Page 1 - Activitatea_1904_04_15
P. 1
Anul IV. O r ă s t i e, 21 Aprilie n. 1904. Nr. 15
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
ACTIVITATEA Pentt u plugari—ţărani pe an
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 coj. pe 1/t an 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi atrâinâtate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
Apare în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L A U R I A N B E R C I A N
Care sunt căuşele al acestei mo a vorbit ministrul de agricultură Sto- tri a fost neînsemnat şi învechit. Nu
Progresul. rtalităţi excesive? IrTmarele complex de lojan în parlamentul român în Aprilie am ereditat un creer cu disposiţiunile
motive, e sărăcia şi starea socială de-
1892 în cestia »Creditului agricol«: înalte ca generaţiunile mai deştepte şi
solantă a ţărănimei, doi vampiri cani »Sunt contra acestui proect, pentru-câ mai culte a popoarelor apusene. Am
bali, cari îşi cer an de an depositul nu stimulează clasa ţărănească la eco fost prea săraci să dăm mult dela noi,
Progresul fiecărei naţiuni să ma
lor de victime fragede. Fără să intrăm nomii, nici nu-i dă ocasiune de a-şi până de prezent am înmagazinat şi co
nifestează în procesul ei de producţiune.
mai departe în detaliul acestei ponde- face educaţiunea economică; în fine lectat din câştigurile culturilor străine
Din ce un popor să ridică pe scara ci-
roase probleme, ajungem la următorul pentru-că o s6 lucraţi în perdere, or- superioare. Ba mai mult, de multe-ori
vilisaţiei mai în sus, din ce acest pro
facit: Forţa genesică a naţiunei române ganisând „usura“ în paguba săteanului am adoptat idei bune, dar’ aruncate în
ces devine mai intens. Cele mai însem
e un fapt netăgăduit, o garanţie pen şi în folosul unor funcţionari gras mediul nostru social au avut un efect
nate producte al acestui proces sunt:
tru resistenţa şi capacitatea noastră na plătiţi«. stricăcios, contrar probelor date în pa
sucrescenţa infantilă, înmulţirea capt-
ţională, dar’ dacă ne punem pe punctul Avem prea puţin material istoric tria lor. Rămaşi de mult timp îndărăt,
talulilor, producţiunea ideilor.
de vedere a stării socială a poporului, la discreţie pentru a grăbi o părere şi cotropiţi în mod neaşteptat de cu
Dacă aplicăm această lege din atunci trebue să spunem, ca mortali neîntemeiată asupra băncilor noastre. rentul timpului nou, ne-am perdut bu
economia politică asupra vieţii concrete tatea exagerată reduce şi ameninţă Atâta s6 poate afirma îns6 acum, că sola, am rătăcit, şi adese am adăugat
a Ardealului, am ajunge la următorul aceste facultăţi eminente care sunt in- fundamentul lor e ţărănimea, şi când la neclaritatea afacerilor şi confesiunea
resultat, mai mult aproximativ decât dispenzabile pentru ori-ce mergere îna această clientelă robustă va ajunge spiritului. Vieaţa publică ne ilustrează
calculat prin statistice minuţioase care inte. Progresul consistă în dobândiri odată împovorată de-o insuportabilă afirmarea aceasta. Jurnaliştii cari ştiu
ne lipsesc: întâiu, sucrescenţa infantilă. crescătoare, dar nu în perderi. sarcină de datorii, atunci, clientela să învîrtească pana în mână dar’ nici
Noi Românii avem o putere genesică Se trecem la al doilea punct, înmul aceasta deschilibrată, va trage şi băn o idee în cap, confecţionează până azi
indiscutabilă. Excedentul naşterilor e ţirea capitalurilor. Aici nu înţelegem nu cile într’o stare de miserie. un spirit deplorabil. Politicianii instabili
un argument a sănătăţii naţionale. In mai depuneri de parale ori suma econo Suma sumarum: Bănci multe, nu trec dela mămăliga resistenţei pasive,
puţine state europene să produc copii miilor parţiale, ci plasări de capitaluri în e identic cu capital mult. Expresia ca la parodia exerciţiului activist, după
mai mulţi decât la naţiunea noastră, o întreprinderi industriale, întemeieri mo pitalului abundent se arată într’o în cum ai trece de pe un trotuar pe al
dovadă că avem o construcţie fisică derne de meşteşuguri, tehnica nouă în florire industrială, în mărirea comerciu- tul. Ivăţătorii şi preoţii ţin societatea,
intactă, sânge, nervi, oase, în cea mai agricultură, extinderea comerciului şi lui. Din toate aceste apariţiuni noi pu într’un status quo ruginit, ei cari ar
bună ordine şi funcţiune. Vecin cu Sa tot restul de muncă înrudit, întrucât tem s6 remarcăm numai un fragmen trebui să fie centre de forţe şi de
sul steril, ţăranul român nu s’a molipsit stă în reprocitate directă cu mişcarea tar şi minimal început, o palidă mijire de mişcare...
în pornirile lui naturale şi a urmat banului. Dacă am judeca cestia capi iniţiativă. E lumina slabă a soarelui Vedem, că ideile noastre sunt un
drumul indicat de cătră natură. Să ai talurilor după sumedenia băncilor noas care stă încă adânc sub orizont. Avem paianjeniş slab şi sburător, ele lipsesc
sute de ani nu astfel de vecini şi să tre tinere, atunci ar trebui să ne spă- şi producem de-ocâmdată puţin capital. de multe-ori cu totul, ori sunt în mod
rămâi intangibil de decadenţa lui re- riem de atâta noroc. Dar’ nu e totul Punctul trei, al articolului nostru prea azardos şi inconsequent practicate.
productivă, e o demonstraţiune vehe aur ce sclipeşte. Bănci multe pot să e: producţia intelectuală, ori recoltele Dacă am fi insistat mai dârz, să punem
mentă în favorul tăriei fisiologice a fie şi simptomul maladiv unui degres ideilor. ca basă vieţii noastre un desemn de
poporului românesc. capitalist. O singură influenţă favora Ideile încă sunt capitaluri. O idee reţele intelectuale, o familie de idei
Pe cât ne bucură belşugul de bilă a băncilor rămâne nestrămutată: fericită e de multe-ori mai valoroasă pricepute şi sistematice, edificarea exis
naşteri, pe atâta ne resignează marea aceasta e mobilisarea mercantilă care decât aurul. Un popor sgrac dar’ cu tenţei româneşti s’ar bucura de mai
mortalitate a copiilor. Prin casele noas au aşezat-o în corpul vieţii noastre calităţi mentale desvoltate, e superior mult bine şi mai mult eclat.
tre ţărăneşti care sunt binecuvântate greoae. Pe de altă parte însă au dat unui popor bogat, care din lipsa de Din lipsa de idei am rămas cios-
de copii, ţine moartea un bogat sece spor -la o creştere a datorii ţărăneşti mişcare intelectuală să ramoleşte şi vîrtiţi şi nesolidari, tocmai într'o pe
riş. Cimitirele, mai ales la sate sunt care nu mai stă în raport armonic stagnează. Noi Românii nu am avut rioadă unde solidaritate, atât politică,
pavate cu morminte de prunci. cu gradul culturei lui economice. De până acum ideile noastre proprii. Sto cât şi economică şi socială ni-s’a impus
O primăvară de muguri morţi. băncile noastre să poate aceaşi zice ce cul spiritual moştenit dela părinţii noş ca o basă de operaţiune indispensabilă.
construită din îngrijirea sa pe piaţa cea mare Atunci din uşa pe care acuzatul o des care din munificenţa regelui îi era pusă la
FOIŞOARA a capitalei sale. chidea era uşa unei colivii, unde era Închis disposiţie.
Când un proces Încurcat şi complicat de cinci z le, turbat de furie şi foame, se Un lucru mai însemnat că tigrul şi ti
se pertracta înaintea tribunalelor, regele îi repezea tigrul cel mai crudei ce a fost cu năra fată nu ocupau invariabil aceeaşi colivie.
FEMEEA Şl TIGRUL urmărea desbaterile cu atenţiune. putinţă să se procure. Dintr’o săritură, tigrul In presără pedepsei, regele designa totdeauna
Şi sentinţa adusă în sfârşit nu mai îşi doborea victima sa cu o voluptate sinistră colivia în care avea să fie fata şi în care
— *0 +—
puţin să i-se fi părut suspectă, sau mai bine îşi mânca prada tremurătoare, în vreme ce fiara sălbatică.
zis, să-i fi displăcut, fără milă o casa:
D in limba Englesă după F . M. StOcJctOll, mulţimea isbucnea în aplause. Clopotele ora Regele îşi făcea petrecere sgădărind ş
«Convoacă poporul la arenă, ordona el şului sunau vesele şi vestitorii publici per- excitând prin grilajul de fier tigrul rupt de
Cu ocasiunea ultimei mele călătorii în
atunci cu un aer voios, marelui vizir şi adă curgeau capitala strigând cât îi lua gura: foame şi nu simţea bucurie mai mare decât
India nordică, am ajuns în stăpânirea unui
la cunoştinţa juzilor că trebue să amâne exe ♦ Dreptate s’a făcuţi Dreptate s’a făcutl« să-l facă să răcnească şi să sară. In cât pri
foarte vechiu manuscris. Este un fragment
cutarea sentinţei ce au pronunţate. vea tinăra fată, care trebuia să figureze la
scris în limba sanscrită şi care, încât putui Sau din contră în loc de sălbatica tra
Marele vizir să pleca şi eşea. Şi în ziua încercare, grija ei o încredinţa soţiei sale fa
înţelege, trebue să facă parte dintr’o lucrare gedie, era o idilă, un himen.
următoare, deci de dimineaţă, poporul în vorite. Ea nu părăsea ocolul respectat al se
însemnată, astăzi perdută, şi destinată a co Căci dacă acuzatul deschidea cealaltă
toată liniştea ocupa arenele. Apoi venea re raiului decât când se ducea însoţită de re
memora acţiunile de strălucire ale unui ilus uşă, atunci pe ea nu eşea un tigru furios,
gele să asiste la spectaclu. U i mat de soţiile gescul ei tutor, la cei dintâiu neguţători ai
tru monarch a cărui identitate nu i-am pu şi consilierii sei, îngrădit de o căprărie îm ci o fermecătoare fată tinără. Frumseţa ei capitalei însărcinaţi cu confecţionarea trusou-
tut-o stabili. pestriţată de linguşitori şi musicanţi, sgomot naturală era mărită prin strălucirea nenumă lui ei.
Acest monarch domnea peste un po se instala în logea deschisă ce îi era reser- ratelor juvaiere şi prin petri preţioase de tot * % *
felul cu care fusese provăzută din ordinul
por cu civilisaţiune deja veche, cu moravuri vată. La un semn al seu, trompetele şi sur Acest rege avea dela soţia sa favorită
rafinate şi poleite; dar’ puterea-i absolută îi lele încetau de a suna şi o tăcere sărbăto monarchului. Tinăra fată era îmbrăcată în o fată pe care o adora. Prinţesa Mahranea
stricase adânc inima. In toate afacerile re rească plana. La un nou semn, un gardian haină de mireasă şi cununia ei cu acuzatul era fumoasă ca ruptă din soare, tinără, în
se celebra imdiat, pe locul arenei.
gatului dovedea o purtare de un barbar stu se apropia de o colivie construită sub bol- focată, fantastică şi veselă. In oarba sa gin
pid şi numai atunci arăta spirit când era titura logei regale. Gardianul o deschidea şi Uu preot eşea din escorta regală, mu găşie, monarchul îi permitea fetei sale până
vorbă să inventeze o nouă tortură sau să acuzatul principal al procesului care s’a per- zicanţii executau un marş vesel, un buchet şi cele mai bizare fantasii. I-se întâmpla că
făurească un nou mijloc de petrecere fune tractat îşi părăsia închisoarea şi înainta până de fete tinere năvăleau în circ cântând şi nopţi întregi se gândea asupra mijloacelor
bră şi crudelă. Bogata sa fantasie născocia spre centrul arenei. In faţa sa se aflau două jucând. Şi acusatul binecuvânta soartea care ca mult iubitei sale fete să-i poată procura
atunci minuni. uşi în toate asemenea. Acuzatul trebuia să îi conduse atât de fericit alegerea sa. Tot o nouă plăcere.
In aceasta ordine de invenţiuni, era deschiză una din ele, după voia sa, pe cea excotaţă de roiul dansator al tinerelor fete, Multă vreme princesa Mahranea era
într’adevăr, un cap de operă arena judiţioasă, din dreapta sau din stânga... tinăra p&reche ajungea la superba locuinţă, mulţumită cu cadourile ce le primea dela
