Page 3 - Activitatea_1904_03_12
P. 3
Nrul 12 .-A A C T I VI TA T E A Pag. 3.
Nu de lormă a vorba aici, ci dvT oferă ouăle societăţei, spre a le vinde bună seamă că se vor întovărăşi şi aii, să se convingă despre manipularea ave
esenţă! în comision, direct în străinătate. O pentru a’şi cumpăra unele săminţe, rii, care este de 32 milioane. Cu privire la
modul cum conduce dl preşedinte Ilie Curescu
La ceialaltă frasă citată în cores asemenea bancă s’au societate poate maşini sau instrumente agricole de
trebile acestei averi frumoase, avem un ra
pondenţa mea (»Eu numai o patrie oferi tovărăşiei un avans bănesc care cari au nevoe, căci după-cum am ară port a d-lui Dr. Nicolae Ionescu în „Gazeta
am, şi aceasta e cea maghiară), dl Vlad să-i servească a avansa depunătorilor tat deja, ei le vor avea mult mai bine Transilvaniei" dela 27 ale curentei. Cele în-
n’a aflat nimic de reflectat, aşa dară de ouă în fie-care săptămână câte o şi mult mai eftin. Ei se mai pot uni ş rate în aceia corespondenţă aruncă - o lu
a recunoscut-o de adevărată. N’o mai sumă oare-care pentru ouele depuse, pentru a face o distilare de ţuică (po mină tristă asupre d-lui Homnoj Curescu,
răscolesc deci nici eu, cu toate că des rămânând ca la finele lunei să li-se dea varnă) sau o uscătoare de prune co deoare-ce venitele abea să urcă la 0‘3°/0. —
Având prilej a-şi alege un nou conducător,
pre fina distincţie, ce se face la noi restul, din preţul resultat la vânzare. mune, ceea-ce de asemenea le va aduce
representanţii să se şi folosească de aceasta
între «patria maghiară« şi între «Un- Câtimea avansului de dat tovară mari foloase. şi luând act despre cele înşirate de energi
gariar«. am avea destul de vorbit. şilor pe suta de oue predată, se fixează Negreşit că tot începutul este greu cul dl Dr. N. Ionescu, aleagă-şi un preşedinte
După acestea cred că-i destul de tot de comitet, în fie-care lună. şi la noi unde spiritul de tovăreşie nu vrednic de fie ertatul general Doda, care im
clar întru cât a vorbit dl Vlad adevă Pentru a invedera foloasele ce pot este prea lăţit, mi-se pare mult mai punea în afară şi purta la inima sa soartea
rul când m’a declarat de «mincinos resulta pentru sătenii noştri, făcând o greu decât ori unde, dar’ prin multă şi interesele grăniţerilor, ce cu mari jertfe au
câştigat aceia avere însemnată. D-zeu să le
neruşinat«. mai bună economie cu pasările de stăruinţă din partea acelora ce îşi vor
ajute!
Ii recomând se şi păstreze epitetele curte şi venzînd în tovărăşie produsele lua sarcina ca să-i îndrumeze pe această
defăimătoare pe ocasiuni mai potrivite lor, .să facem o mică socoteală. cale, desluşindu-i bine pe săteni, totuşi I n a te n ţiu n e a c o n s u m e n ţilo r
când nu se va dejosi prin împărţirea Se admitem un sătean care ar să sperăm că se va ajunge la formarea, s p ir t u lu i p u tu ro s. Ministrul de interne a
dat o ordinaţiune aspră, că amestecarea spir
lor pe sine însuşi. avea 20 găini ouătoare, cari fiind nu cel puţin, a tovărăşiilor mai simple.
tului cu e t e r - s ul f ur i c este oprită, deare-ce
„ Pretinsul** corespondent. mai puţin mai îngrijite, vor produce Preoţii şi mai cu seamă învăţătorii s’a constatat că este ucizâtor de oameni.
*. pe an câte 120 ouă de fiecare, adecă care au ştiut cum să înveţe pe ţărani Acest metod de a-se potenţa puterea vinar
sului s’a importat din Galiţia şi s’a profesat
NR. Am presupus noi, că dl Vlad şi în total 2400 ouă. Vînzând aceste ouă să se asocieze pentru credit şi economie, în mod înspăimântător la noi. Este ştiut şi
adjutantul seu in cele duhovnice.şti-poli- în tovărăşie ar obţine, în mijlocie, peste vor şti de asemenea să-i ademenească chiar înainte cu câteva zile să vestise şi prin
tico-financiale-bisericesti-şcolare, adecă omni- foi, că în mai multe locuri s’au Înveninat
busul-motor fie lângă tipografia nouă şi foaia, întreg anul, cel puţin 3 lei 20 bani să se întovărăşească pentru a produce oameni şi au şi murit.
grupului »noli me tangere* nici legaţi nu pe sută, adecă în total 76 lei 80 bani. şi consuma în comun. Negreşit că con La aceste urmări triste aduce puturosul
vor sl creadă, că mai avem şi noi câte un Hrănind şi îngrijind găinele mai tăm mult ca ideea aceasta să fie sus de vinars omenimea. Având acum remediul
corespondent' prin Budapesta. fiecare să denunţă pe I t zi g din sat la or
bine decât sunt îngrijite astăzi, să pre ţinută şi propoveduită şi de colegii
Aci să poate aplica nimerit zicala „Wie ganele competente, ear’ organele comunal,
der Schelm, so d^nkt er“. Noi asigurăm însă supunem că afară de cheltuiala obici noştri de meserie. — Băncile populare să nu steie nici când pe partea jupânului
pe cei din fruntea noului grup politic, că ţi nuită ce are săteanul cu găinele sale de sigur îşi vor face şi ele datoria. cu vânzarea otravei.
nem sub demnitatea noastră a fătul articlii
în biroul patrafirului şi moliftelnicului, pardon şi de care nu prea ţine nici o soco ^Câmpul11, În v ia tă . O copilă de 12 ani din Drezda
— redacţional — şi apoi datăm şi botezăm teală, de-oare-ce constă mai mult din crezută moartă, a fost pusă în coşciug şi
ca şi când ar veni din >cele patru unghiuri» aşezată pe catalc în casa mortură. In tim
sub şepte-spre zece pseudonime, cari de cari rămăşiţe şi mai cu seamă din ceea-ce N0UTĂTI pul când i-se făcea însă serviciul de înmor
mai nozsag-eşti. găsesc prin ogradă şi pe câmp, se zi mântare copila şi-a deschis ochii şi a înce
La tema «chestii de principii* vom cem că ar mai cheltui câte un leu de put să vorbească. Copila a fost dusă apoi
mai reveni de altcum. Dou& sen tin ţe. Faimosul Kalmăr An acasă şi luată de nou în îngrijire medicală.
fie care găină pe an. Dar’ acest venit Medicii au sperănţă că îi vor putea reda
tal despre care cetim în »Uj Lap* (Nr. 83 sănătatea.
este numai din ouă, nu şi din pui, din a. c.) din Budapesta că a zăcut când-va în
ECONOMI E a căror creştere mai poate câştiga încă temniţă ordinară pentru înşelăciune şi defrau- C o m u n ă bogată. Cetim în «Tel.
pe atâta. In acest caz, ţinând SBemâ dare, — a fost acusat, nu ştiu a câte-a oară, Rom.»: La distanţă de câţiva chilometri de
Karlsruhe, în Germania, există o comună,
Tovărăşiile agricole. şi de ouăle ce le consumă cu familia, de lesa majestate. Curtea cu juraţi din Bu care nu numai nu are datorii şi nu pune
precum şi de acelea ce le pune sub dapesta în pertractarea ţinută în 23 1. c. l'a arunc pe locuitorii sei, ci la începutul fiecă
achitat. Juraţii au declarat pe conştiinţa, rui an împarte între locuitori venitul realisat
cloşti, totuşi venitul unui sătean care
Exemplu de o tovărăşie pentru ar dispune de 20 găini, ar fi de 5 lei lor cea mai curată, că articolul întitulat în anul premergător. Această comună se nu
meşte B e i e r t h e i m şi are 1657 locuitori.
••Kirdly eszkăszegăs* («Regele şi-a călcat
vânzarea de ouă. de găină pe an, adecă în total 100 lei. jurământul«I) nu conţine vătămare la adresa In anul trecut a avut venite de 58.764 mărci
(Urmare şi fine.) Astăzi venitul sătenilor noştri, re- regelui coronat !.. faţă cu cheltuelile de 37.924 mărci. Venitul
curat a fost deci 20.840 mărci, care la în
9. Ouăle adunate de căruţaş din sultând din creşterea găinilor este de In aceiaşi zi publicistul Slovac Ioan ceputul anului curent a fost împărţit între
comune se vor aduce la comuna aleasă bună seamă cu mult mai mic şi aproape Strobl din Turcianski — St.-Martin a fost locuitori, conform usului. Fericită comună!
ca centru, unde se vor examina, sorta nu înţelege nimic din el, căci îi vine tras la răspundere înaintea curţii cu juraţi » Carmen* Tipografie românească
şi împacheta în anumite lăzi şi apoi cu ţîrăita. din Budapesta pentru agitaţie naţionalistă, î n C lu j ! Dl Petru P. Bariţiu ne-a trimis urmă
care ar fi săvirşit-o în gazeta fruntaşă slovă-
torul circular: P. 7. Domnule, Am onoarea
se vor expedia la destinaţie. Se va Produsul găinilor aparţine de obi- cească «Narodni Noviny». Juraţii şi-au dat de a Vă face cunoscut, că sub firma im-
ţinea, neapărat seamă de ouăle stricate ceiu femeilor, cărora le serveşte ca verdictul tot pe conştiinţa lor cea mai protocolată: Tipografie > CARMEN* konyv-
se vor aduce la cunoştinţă depositarilor mijloc de schimb în natură, adecă dă Curată declarând, că Strobl e vinovat întru nyomda am deschis aici în Cluj, strada Fe-
din comunele respective, pentru a pre ouăle pe mărunţişuri. Cel mult din pui aţîţarea Slovacilor în contra naţiunei magh;are. rencz Jozsef-ut 58, o Tigografie nouă, asor
tată cu cel mai modern material de litere de
veni pe cei-ce le au strecurat printre dacă mai vinde pe parale. Pe basa verdictului acusatul a fost osîndit, deosebite feliuri şi provăzută cu maşini de
cele bune, respectiv le va reţinea câte In acest schimb, numai negustorii la i lună temniţă de stat ţi 6oo coroane cea mai nouă perfecţiune a technicei moderne.
amendă în bani I.. îndelungata praxă pe terenul profesiu-
5 bani de fie-care ou stricat. sunt în câştig, căci aproape fără deo Iubite şi cinstite cetitoriule, zăboveşte nei mele şi faptul, că în decurs de 15 ani
10. Preţul pe care urmează a se
sebire de anotimp, el socoteşte cam 5 un pic după cetirea acestor două sentinţe am fost conducătorul technic al tipografiei
vinde ouăle, se hotăreşte pentru fie-care oue la un ban (10 bani), adecă 2 lei aduse în aceiaşi zi, în acelaşi loc, meditează iM merva« societate pe acţii în Orăştie, mă
partidă s’au vagon în parte de cătrâ suta. Adevărul este că sătencele noas niţăl asupra psichologiei lor, şi te asigur, că dispensează, cred, de a mai da îndeosebi
asigurări despre capabilitatea mea.
preşedintele tovărăşiei, care se va ţinea tre pun prea puţin preţ pe pasările multe învăţături folositoare vei trage din Mă voiu nisuî însă şi pe viitor din
în curent cu preţuirile pieţei Bucureşti lor de curte, adecă le îngrijesc prea confrontarea lor. toate puterile, ca în acest centru de frunte
şi a pieţelor străine. El este obligat a puţin. Doar pe iarnă ce bruma le mai Omikron, al Ardealului, să câ.tig cinste numelui ro
mânesc şi pe acest teren, prin lucrări solide
le vinde ferm, adecă plătite insegral, dă de mâncare din mână, apoi dorm A g ita to r r o m â n d eţin u t. Sub şi cu gust executate. Apelez deci, cu , toată
contra duplicatului scrisoarei de trăsură săracile pe unde apucă, de multe ori aceasta rubrică cetim în „B. H“. dela 29 1. încrederea şi nădejdea, la sprijinul binevoitor
al publicului românesc, şi îndeosebi la cor-
— sau cu ramburs. în câte o salcie. c. că dela Cluj i-s’a d e p e ş a t : în Turda poraţiunile şi societăţile româneşti, la preoţii,
11. Preţul pe care urmează să Dedulcindu-se la sistemul de vân au deţinut pe V a s i l i e M o l d o v a n agita profesorii, advocaţii, medicii, directorii de
se plătească miia sau suta de ouă to zare în tovărăşie de bună seamă că ar tor român, pe care la judecat l’a t rei luni bănci, şi peste tot la întreaga inteligenţa ro
mânească, ca să mă onoreze cu încredere»
varăşilor, se calculează la finele fie-că- pune mai mare preţ pe pasările lor t e m n i ţ ă pentru un articol apărut în „Foaia în tot ce ar avea lipsă pe terenul tiparului.
Poporului". M o l d o v a n a fost fugit în Ro
rei luni de cătră comitetul tovărăşiei, Tipăresc, prompt şi cu gust, pe lângă
de curte, aşa că le-ar îngriji şi hrăni mânia, în zilele aceste însă a venit să se preţuri convenabile : cărţi, broşuri, jurnale,
scoţînd toate cheltuelile de strîngere, mult mai bine, le-ar face coteţ sau supuie asentării şi cu acest prilej a fost de reviste, anuare, statute, circulare, bilete de
sortare, împachetare, transport, costul ţinut şi transportat în temniţa procurorului visită, de logodnă, anunţuri de cununie, in
bordeiu ca să ouă şi pe iarnă, când
vitări, ordine de dans, tabele, acţii, li bele,
materialelor, remisa sau plata deposi ouăle au un preţ cel puţin îndoit ca din Cluj. Câ t ă b u c u r i e i placate, necroloage, conturi, şi tot felul de ti
tarilor, cheltuelile de administrare, co- în celelalte anotimpuri. părituri.
mison; ear’ restul se va repartisa to Bine înţeles că aceaşi tovărăşie ar A d v o ca t î n Sălişte. Dl Dr. Nic. Pentru cancelarii advocaţiale, protopo-
Petra advocat din Sălişte (corn. Sibiiului),
varăşilor în raport cu numărul ouălor putea să îmbrăţişeze vânzarea şi a al peşti, private etc. Iiferez ori-ce-fel de tipări
aduce la cunoştinţa on. public, că şi-a des turi ce mi-se vor încredinţa.
predate. tor producte, precum şi cumpărarea chis o cancelarie advocaţială în Sălişte. In deosebi ţin magazin bogat de pape-
Când se va dovedi că un tovarăş de unele articole trebuitoare sătenilor tărie, anume tot feliul de bilete, hârtii de
R ec tific a re Pe când cerem scuzele, epistole, cuverte, bilete de nuntă; invitări, or
a vendut ouăle unei persoane streine, noştri. Aşa de pildă întovărăşiţii pen
rectificăm totodată, că fidanţata d-lui Petru dine de dans etc. etc. în cele mai variate şi
se va amenda cu 10 lei, ear’ în cas tru vânzarea ouălor şi a puilor, vor mai elegante forme noue, cu preţuri foarte
Opincar din Sebeşul-săsesc nu o cheamă
ieftine.
de repeţire cu 20 lei sau se va scoate putea se vândă în tovărăşie, gogoşi de Rica, fără Eugenia Pop.
din tovărăşie. mătasă, s’au borangicul, fasolea ce o Recomandându-mă în bunăvoinţa ono
A d u n a r e a g r ă n iţ e r ilo r b ă n ă ţen i. ratei inteligenţe române, semnez
Când tovărăşia stă în Jegătură cu au de prisos, şi altele, căci în ori-ce
Representanţa regimentului de odinioară bă- cu deosebită stimă:
o bancă s’au cu o societate care dis caz vor prinde un preţ mai bun de năţan-român îşi ţine adunarea generală cât Petru P. Bariţiu,
pune de un capital mai mare, care se cât vînzând'o fiecare în parte. de curând în Caransebeş. „Comunitatea de proprietarul tipografiei «Carmen» în Cluj.
ocupă bună oară şi cu exportul unor Membrii unei tovărăşii de vânzare, avere11, căci aşa să numeşte aceasta corpo- (Strada Ferencz .Tâzsef-ât ă8).
asemenea producte, atunci tovărăşia văzând foloasele ce au pe urma ei, de raţiune, are prilej să censureze şcoaiele anu.
