Page 1 - Activitatea_1904_06_23
P. 1
Anul IV. Orăştie, 16 Iunie n. 1904. Nr. 23
IN SERTIU N I: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 c o j. pe % an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru Rom ânia şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTl -R : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A u r e l M u n te a n L a u r i a n B e r c i a n
ACŢIONĂRII puţin au adunări generale cari să a- intereselor cari de-opotrivă îi ating. Şi cat, doreşte să pună în praxă atari reforme
propie câtuşi de puţin de chemarea şi aceasta societate îşi are întrunirile sale, pe cari le crede de necesare în interesul pa
SI ADUNĂRILE GENERALE triei şi în scopul ca legea despre instrucţia
nivoul înalt al acestora, întru cât 4 —5 la care dreptul de participare îl au
poporală să se execute mai cu succes, ca
persoane înrudite au departe chiar toţi membrii ei, ear’ la punerea în prac
(Continuare din Nr. 22). până acum. Când iau şi eu cuvântul faţă de
peste jumătate din totalitatea acţiunilor tică a raportului de votisare s’a luat proiectul de sub discuţiune, îmi cer scusele,
Ear’ cauza la toate acestea se
exmise. de unitate metoda care a servit la cla dacă nu voiu fi în stare, a-mi desfăşura ideile
reasumeazâ numai în clicism, despotism
Intre astfel de împrejurări abnor- sificarea după mărimea diferitelor pro în limba maghiară cu deplină claritate. (V oci:
s’au absolutism.
male, străine cu totul de idealul ur prietăţi. Astfel să vorbeşte de vii de Vorbeşte foarte bine ungureşte! perfect!)
Acum să ne întrebăm: de unde Cu permisia D Voastră amintesc, că până
mărit de societăţile cooperative pe »o sapă«, »două sepe« etc. Când ajunge
provin aceste? Provin de acolo că adu pe a V. cl. gimn. drept, că am învăţat un
acţii: întărirea elementului economic treaba ca prin votizare nominală să se
nările generale ale societăţilor pe acţii, gureşte, dar’ deja din cl. VI. nemţeşte şi
în contul întregităţii, desvoltarea spiri decidă asupra vre-unei chestii, luată la ungureşte, în a VII. şi a VIII. numai nem
unde se întemplă astfel de lucruri de-
tului de întreprindere şi al celui eco- desbatere, expresiunea convingerii par ţeşte, maturitatea am depus-o în Kaşovia
sastruase, ev ipso nu sunt şi nu pot
nomic-financiar, dreapta proporţie din ticulare contribue la resultatul final cu nemţeşte, după aceea am învăţat şeasă ani
fi organe supreme de control, deoare-ce
beneficiul realizat în raport cu ca ponderositatea „unei sepe11, „două sepe" în Roma latineşte şi italieneşte, nici odată
minoritatea care să sbuciumă tocmai însă n’am studiat în şcoli româneşti. După
pitalul versat şi munca prestată, drep ş. a. m. d.
contra omnipotenţii, nu e în stare să aceea şeasă ani am propus în Gherla teolo
tul de controlă nemărginit şi apoi ce Notez însă că aici nu e vorba de
pună stavilă majorităţii rătăcite decât gia latineşte apoi am ajuns ca secretar me
e mai mult raportul echitabil dintre o comunitate de averi, cu toate aces tropolitan, şi mai târziu ca Episcop la Lugoj.
în anumite cazuri provăzute în statute
dreptul de votisare şi numărul acţiu tea însă părerile şi aici ajung la o va- A trebuit să predic româneşte, să concipez
şi în legea comercială, în cari să re-
nilor în posesiunea proprietarului etc. liditare contra celui mai elementar simţ româneşte, şi azi sunt în posiţia, că trebue
servă acest drept pentru un anumit
etc. — ce rol mai pot avea adunările de echivalenţă. să duc corespondenţă în 5 limbi: în limba
număr de acţionari şi acesta prin in moartă latină şi în alte patru, limbi vii. De
generale în sensul acela precum do Ce putem zice atunci despre stă
tervenţia forurilor inrisdicţionale. De aceea îmi cer scuzele, dacă nu toate expre-
reşte »Rev, Economică« şi alături de
acest mijloc de rehabilitare să fereşte rile de lucruri analoge dela unele din siunile îmi vor fi potrivite.
ea fiecare acţionar căruia îi zace la tre băncile noastre, fiind vorba despre
minoritatea îndreptăţită chiar şi în ca Proiectul din chestiune îl văd vătămă
inimă propăşirea aşezământului, al cărui acestea ca despre nişte societăţi pe tor prima-dată faţă de părinţi, fiind-că spre
zuri de iregularităţi, pentru-că ori-ce
membru fundator e ? acţiuni, cari şi-au luat existenţa şi se a înăspri obligamentul de a cerceta şcoala,
amestec străin, mai ales la noi Româ
Aceasta este o întrebare, la care conduc în princip de prestigiul totali declară de transgresiune, ce de a se pedepsi
nii, poate avea urmări grave chiar pen cu 100 cor. faptul, când părinţii nu şi-ar în
dacă m-i s’ar respunde că acela care tăţii care dă şi pe cei doi factori fun
tru institut ca alare, abstrăgend dela scrie la şcoală copiii obligaţi la frecuentarea
e capitalist şi în puterea acestei situaţii damentali ai producţiunei: capitalul şi
procedura însăşi, care discreditează prin ei; mai depaite pedepseşte cu 30 cur. pe
personale domineazâ, lucrând în inte munca şi care să basează astfel pe re-
consecinţe nimbul ori-cărui institut. aceia, cari şi numai înlr'o zi n’ar cerceta
resul seu personal — inevitabil mun laţiuni de drept cu mult mai extinse?!. şcoala. Această disposiţie este foarte aspră
Deci disposiţiile de natura aceasta
şi cum s’a exprimat dl episcop reformat Antal
ale legii comerciale, nu sunt eficace ceşte şi pentru totalitatea acţionarilor, (Va urma). Gâbor, este şi extrem de strictă. După a
pentru a ridica adunările generale la fiind acest lucru strâns legat de suc mea părere de aceea, pentru-că obligamentul
organe supreme de control, cu consi cesul seu individual ce-’l are în ve PROIECTUL de a cerceta toţi copii şcoala, după părerea
derare fiind la urmările lor nefavora dere, — aşi recunoaşte aceasta aser de reformă a înveţămentului poporal tuturor pedagogilor, nu poate fi realisat ni-
bile atât din punct de vedere al insti ţiune de temeinică şi indiscutabilă nu căirea pe deplin. Aceasta a prevăzut-o şi pro
tutelor cât şi al acţionarilor interesaţi. mai reservându-mi dreptul de a mă şi iectul când a permis dispenserea dela şcoală
convinge despre imparţialitatea celui Lăsăm să urmeze şi votbirea Exceleţei nu numai pentru cei cuprinşi de boale lipi
Causa acestor dificultăţi este a se Sale dlui Metropolă Dr. Victor M ihdlyi de cioase şi pentru cretini fără şi pentru aceia,
încredinţat cu agende de caracter
căuta în iurisdicţiunea ţării, care aproabă Apşa, zisă in Ancheta pentru reforma învă cari locuesc mai departe de şcoală ca trei
obştesc.
statute de ale societăţilor pe acţii, fără ţământului poporal. chilometri; dar’ o demustră convingerea tu
considerare la cele atinse până aici, fără Sub influinţa altor fel de contem Excelenţa Voastră D-le Ministrul turor statelor, chiar şi a statului ungar, că
a pune în cumpăna logicei primitive plaţii răzimate pe realitate o minte Onorată conferenţă î e cu neputinţă, ca toţi cei obligaţi să-şi cer
chiar disposiţiuni de natura acelora cari sănătoasă şi o logică bună nici când ceteze şcoala. Cu deosebire e cu neputinţă
înainte cu trei luni s’a sfârşit aceea aceasta prin localităţile muntoase. Art. de
stabilesc dreptul de votare în adunările nu să pot împăca cu aceea stare de luptă de proporţii nespus de mari, prin care lege XXXVIII— 1868 dispune asupra şcolilor
generale în raportul necoordonat al nu lucruri bună oară, ca o acţie să re- s’a dus îndeplinire în Francia secularisarea ce sunt de a se înfiinţa prin cătune. Legea
mărului de acţiuni acuirate. De aceste presinte un vot, şi aşa să crească pro insttucţiunii. Lupta aceasta de abia credem din 1868 nu face amintiri de satele de munte,
statute sunt mai multe, ear’ răul ce-’l gresiv votul cu numărul acţiilor, ceea-ce că s’a sfârşit, că acolo au exilat zeci de mii dar’ chestiunea aceasta şi acolo e tot atât
propagă e acela, că de sine întăreşte ar însemna atât cât fiecare acţie e de bărbaţi de specialitate, cari până ac) mult de giavă. Inspectorul de scoale din comitatul
clicismul şi absolutismul, încât dacă a- echivalentă cu o vedere, cu o convin au lucrat pentru promovarea intereselor pa Clujului de pildă, ştie foarte bine, că în co
ceste extravaganţe vor dura încă mult, gere. — Ca se dau desluşiri cât se triei. In Germania, cu deosebire în Stuttgard, muna Retiţâl a cărei extindere e de aproape
ch ar acum decurg pertractările, pentru regu- 80 KhnjH şi casele îi sunt foarte împrăştiate,
azi-mâne ajungem acolo, că singuraticii poate de clare despre numele ridicole
larea instrucţiunei poporale şi a dreptului de nu pot fi constrânşi la cercetarea scoalei, toţi
capitalişti, clica de rudenii, punend mâna aberaţiuni ale concepţiei susţinute parte controlă ce ar fi de a se exercia din partea cei obligaţi. A*a dar’ dacă din cei 500 mii,
pe acţiuni acolo unde lipsa de control prin lege parte prin normative sociale, statului. Acestea două curente: din Francia cari nu se bucură de instrucţiune subtragem
le pune în prospect mai pe uşor ex cu privire la aprecierea capitalului ca şi Germania, sunt cu totul opuse, întru cât numărul acelora cari din cause fisice şi mo
ploatarea intereselor lor personale, — factor al producţiunei şi cu privire la Germania faţă de controla ce o exerciazâ rale nu pot cerceta şcoala, ori numai cu mari
biserica asupra insttucţiunei poporale, statul greutăţi, atunci numărul de 500 mii scade
vor domina astfel că ceea-ce azi să expresiunea dreptului de votisare, ad
se poartă mult mai conciliant, până când in foarte tare, şi noi tare ne-am putea bucura
mai poartă sub firma societăţii, din miţând dela început chiar extremul Francia, deşi e stat unitar, deş) nu permit, dacă la noi barăm 82% ar putea cerceta
consimţământul şi pe lângă supraveg- posibil in direcţia aceea, că în cum ca cei din Normandia, Bretagne şi Celţii să şcoala.
hierea a atâtor puteri intelectuale, mâne păna egalisării intereselor particulare în înveţe în şcoala poporală în limba lor, ba nu Găsesc vătămătoare ordinaţiunea acesta
să va conduce curat la îndemnul şi mod firesc trebue să tragă şi raportul permit nici aceea, ca să se facă catechisarea pentru părinţi şi pentru faptul, că mulţi din
combinaţiile unor întreprinzători de numeric dintre părţile alicnote, — voi în limba celtică, deş) le au succes a contopi tre ei sunt într'astfel de împrejurări mate
bancă, când şi puţinul rol, ce îl mai căuta să ilustrez acest lucru prin exemple feluritele rase, totuşi faţă de şcoală au folo riale şi morale, cât nu sunt în stare a şi
au până acum adunările generale la din vieaţa de toate zilele. sit măsuri foarte volnice. Aceasta arată că îmbrăca toţi copiii obligaţi la şcoală şi astfel,
limba unitară în stat nu e suficientă spre a câte un copil obligat la şcoală e constrâns
acelea institute, încetă cu desăvîrşire, începând dela cele mai mici aso să putea înţelege, ci au trebuit să recurgă a şedea în casă din Noemvrie până în Mar
încetând şi firma. cieri pentru ajungerea unei ţînte ob la mijloace, pe cari celelalte state n’ar fi în- tie. Să considerăm şi aceea, că mai ales în
Din praxă cunosc institute de şteşti, peste tot dăm şi de o adunare drăsnit a le folosi. Douăzeci de mii şi mai ţinuturile româneşti, mama nu-şi prea poate
bine a numărul acelor bărbaţi de şcoală, pe lăsa copila de acasă având trebuinţă de ea
acelea, cari nu stau tocmai prea de a membrilor ordinari. Astfel promon-
cari i-au exilat din ţeară. Din această causă în gospodăria casei; în tot decursul ernii
parte de aceasta motamorfosă şi cari torul unui ţinut al proprietarilor de vii
aflu de lucru foarte natural, că înaltul Gu mama toarce, ţese in, cânepă, lână şi bum
deşi până acum îşi mai ţin firma ca mai peste tot stă sub scutul unei so
vern urmăreşte instrucţia poporală cu osebită bac, şi copila de 10—12— 15 ani îi dă mână
societăţi pe acţii, nu pot să zic că cel cietăţi, în ceea-ce priveşte exigenţele atenţiune şi prin proiectul, ce ni^s’a comuni
de ajutor. S’a întâmplat cu mine, că făcând
