Page 3 - Activitatea_1904_04_15
P. 3

Nrul  15                                                                  ACTI    VITATEA                                                                   Pag-  3.
                                                                                                                                               -------------------------j---------------------------
              In  ziua  alegerii  însă  a  fost  la  tre  alegători,  că  eu  sunt  c a u s a   la        NOUTĂTI                              ADVOCATUL  POPORULUI.
         candidatul  Dr.  loan  Suciu.   De 1 a  el   t o a t e .                              __________________________ j ______________
                                                                                                                                              C el  c a r e   cu  scop  plăteşte  altuia  beu-
         a  p r i m i t ’o  c o m i s i u n e a  e x m i s ă  Venind  apoi  Rusu  Şirianu,  Bocu,
                                                                                                   In  Deva  se  sfădesc  pentru  candidaţii   tură  ca  să-l  îmbete,  fie  acesta  în  cârdmi,
         p e n t r u  a  o  preda.   Ceea-ce  de  alt­ Birăuţiu  şi  Novacoviciu  cu  alegătorii   la  postul  de  vice-comite.  Oare  clubul  român   popătărie  sau ori-unde,  precum  şi  acel  cârci-
         cum  a  recunoscut  şi  Dr.  Suciu.        din  comunele  Şeitin  şi  Cenad  şi  aflând  ce  face?  Urgitarea  constituiri  n’au  avut  nici
                                                                                                                                         mar,  care  mai  dă  omului  beat  beuturâ,  se
              Venind  ştirea  despre  respingerea   despre  cele  întâmplate,  şi  fiind  rău  in­ un  efect  asupra  celor  solicitaţi.  Ear’  ne  vom   pedepseşte  cu  50  fl.  Pedeapsa  se  urcă  şi
         candidaturei  Drului  Suciu,  alegătorii  formaţi,  au  apucat  cu  toţi  a  mă  acusa   trezi  a  şeptea  zi  după  —  datină 1  până  100  fl.,  dacă  aceasta  se  face  cu vre-un
         Români  s’au  turburat.  Asta  încă  e     şi  blama  înaintea  alegătorilor  şi  mai     Sanatoriu în   Geoagiul-de-jos.  Du-   minorean.  Dacă  se repetează lucrul  de  aceeaşi
         adevărat.                                  târziu  în  foile  lor.                   pă-cum  să  vesteşte  clădirea sanatorului  pentru   persoană,  care  a  fost  odată  pedepsită,  i-se
                                                                                                                                         va  aplica  închisoare  dela  3  luni  până  Ia  un
              Venind  atunci  la  mine  fruntaşul        Las  să  judece  publicul  cetitor  ne­ cei  ofticoşi  s’a  început.  Lucrările  să  fac  cu   an.  (Art.  de  lege  XL.  §.  85  din  1879).
                                                    preocupat  că  deamnă  a  fost  procedura  mare  grabă  pentru că  în  anul  viitor  să  va
         neguţător  român  Ştefan  Luţai  m’a  în­                                                                                            Ci ne  c h i n u e   publice, dobitoacele sau
                                                    aceasta  de  nişte  bărbaţi  conducători?  preda  destinaţiunii.  —  O  instituţiune  bine­
         trebat,  dacă  la  mine  a  fost  hârtia  de                                                                                    le tratează  brusc,  precum  şi  cel-ce  atacă  ordi-
                                                         Mai  departe  cele  scrise  de  «Tri­  făcătoare  voieşte  statul  să introducă  în  aceste
         recomandare ?  Ear’  eu  i-am  răspuns,                                              părţi  pentru  cei-ce  sufer  de  tuberculosă.  naţiunea  adusă  contra  chinuirii  dobitoacelor,
                                                    buna»  şi  »Libertatea«,  că  eu  aşi  fi  fugit
         că  la  mine  n’a  tost!   Atunci luându-mă                                                                                     se  pedepseşte  cu  închisoare  până  la  8  zile
                                                    peste  grădini,  ca  să  pot  vota  pentru                                           şi  100  fl.  pedeapsă  în  bani. (Art.  de lege  XL.
         de  mână  ne-am  apropiat  ambii  de  Dr.                                                 Fid a n ţa re. D-şoara E c a t e r i n a  Râ-
                                                    guvernamentalul  Haasz,  şi  că  m’aşi  fi   kos y  din  Piski şi  Dl  l o a n  S î n t î m b r e a n  §.  86  din  1879).
         Suciu,  care  se  afla  înaintea  şcoalei,
                                                    ascuns,  sau  că  am  şi  fugit  din  comună   iun.,  înv.  gr.-or.  din  Deva  fidanţaţi.  Acel  os pă t a r ,   hotelier  sau cârcimar,
         între  mai  mulţi  alegători  şi  sosind  la
                                                    dinaintea  furiei  poporului,  încă  sunt      Felicitările  noastre I               care  pune  la  disposiţie  oamenilor  câte  o
         el  Luţai  l’a  întrebat,  dacă  la  el  a  fost
                                                   scornituri  neadevărate  şi  răutăcioase.                                             odaie  pentru  jocul  de cărţi, prin  care  adeseori
         hârtia  de  recomandare?   La  răspunsul                                                  Ceartă  de  patriotism   în tre  u n    se  perd  averi  întregi,  se  pedepseşte  cu  2
                                                         Eu  dela  sala  bisericească  am  mers
         lui  Dr.  Suciu  că  d a:  la  el  a  fost,                                          Sas  şi  u n   Jid a n .  Sa  întâmplat  la  18  c.   luni  închisoare  şi  300 fl.  (Art.  de  lege  XL.  §
         Luţai  necăjit  i-a  spus  următoarele  dlui   cu  amintitul  Ştefan  Luţai  la  locul  de  că  în  cafeueaua  E.  din  O.  un  Jidan,  pretins   87  din  1879).
                                                   alegere,  şi  acolo  am  stat  sub  toată  de­ profesor;  care  a  venit  aici  pentru  recreaţie
         Dr.  Suciu  »Aşa?   Dle  S u c i u !  Vezi                                                                                           C el  cărui  îi  e  î n c r e d i n ţ a t ă   sus­
                                                   curgerea  alegerii,  conversând  cu  cunos­  din  capitala  ţării  şi  îşi  caută  sănătatea  prin
         dt a  m u l ţ i m e a  a c e a s t a  de  al e­                                                                                 ţinerea  în  stare  bună  a  vre-unui  pod  sau
                                                   cuţii  din  loc  şi  din  provincie.  Ear’  de   birturi,  a  început  la  ceartă  cu  cetăţeanul Sas
         găt or i ?  Pe  t oţ i  iai  p ă c ă l i t !  Dt a                                   zicând:  că  el  e s t e  maghi ar,  că  pat r i a  punte,  orăşenesc  sau  comitatens  şi  nu  se
                                                   votat  n’am  votat  pentru  nimenea,  nici                                            îngrijeşte  de  aceasta,  ci  le  lasă  de  se  strică,
         eşti  a d v o c a t ?  D u m n e a t a  eşti                                         a c e a s t a  e a  lui,  că  S a ş i i  nu  au  pa­
                                                   la  întâia,  nici  la  a  doua  alegere.                                              aşa  că  se  poate  periclita  vre-un  trecător,  se
         c a n d i d a t ?  Ni c i  a c e e a  nu  şti                                        trie,  t o a t e  a c e s t e  le  st ri ga  în  gura
                                                        In  fine  insulta  «Tribunei«  din  Nru                                          pedepseşte  cu  pedeapsă  în  bani  până  la  200
         c â n d  t r e b u e  p r e s e n t a t ă    re-,                                    mare  şi  în  auzul  p u b l i c u l u i  m e s t e ­
                                                   43,  încât  se  refere  la  persoana  mea,  o  cat:  unguri,  j i d a n i  şi  un  român,  fl.  (Art,  de  lege  XL.  §.  113  din  1879).
         c o m a n d a r e a ?  F i e - ţ i  r u ş i n e !
                                                   resping  cu  tot  dispreţul.               numai  tusa,  ce  se  vedea  pe  veşteda-i  şi  pa­
              i
         p  f  u !!!«
                                                                             lo a n   R u su ,  lida  faţă  îl  mai  aducea  ici  colea  la  tăcere,   PENTRU FEMEI.
              Dr.  Suciu  sta  ca  încremenit  şi                                             numai  microbii  ofticei  îl  ţinea  oare-cum  în
                                                                              notariu  în  pens.
         nici  un  cuvent  n’a  răspuns.   Lucrul                                             reservâ,  ca  să  nu  sară  asupra  moşteanului
                                                         N.  R.  Am  reprodus  corespondenţa                                                   D u l c e a ţ ă  de  mi ez  de  p o r t o ­
         acesta  se  poate  adeveri.               dlui  notar  pensionat  loan  Rusu  «voci  din  Sas.  —  Fiul  lui  Hermanius  însă  i-a  dat   cale.  Se  scoate  miezul  dela  6  portocale,
                                                   publ i c *   din  »T.  R.«  peutru-că  chiar  şi  noi  bune  bobârnace  perciunatului  zicându-i:  eu
              Nu  e  adevărat  nici  aceea  ce  a                                                                                       adecă  se  jupoaie  toată  pielea,  astfel,  încât
                                                   condamnasem  procedura,  ce  i-se  atribuise  nu  cunosc  ţară  jidovească,  voi  toţi  sunteţi
         scris  »Tribuna«  şi  »Libertatea«,  că  eu  pe  lângă  candidarea  dlui  Dr.  Suciu.  Acum                                    să  nu  rămână  decât  carnea  curată,  ne  mai
                                                                                              şi  vă  ţineţi  de  neamul  în  a  căruia  ţară  locuiţi,   având  forma  de  felii,  ci  numai  seminţele sau
         am  dormit  în  dimineaţa  alegerii,  numai   însă  cu  plăcere  luăm  notă,  că  cele  scrise  în   sunteţi  Jidani,  Maghiari,  Germâni,  Francezi,
                                                   «Tr i buna *   din  Arad  şi  « L i b e r t a t e a *                                beşicuţele  cele  galbine  din  care  se  compune
         ca  să  mă  întârziu  cu  presentarea  reco­  din  Orăştie  sunt  învinuiri  neîntemeiate.  —   Italieni  ş.  a.  aşi  dori  a  şti  de  când  şi  pe   portocala.  După-ce  se  ferbe  bine  un  kilo  de
         mandării  şi  că  numai  la  8  ore  m’a  A  ieşi t  cui ul  di n  sac,  cum  s’ar  zice.  unde  ai  învasiona  în  ţara  noastră,  de  când   zăhar  cu  1/2  cupă  apă cu 1/a lămâie, se aruncă
                                                   Adecă :  aţâţa  advocaţi,  preoţi  şi  ziarişti,  cari  ţi-ai  tuns  perciunii,  din  care  parte  a  lumei
         putut  scula  din  pat  Dr.  Suciu  şi  Dr.                                                                                    acel  miez  în  zăhar  şi  ear'  se  ferbe.
                                                   să fac dascălii poporului în  a le   al eger i l or ,  ai  fost  alungat  la  noi,  când  şi  în  ce  chip
         Ghebeleş.                                 snnt  daţi  de  gol.  —  Să  umblii  săptămâni                                            S o s  ital ian.   Se  ia  o  bucată  de  unt
                                                   de-a  rîndul  la  capacitări  în  un  cerc,  unde   ai  sărit  oare când-va la  apărarea ţării  noastre I
              Afară  de  soţia  şi  servitoarea  mea                                               Era  o  privelişte  nostimă  a  asculta  pe   mare  cât  o  nucă  şi  se  pune  în  cratiţă,  o
                                                   simţul  naţional  eta  aproape  adormit  şi  când
         şi  oaspele  Siprăk  Lâszlo  postmagisterul  colo,  se  faci  aşa  o  smintă,  apoi  cu  dreptul  umflatul  în  foi  de  Jidan  cât  era  de  obraznic,   ceapă  şi  puţin  pătrâjel;  se  rumenesc  toate,
                                                                                                                                        apoi  li-se  pune  un  păhar  de  vin  alb,  sare  şi
         din  Zichyfalva,  care  în  ziua  alegerii  cu   vor  zice  alegătorii  neorientaţi:  că  Domnii  deşi  de  abea  2 —3  săptămâni  respiră  aerul
                                                   noştri  ne-au  tras  pe  sfoară,  că  teacă,  că   curat  al  acestui  oraş.         piper.  Se  lasă  să  fiearbă  pe  un  foc  lin  timp
        trenul  de  6  ore  dimineaţa  a  sosit  la   pungă.
                                                                                                   Pretinsul  profesor  are  mâncărime  de   de  45  minute,  se  trece  prin  sită  şi  i-se
        mine,  pot  dovedi  încă  şi  cu  învăţătorul   A  arunca  apoi  vina  pe  un  altul,  numai   ceartă, ceea-ce este efluxul  sănătăţii  bântuite.   adaugă  două  linguri  de  unt-de-lemn.
        George  Petroviciu  care  de  odată  cu    aşa  din  chiar  senin,  este  lucru  uricios  şi  din
                                                   cale  afară  păcătos.  —  Dl  loan  Rusu  a  făcut   Nu  de  mult  au  avut  bucluc  cu  un  seamăn   S p a r a n g h e l .   Se  curăţă  sparanghelul
        Siprăk  a  venit  la  mine  după  biletele   bine,  că  n’a  lăsat  aceasta  taptă  pe  sine,  ară­ al  său,  ajungând  şi  înaintea  judecătoriei.  —  de  solzii  lui,  se  spală  iute  în  apă  rece,  apoi
        de  votare,  că  de  loc  m’am  şi  sculat  tând  cu  degetul  şi  încă  în  mod  resolut  pe  Am  ajuns  departe,  că  parveniţi,  ştie  Dzeu  se  leagă  mai  multe  la  un  loc  şi  se  Iasă  să
                                                   cel-ce  a  comis  eroarea  cu  voia  s’au  din  ne­
        şi  încă  nici  nu  eram  îmbrăcat  de  tot                                           de  unde,  să  ne  înveţe  patriotism   la  noi  fearbă  în  apă  cu  sare  ca  la  treizeci  minute.
                                                   pricepere.
        când  Dr.  Suciu  şi  Dr.  Ghebeleş  cu         Inzădar  sunt  gregarii  oameni  la  loc,   acasă.  Aşa  se  vede,  că  îşi  va  da  de  omul  Când  i-se  poate  strivi  lesne  mugurul,  atunci
        acea  au  venit  la  mine,  că  de  loc  dacă  conducătorii  nu-şi  pricep  chemarea I   cuvenit,  numai  să  nu  încete  nealui  cu  dăs-  e  fert  şi  se  scoate  binişor,  ca  să  nu  i-se
                                                   Aşa  să  vede,  că  şi  la  Nădlac  —  între  mul­  căliturile 11                    rupă  mugurii,  se  pune  pe  o  farfurie  şi  se
        vor  fi  7  ore  şi  la  7  ore  să  va  face
                                                   tele  moaşe,  a  rămas  copilul  cu  buricul  ne-                                    toarnă  sos  de  unt  peste  el.  In  acest  sos  se
        cordonul,  aşa  dar’  e  lipsă  de  biletele  tâiat,  sau  prea  mulţii  bucătari  au  prea  sărat   G lum ă  de  A pril.  La  prima  Aprilie  poate  rumeni  pătrânjel.
        de  intrare.                               ciorba.                                   e  obiceiul  general,  ca  oamenii  să  se  păcă­  Sparanghelul  se  poate  umplea  cu  zamă

             Atunci  li-am  zis,  că  ar  fi  mai  bine                                      lească  unul  pe  altul.  Tare  prost  a  fost  pă­ de  carne,  se  drege  cu  smântână,  sau  se  gă­
        să  se  îngrijească  la  timp  de  predarea            Resboiul                      călit  un  neguţător  din  Bichiş-Ciaba.  Cine-va  teşte  cu  piper  şi  cu  zamă  de  lămâie.
                                                                                             i-a  trimis  o  telegremâ,  că  losul  lui  a  câşti­  Când  se  face  cu  carne,  se  găteşte  ca
                                                                  -
        listei  de  recomandare,  la  ce  Dr.  Suciu   r u s o ja p o n e z .                gat  400.000  cor.  Negustorul  a  plecat  imediat  mâncarea  de  mazere  verde  cu  sos  de  unt.
        a  răspuns,  că  până  la  9 */a  ore  este                                          la  Budapesta  să  ia  banii  în  primire.  Mare-i
                                                                                                                                             M â n c a r e  de  p r u n e  uscate.   A-
        timp.  Am  mers  apoi  cu  ei  în  sala  bi­                                         fu  surprinderea,  când  a  aflat,  că  nici  vorbă
                                                        Catastrofa  dela  Port-Arthur.                                                  ceastă  mâncare  se  face  cu  carne  de  vacă
        sericească  din  vecinătate,  unde  erau                                             de  câştig.  Până  a  fost  el  dus,  soţia  sa  de   sau  cu  carne  de  hoare.  Dacă  se face cu carne
                                                       M o a r t e a  l u i  V r e ş a g h i n .
                                                                          e
        mulţi  alegători  adunaţi  şi  am  predat                                            bucurie  a  împărţit  la  săraci  toţi  banii,  câţi  îi   de  vacă,  se  alege  partea  dela  piept  sau
        biletele  de  întrare  Drului  Suciu.           S’a  constatat  mai  presus  de  ori-ce   avea,  ear’  când  a  aflat  adevărul,  a  rămas   coaste  grase  şi  se  taie  bucăţelele  şi  se  ru­
                                                   îndoială,  că  cu  ocasiunea  atacului  ja­  înmărmurită  de  năcaz.  Negustorul  s’a  bolnăvit   menesc  într’o  tigae  cu  unt;  se  scot  apoi
             Cam  la  8  ore  erau  când  am  fost   ponez  al  7-lea  asupra  flotei  dela  Port-   de  supărare.           «Drap*.    bucăţelele,  se  pun  la  foc  într’o  cratiţă  îm­
        la  şcoală  şi  am  spus  dlui  Dr.  Suciu,  Arthur,  nu  numai  vasul  de  râsboiu                                             preună  cu  prunele  bine  spălate  şi  puţin  pră­
        că  ar  fi  bine  să  se  trimită  recoman­ » P e t r o p a v l o w s k «   a  fost  nimicit   U ngur  care  n u   ştie  ungureşte.   jite,  se  prăjesc  cu  puţină  ceapă  şi  se  umple
        darea  presidentului.   Mai  bine  mai  de   cu  tot  echipagiul  şi  cu  admiralul  Ma-   In  faţa  tribunalului  reg.  din  Sibiiu  a  stat   cu  zamă  de  carne  lăsându-se  să  fearbă  bine
                                                   karow,  ci  Ruşii  au  suferit  şi  alte  per-   zilele  trecute  un  anume  Vida  Kâroly,  care
        timpuriu,  de  cât  prea  târziu.  Dr.  Suciu                                                                                   până  va  scădea  şi  când  va  fi  aproape  de  a
                                                   deri  însemnate.   Anume  distrugătorul   s’a  declarat  a  fi  Maghiar  de  legea  reformată,   fi  gata,  se  rumeneşte  zăhar  cât voeşte  cineva
        de  nou  a  răspuns,  că  până  la  9  ore
                                                   rus  de  torpile  » S t r a s s n y «   a  fost   dar’  nu  ştia  nici  un  cuvânt  ungureşte.  Un   de  dulce,  se  toarnă  peste  ele  şi  se  mai  lasă
        este  timp  şi  că  presidentul  şi  după  9   t o t a l  n i mi c i t   de  flota  iaponeză,  ear’   asemenea  cas  s’a  întâmplat  şi  în  anul  trecut,   să  dea  câteva  clocote,  apoi  se  serveşte  la
        ore  trebue  să  mai  aştepte  Va  de  oră.  cuirasatul  rus  » P o b j e d a «   a  suferit   când  o  fată  de  naţionalitate  maghiară  ase­  masă.
        Când  s’au  vorbit  acestea,  5  martori  au  avarii  însemnate.   De  pe  »Strassny«   menea  nu  s’a  putut  înţelege  cu  tribunalul
        fost  de  faţă.  Eu  de  aci  înainte  n’am   numai  5  oameni  au  scăpat.   laponezii   din  Sibiiu  decât  în  limba  română.  »T. R.«  POSTA  REDACŢIEI
                                                  n’au  avut  perderi.
        mai  avut  grije  de  recomandare.
                                                        Cu  ocasiunea  scufundării  lui  »Pe-     Crumime  n em a i  pom enită.  Căsa-       Ami c ul ui  şi  p a t r i o t u l u i  A.  B.
             Din  toate  acestea  dar’  e  constatat                                         pul  (măcelerul)  Bodrogi  din  Arad  şi-a  răs-   n  B.  Româ ni a .   Primeşte  resultatul  nos­
                                                  tropavlowsk«    şi-a  p e r d u t  v i a ţ a
        că  lista  de  recomandare  a  f o s t  1 a   şi  m a r e l e  p i c t o r  r u s  V a s i l e  bunat  cu  cea  mai  mare  cruzime  asupra  co­ tru  pentru  căldurosul  cuvânt  cu  care  ne  în-
        D r.  Suciu  şi  că  Dr.  Suciu  şi  Dr.   V  e r e ş a g h i n .                    pistului  Crişan,  care  i-a  sedus  soţia.  Căsapul  timpinaţi  de  pe  pământul  liber  al  României.
                                                                                             s’a  prefăcut  că  merge  de  acasă.  Peste  puţin             *
        Ghebeleş  au  fost  de  convingerea,  că       La  Petersburg  domneşte  jale  şi
                                                                                             timp  s’a  reîntors  şi  a  aflat  pe  Crişan  în  casa   Dl ui  l oan  Rusu,  not ar  p e n s i o ­
        recomandarea  se  poate  preda  până  la  deprimare  adâncă  din  causa  catastrofei   sa.  Puse  mâna  pe  bietul  om,  îi  legă  mânile  nat  în  Nădlac.   După-cum  vedeţi  şi  fără
        9 Va  ore.  Aceasta  a  fost  causa  întâr­  din  13  Aprilie  n.                    şi  picioarele,  îl  spânzură  în  măcelărie  cu  ca­ solicitare  osebită  am  publicat  rectificarea
        zierii.  Văzând  Dr.  Suciu  şi  Dr.  Ghebe­   In  locul  admiralului  viteaz  Makarow   pul  în  jos,  apoi  începu  să-i  tragă  pelea  până  Dvoastră  vrednică,  cu  care  eraţi  dator  cu­
                                                  a  fost  numit  comandant  al  flotei  dela
        leş  turburarea  alegătorilor  români,  n’au                                         la  genunchi,  Soţia  lui  fugi  pe  fereastă,  aduse  noscuţilor  şi  foştilor  colegi  iurişti  de  pe  aici.
                                                  Port-Arthur  viceadmiralul  Sk r y dl o w,
        avut  curajul  să  spună  adevărul,  şi  să                                          câţiva  oameni,  dar’  era  prea  târziu.  Neferici­ Cu  deosebi  fratele  I.  S.  să  va  bucura  de
                                                  comandantul  flotei  de  pe Marea-neagră.
        recunoască  sminta  propie,  căci:  »errare                                          tul  Crişan  murise  în  cele  mai  grozave  chi­ vechiul  său  prietin.  Cele  cerute  să  vor  tri­
                                                                                             nuri.                           «Drap.*   mite  întocmai.
        humanum  est«;  ci  au  lăţit  faima  prin­
   1   2   3   4