Page 3 - Activitatea_1904_04_13

Nrul 13 AC TI VITATEA Pag- 3.

la cunoştinţă datele mai de importanţă despre ei, — dar’ sunt mulţi cari nu vreau tul protopopesc al Cugirului, ordinând ca su- I » Vistavoiul M ar cu * comedie în 3 acte
activitatea Reuniunii desvoltată în 1903 şi să cunoască ce e binele şi folosul pro­ plent al parochiei şi al tractului protopopesc, de Theocar Alexi. Persoanele: dl Ioan Triff,
programul de lucru stabilit pentru anul 1904, pe Ciarissimul domn Dr. Vaier Traian Fren- dl Traian Florescu, d-şoara Marioara Troanca,
priu. In părţile ardelene: promontoriul
date, ce se vor cuprinde după putinţă în ţiu, în locul Reveredisimul domn Iuliu Raţiu, dl Sever Pupeza, dl Ioan C. Şiller, d-şoara
Ighiului, viile Ocolişului şi a Raportului
anuarul nostru al II-lea. Prin această lucrare protopop al tractului Cugir şi paroch al Orăş­ Lucreţia Bera şi dl Ioan Sintimbrean iun.
erau vestite, ear' azi sunt pustii şi te
comitetul nostru în calitate şi de comitet tiei, care de mai lungă vreme să află bolnav. Un tablou viu: asasinarea regelui Ale­
dirigent pentru toate reuniunile noastre de doare inima, când vezi aşa lucruri fru­ Substituirea s’a făcut — până una alta — xandru şi a reginei Draga.
meseriaşi, intenţiune are a satisface hotărîri moasă — cari nainte aduceau venit de pe termin de 6 luni. Dans până’n zori.
conferenţei meseriaşilor, ţinute în 1902 aici mii şi sute de coroane rămase în ne-
în Sibiiu şi referitoare la compunerea unei Ouă de Paşti pentru matrozii
lucrare. Concert a treia zi de Paşti. Bari-
statistice despre toţi meseriaşii nostrii. tonistul cunoscut D. Popov ici , va con­ ruşi. La paietul de earnă a marelui duce
Să facem o socoteală numai după
Sibiiu, la 11 Martie n. 1904. certa a treia zi de Paşti aici în Orăştie, Constantin se proectează exepedarea a 17
cum să vinde vinul în timpul de azi
Comitetul «Reuniunii sodahlor români acompaniat de d-na Di ma şi dl G. Di ma mii ouă de Paşti marinarilor dela Port-Arhur.
şi după cum rodesc viile dela dealuri Pe fiecare ou va fi portretul Ţarului.
din Sibiiu*: despre ce cu plăcere vestim publicului din
— lăsând de-o-parte cele dela câmpie,
F. T o rd ăsia n u , I . A polzan , Orăştie şi jur.
preşed. notar. cari produc mai mulţi struguri şi vom Producţiune teatrală arangiază
Societatea de înfrumseţare din Sălişte, Luni
afla, că după calculul de mijloc dacă Cutremur de pâment. Luni, 4 A-
în 11 Aprilie 1904 st. n. începutul la 8 ore
E C O N O M I E numai ceva rod se arată, un jughăr ca- prilie n. a doua zi de Pastile bis. apusene, seara. Program: A u rl.., dramă în 4 acte de
tastral (1600 stingini) produce 30—40 la 101/a ore înainte de amiazi s’a simţit aici Constanţa Hodoş. Representată pentru pri-
în Orăştie o unică sguduitură puternică, care
Ht. vin, care socotit eară numai în preţ maoară în Bucureşti pe bina Teatrului Na­
Cultivarea viţei de viie. probabil avea un curent dela apus cătră ră­
de mijloc, numai cu 25 cor. Ht. —- ţional în 9/22 Martie 1904.
sărit. După 25 minute a început un cutremur
(socoata, care e de tot mică pentru de păment, care a ţinut un minut şi în mod
Ţeara noastră, care e dăruită de Producţiune teatrald-declamatorică a-
părţile unde nu sunt vii) va fi la jug. intensiv, aşa că ferestrile, lămpile, icoanele
D-zeu cu toate bunătăţile, în timpul venit de 750— 1000 cor., din care de- şi vasele atîrnate de păreţi zuruiau şi se clă­ rangiază meseriaşii români din Cugir, Luni
cel din urmă a înaintat foarte în toţi trăgendu-se spesele în suma de 150 tinau neîntrerupt. — Alte urmări nu s’au în 11 Aprilie (a doua zi de Paşti) în sala
ramii de economie, dar’ cu deosebire până în 200 cor., rămâne un venit observat. — Acest cutremur a fost asemenea Birtului Comunal. Venitul curat e destinat
pentru ajutorarea meseriaşilor din Cugir.
în pomărit şi în cultivarea viilor. curat de 600— 800 dintr’un jughăr ca- celui întâmplat la anul 1879 şi simţit în
înainte de a peri viile de filoxeră, tastral. părţile aceste. — Sguduiturile erau oare-cum Cântece. A apărut: Un drăgălaş vo­
cultivarea se făcea iacă numai aşa, ca să (Va urma). cu influinţă asupra modului de cugetare a lum de poesii lirice, de profesorul Emil Sabo,
omului, care era în curent cu întâmplarea.
nu rămână nelucrate ear’ felul de lu­ (Emilian). Preţul 1 coroană -j- 10 fii, porto.
crare era de tot primitiv vechi ca ţara. Studeţimea noastră din Budapesta Se poateproenra dela Autor şi dela Tipografia
Dela masa studenţilor romani din Braşov.
Cu reconstruirea viilor însă s’a scimbat s’a întrunit Dumineca trecută şi a desbătut Semin. B laj—Baldzsfalva.
cu totul şi forma lucrării precum şi chestiunea pelegrinajului ce să va face la
Duminecă, în 14 Martie v. a. c. > Carmen* Tipografie românească
nisuinţa de a produce struguri frumoşi vară la Putna. Au hotărît, că vor lua parte
s’a celebrat al treilea parastas solemn şi studenţii noştri din toată ţara. S’a ales un în Cluj ! Dl Petru P. Bariţiu ne-a trimis urmă­
şi vin bun, care să aibă trecere. torul circular: P. 7. Domnule, Am onoarea
întru odichna de veci a iubiţilor răpo­ comitet, care s’a pus în conţelegere cu stu­ de a Vă face cunoscut, că sub firma im-
Când să nimiceau viile oamenii saţi, întru memoria cărora s’au făcut denţimea noastră din întreagă ţara pentru-ca protocolată: Tipografie »CARMEN* kdnyv-
erau desperaţi, năcăjiţi de moarte, că donaţiuni pentru masa studenţilor. să se organiseze, să facă propagandă, ca să nyomda am deschis aici In Cluj, strada Fe-
nu vor mai avea vii nici odată, ear’ Parastasul s’a ţinut la 10 ore a. ia parte la acest pelegrinaj cât se poate de renez J6zsef-ât 58, o Tigografie nouă, asor»
tată cu cel mai modern material de litere de
când cei cu dare de mână au început m. în Biserica Sftului Nicolae din Bra­ mulţi şi să se presmte în solidaritate şi cu deosebite feliuri şi provăzută cu maşini de
a planta, »viţa americană« erau luaţi şov (Scheiu) în asistenţa întregului corp bărbăţie la aceste festivităţi, cari după-cum cea mai nouă perfecţiune a technicei moderne.
profesoral şi a tuturor şcolarilor. arată semnele vor fi splendide. Comitetul de
în batjocură, căci nu credea nime, că îndelungata praxă pe terenul profesiu-
Eată şi Pomelnicul acelora, pentru aici a trimis în zilele trecute apeluri şi scri­ nei mele şi faptul, că în decurs de 15 ani
din fire de viţă sălbatică să se mai
a căror odichnă de veci s’au înălţat sori la toate iustituţiunile studenţeşti din am fost conducătorul technic al tipografiei
înmulţească viile nimicite, dar’ eată ve­ cu acest prilej rugăciunile noastre: ţară. E lăudabilă pornirea studenţilor noştri tMmerva« societate pe acţii în Orăştie, mă
dem astăzi, că cine nu şi-a perdut cu- Carolina Andeica n. Palade, Mihail de aici cu atât mai vârtos, că a lor a lost dispensează, cred, de a mai da îndeosebi
asigurări despre capabilitatea mea.
ragiul ci a sădit deloc după nimicire, Andreica, Ioana Bădilă, Ioan Bădilă, şi este datorinţa ca să ia paşii necesari ca Mă voiu nisul însă şi pe viitor din
are vii de roadă, ear’ cei cari au stat Valeriu Bologa, Moise Branişte, George cei dmtâiu între studenţii noştri din Ungaria. toate puterile, ca în acest centru de frunte
Bureţia, Ştefan Coleş, Nicolae N. Ciurcu, Şi e o datorinţâ sfântă faţă de memoria al Ardealului, să câştig cinste numelui ro­
cu mânile în sin, acum le cade greu,
Ioan Dr. David, Zoe N. Dima, Iosefina Marelui Ştefan să ia parte la acest pelegri­ mânesc şi pe acest teren, prin lucrări solide
că văd că alţii au, ear’ ei ba. şi cu gust executate. Apelez deci, cu toată
Dr. I. Hosan, Elena G. Ioan, Ana cav. naj cât se poate de mulţi. Serbările vor fi
Şi ne doare, că între aceştia din loanette n. Gomboş, Diamandi Manole, probabil pe la mijlocul lui Iulie. Sperăm că încrederea şi nădejdea, la sprijinul binevoitor
al publicului românesc, şi îndeosebi la cor-
urmă trebue să numărăm si pe mulţi Iosil Maxim, Laurenţiu Maximilian, Ior­ glasul studenţimei noastre din Budapesta va
poraţiunile şi societăţile româneşti, Ia preoţii,
fraţi români de ai noştri, cari au stat dan Muntean, Andreiu Murăşianu, Iosif afla râsunet viu în cercurile studenţilor din profesorii, advocaţii, medicii, directorii de
nepăsători, ba stau unii şi azi, privind Orbonaş, Ana Paraschiv, Grigore Pa- întreaga ţară. bănci, şi peste tot la întreaga inteligenţa ro­
raschiv, Ioan Petric, Virgil Popea, An­ mânească, ca să mă onoreze cu încrederea
la alte neamuri străine, cum lucră şi în tot ce ar avea lipsă pe terenul tiparului.
dreiu Popovici, Ludovic Roman, Aure­ Fapta bună pe sine se laudă.
cum adună... Puţin — putem zice — Tipăresc, prompt şi cu gust, pe lângă
lia Secâreanu, Maria Săcăreanu, Ioan Am înţeles că dl proprietar din Orăştioara-
preţuri convenabile : cărţi, broşuri, jurnale,
de tot puţini din numărul cel mare de Sima, Sofia Sima, Haralambiu Stânescu, de-jos Bird L a j o s , care numai de curând reviste, anuare, statute, circulare, bilete de
atâtea milioane câţi suntem, se ocupă Vasile A. Ureche, George Boeriu, Vio- a cumpărat moşia nemeşească de acolo, vă­ visită, de logodnă, anunţuri de cununie, in­
cum se cuvine cu acest fel de econo­ rel Chirtop, Ioan Dimitriu, Augustin Dr. zând lipsa ce o sufere comuna bisericească vitări, ordine de dans, tabele, acţii, libele,
mie, care aduce un venit atât de în­ Dosa, Eugenia D. Eremie, Nicolae Ere- gr.-or. română şi rîvna de care sunt cuprinşi placate, necroloage, conturi, şi tot felul de ti­
mias, Maria G. Grădinar, Ştefan Herţa, părituri.
semnat. credincioşii noştri de a-şi zidi o biserică nouă Pentru cancelarii advocaţiale, protopo
I. Ionaş, Gerard L. Carolina I. Lenger,
După datele statistice din viile în locul celei vechi, care se află în o stare peşti, private etc. liferez ori-ce-fel de tipări­
Elena Marin, Elena Mocan, Ioan Moga, slabă şi la margina comunei, aproape ascunsă, turi ce mi-se vor încredinţa.
cari erau mai înainte numai în Ungaria Cornel Muntean, Nicolae Muntean, Ioan a dăCuit un loc intravilan la strada mare In deosebi ţin magazin bogat de pape-
abia sunt reconstruite Vs parte, cătră Neniţescu, Sava Nicoară, Dionisie Nis- în apropiere imediată de curia sa domnească târie, anume tot feliul de bilete, hărţii de
care se mai adaogă apoi viile sădite în tor, Lucia R. Petric, Iuliu Pipoş, Sabin a cărui preţ pace circa iooo cor. — Dl do­ epistole, cuverte, bilete de nuntă; invitări, or­
şepte (nisipuri şi prundisuri) unde mai Piso, Maria G. Pop, Nicolae Pop, Tra-, nator şi stimata sa doamnă primească şi pe dine de dans etc. etc. în cele mai variate şi
ian Vasile Pop, Elisabeta Popa Născu, mai elegante forme noue, cu preţuri foarte
înainte nu se făcea nimica. Dar’ şi această cale mulţumită obtşei din aceia co­ ieftine.
Hortensiu Popea, Pompiliu Dr. Popescu,
această parte cea mai mare sunt ale mună pentru frumoasa donaţiune. D-zeu să-i Recomandându-mă în bunăvoinţa ono­
Mărinel Ios. Puşcariu, Dominic Raţiu răsplătească binefacerea creştinească!
marilor proprietari până când mulţimea Radu Stinghe, Ioan O. Târâş, Henrieta ratei inteligenţe române, semnez
cu deosebită stim ă:
— poporul — dela sate are foarte Vauthier, Traian Meţian, Mărioara Sim.
Concert şi representaţiune declamato- Petru P. Bariţiu,
puţin, oe unde urmează, că pe acolo, Teodor, Teodora Bidu, Ioan Popea, rică-teatralâ arangiază elevii şcoalei centrale, proprietarul tipografiei «Carmen* în Cluj.
unde mai demult au avut din vii venit Constantin G. Joanides, Ioan V. Perlea, în localul şcoalei din Sânt-Andreş, cu con­ (S tr a d a Ferencx Jâ x se f-ă t 58).
Mache, Domeţiu Dogariu, David Terfa-
frumos, astăzi e lipsit şi fără nici un cursul unor domni din Deva şi jur, la Du­
loga, Ioan Craioveanu, Ioan Vlad Ale­
venit. mineca «Tomii* (17 Aprilie st. n. 1904). Publieatiune.
xandru, Helene Wagner, Carolina Stan, *
Să luăm de exemplu numai ţinu­ Ana Stan, Dimitrie Nan, Zaharie Boiu, Pentru comitetul arangiator: George Roma­
tul Murăşului dela Zam în sus până Nedelca Garoiu, Moise Beu, Paraschiva nul, preş. Abel Bera, subpres. Corueliu Po­ Conform ordinului comitetului central
pescu, cassar. N. Troanca, secretar. Ioan al Comitatului Hunedoara dto 18 Martie a.
cătră Aiud, al Tărnavelor, — pe unde Olga Dobrean, George Const. Pascu, Tnff, controlor. începutul la 7J/a ore seara. c. Nr. 3 lista alegătorilor dictali valabile pro
mai demult erau cele mai frumoase şi Ana Stoicănescu şi Ladislau David. Preţul de intrare: de persoană 1 cor. 20 fii 1905 se va rectifica prin subsemnata comi-
mai vestite vii, — apoi dealurile dela Pentru admistr. mesei studenţilor: de familie 1 cor. 60 fii. Venitul curat e des­ siune pe basa disposiţiunilor art. de lege
V irgil Oniţiu,
Biserica-Albă, Vârşeţ până cătră Lugoj, director gimnasial. tinat pentru înfiinţarea unei biblioteci şcolare. XV. 1899 în 8 Aprilie 1904, despre aceasta
abia unde şi unde se vede câte o viie Program: 1. «Imn ocasional* de T. se încunoştiinţează toţi aceia cari posed
dreptul de alegător dietal cu aceia obser­
de »Doamne-ajutâ« care să fie a săte­ Popovici, corul elevilor. 2. «La oglindă* poe- vare, că dacă dânşii nu se vor presenta îna­
nilor, şi toate locurile sunt pârloage şi N0UTĂTI sie de Coşbuc, predată de Ileana Morar elevă intea comisiunei susceperea lor în listă va
nelucrate. Dacă vom socoti bine veni­ în cl. VI. 3. »Până când ţineam cu codrul* urma din oficiu.
de ***, corul elevilor. 4. «Numai una* poe-
tul ce ar fi adus locurile aceste, apoi Comisiunea de conscriere.
Un păstor bun se îngrijeşte de sie de G. Coşbuc, predată de dl Ioan C.
încremenim, văzănd perderea cea mare Orăştie, la 3 Aprilie 1904.
turma sa cuventătoare. Ilustritatea Sa Şiller. 5. a) »Ziua a apus* de G. Dima quar-
care o sufere săteanul român prin ne­
dl Episcop Dr. Vasile Hossu s’a îngrijit cu tet ***. b) «Nu-i dreptate nu-i* de G. Dima FRIEDRICH ACKER,
ştiinţă şi neascultare. Cinste şi închi­ părintească dragoste de comuna bisericească quartet ***. 6. «Ţiganul şi şeaua* baladă de preşed. comis.
năciune, că sunt mulţi şi vrednici între română gr,-cat, a Orăştiei precum şi de trac* Speranţă, predată de dl Ioan C. Şiller.