. riositate; dar’ bagă bine de seamă şi fereşte-te
se pune la foc, şi cel mult ipentru a-1 mânca adevăr, nici că poţi a-ţi reţinea lacrimile, eu
de mândrie, pentru că ea strică totul; bucu-
— «zi>- măgarii; cuvintele sale sunt ca şi tghimpii, însumi care-ţi smulg lacrimele,,plâng une-ori
ră-te însă cu modestie şi fii cu -recunoşthiţfi
sgărie ,pe proştii cari îi dau ascultare. cu tine împreună, dar’ ai curagiu, după ce
»Nu mă iubeşti, zicea odată viierului o cătră acela, dela care ne vin toate bunătă­
»Ascultă bine, iubita şi buna mea vîi- vom suferi ambii această crudă inecesitate, ţile. Să nu fim nerecunoscători cătră supre­
viie mică lăcrimând; ba mai cu seamă mfe
şoară, o să-ţi explic purtarea mea faţă de lacrimele tale şi lacrimele mele se vor pre­
urăşti. mul nostru Creator, el este făcătorul tuturor
tine, trebuia mai cu seamă s’o fac mai nainte; schimba într’o zi de bucurie.
— Cum poţi zice aceasta, mira mea bunătăţilor noastre. In aceea zi frumoasă *lu
aî însă destulă minte, încât să aprobi şi să : «Fiindcă te taiu şi suferi cu răbdare mă voiu întrista pentru lucrările şi o»tenel«le
copilă ? Te iubesc ca pe mine însumi, tu ai
te supui mie. această dureroasă cultură, vei produce fructe mele; car’ tu iubita mea viie, vei uita de
toată iubirea mea şi toate menajeriile mele
>Dacă nu te tăiam, dacă prin proasta abundante şi foarte dulci.
şi de multe-ori şi sudorile mele. lacrimele tale, pentru că se vor preschimba
ta stăruinţă nu primeai cultivarea, nu era să «Când va ven) toamna, când va sosi în buurie.
— Şi ce însemnează aceasta! mă chi-
produci alta decât beţe şi lemne şi încă de
nueşti, mă tai necontenit, mtă legi, îmi smulgi timpul culesului, voiu zice rudelor mele, ve­ Acum dar’, viia,mea, că -ai înţeles con­
cele netrebuincioase; nu era să produci de­
lacrimi, mă urăşti, o văd bine, şi afară de cinilor mei şi tuturor amicilor mei: »Aideţi duita mea, spune mi cu sinceritate sentimen­
cât struguri fără gust şi vin sălciu.
aceasta mi-sTa şi spus. să mergem să vedem viişoara mea*. Rudele, tul tău, ce preferi să fii tăiată,,sau să-nu^fii
— Dar’ cine ţi-a pus în cap aceasta »In timpul culesului, când era să vin amicii, vecinii nu vor refusa, şi toţi vor con­ tăiată ?
rea idee? a .te vedea, nu mi-aşi fi putut reţinea supă­ sidera ca o sărbătoare de a ven) şi a te — Ca să fiu -tăiată, ‘răspunse imediat
rarea, şi uitându-mă Ia tine crunt, ceea-ce visita. mica viie.
— Scăetele. El îmi spunea mai deunăzi:
era să te facă să doreşti a te ascunde sub
Pe mine mă iubesc mult, nu mă thinuesc, • După ce vor ven) abia te vor ve­ — Vei mai zice că te*urăsc când mă
pământ: Viie rea era să-ţi zic, mă ostenesc
.mă lasă cu totul liniştit şi fac ori-ce voesc. dea şi toţi cu mirare: Ce viie frumoasă 1 ce vei vedea ţinând ascuţitul instrument -ca să
atâta pentru tine, sufer atâtea strîmtori şi tu
Mi-e milă de tine, biata viie; vieaţa ta, du­ struguri frumoşii ce mari sunt! ce copţi sunt! încep tăiatul? . .
nu-mi produci nimic bun, o să te scot din
reroasa ta vieaţă trece în dureri şi lacrimi. şi Vor tăia doi, trei, patru, vor tăia pentru — Voiu zice cu totul contră, mă voiu
rădăcini şi o să te arunc în foc.
Zicând acestea, mica viie plângea cu toată societatea, negri, albi, aurii... Şi pe gândi că faci pentru binele meu.
sughiţări. Viierul mişcat reluă îndată: »Ce era să zici atunci, viişoara mea, când îi vor mânca cu poftă, va zice fiecare:
De atunci mica viie, se lasă să fie tă­
— Ce rău lucru sunt cuvintele relei dacă mă auzeaizicând acestea? Ce era să Ce viie bună! valorează aur. Fericit acela,
iată, şi deş) plânge totdeauna, lacrimele ei
Sunt vrednice de a învenina cele mai bune zici dacă mă vedeai ridicând contra ta mâna care o are, fericit acela, care o cultivă. să preschimbă totdeauna în bucurie.
inimi. Ascultă vi ia mea, ascultă pe un ade­ pedepsitoare gata a executa hotărîrea?* <»Ce vei zice, viia mea, ce vei gând)
vărat amic. Scăetele este o plantă rea, un — Cât era să fiu de nenorocită! răs­ când vei auz) şi vei vedea aceste lucruri
inimic periculos; fugi d« el după-cum fugim punse mica viie. frumoase ?