Page 3 - Activitatea_1904_06_23
P. 3
Nrul 23 A CTI V I T A T E A Pag. 3.
nând, că vor ajunge la ministeriu, poate prea puternică pentiu ca chiar opunerile pă mai aspre, preferă însă regiunile mai Ştergerea doctoratului obligâtor
oare spera cine-va că ministrul de culte rinţilor să le poată fi pedecă în drumul lor uscate. la advocaţi. In ministeriul de justiţie se
spre cununie.
actual, care chiar acum lucră din răs- Pământurile mai calcaroase sunt lucră de present la reformarea regulamentu
puteri la săparea mormântului culturei * * * a. considerate ca cele mai bune pentru lui despre examenele de advocat şi de judecă
Căsătoriţi din dragoste, tinăra păreche tor. Comisiunea de anchetă conchemată spre
noastre naţionale, el, faimosul Berzeviczy, linte. Şi în pământurile argilo-nisipoase
continuă se se iubească cu aceeaşi seninătate studiarea planului de reformă a hotărât: 1)
să aproabe stat utele unei societăţi, care timp de doi ani, cât stătură în Bucureşti. In (chişăioase) creşte bine, cu condiţiune să se delăture doctoratul obligător la advocaţi,
şi-a pus de ţintă cultivarea limbei şi li fine Dumitrescu termină universitatea, luă li ca să nu ţină umeznală. Lintea este adecă de aci înainte advocaţii să nu mai fie
teraturii româneşti? Ferit-a sfântul!... cenţa şi fu numit ajutor de judecător la considerată ca una din plantele cari obligaţi a lua doctoratul în ştiinţele juridice;
De altcum resolvarea definitivă a Costeşti. se mulţumesc şi cu pământuri mai 2) candidaţii de advocat să poată repeta de
chestiunei s’a amânat din causa feriilor Plecă cu soţia sa şi cu d-na Musce sărace. ori-câte ori exemenul unitar de cualifiaţiune
leanu la Costeşti şi stătură aci încă doi ani, advocaţială, adecă censura de advocat: (Pănă
pe toamnă, ceea-ce din punctul de ve Fiind că are înrădăcinare slabă îi
trăind tot în armonia dela început. acum cei-ce au picat de 2 ori la censură, nu
dere al resultatului e indiferent. Vorba place un pământ cât mai bine lucrat
In Costeşti se afla ca proprietar C. mai erau admişi şi a treia oară la censură
e, că societatea » P e t r u Mai or« e Mălearu, văduv, căruia îi murise nevasta şi şi mai curat. După plante prăşitoare îi respective nu mai puteau deveni advocaţi);
in pericol... Otnitcron. care să ocupa de educaţiunea celor 7 copii merge bine. 2) După luarea censurei de advocat, candi
ce-i rămaseră mici la moartea mamei lor. daţii au să facă încă 2 ani praxă advocaţi
Lintea fiind foarte simţitoare la
Om foarte cumpătat, ducea o vieaţă ală, deci timpul de praxă advocaţială se urcă
frig, să recomandă a nu se sămăna
Crima dela Gosteşti (România). cât se poate de liniştită. Cum Dumitrescu prea de vreme, acolo unde este temere dela 3 Ia 5 ani. Aceste reforme vor fi aduse
era ajutor de judecător la Costeşti şi cum mai târziu la desbatere în dietă.
Măleanu era proprietar mare tot în Costeşti, de răceli mai târziu, şi cel mai curând
D-na Maria Măleanu, fiira fostului ins natural că făcură cunoştinţă. pe la mijlocul lunei lui Aprililie. Can F idanţare. D l Eugen Procinkiewlcs,
pector de poliţie Musceleanu, a fost căsăto Un singur minut n’ar fi putut bănui titatea de sămânţă ce să seamănă la tnătstru croitor în Orăştie s’a fidanţat cu
rită înainte cu dl C. Dumitrescu. Acesta, fiind Dumitrescu, că omul cel mai cum se cade Dşoara Maxmilianna Bonhauser. — Felici
hectar, este: prin împrăştiere 1 5 — 2
numit ajutor de judecător în Costeşti, se mu din câţi întâlnise, bărbatul cel mai corect în tările noastre!
hectl. =-- 120— 180 kgr., ear’ cu ma
tase acolo. D-na Dumitrescu a început să purtare, ar fi putut la un moment dat să
şina în rânduri 1 — L 5 hectolitri =
aibă relaţiii cu dl Măleanu. lege relaţiuni cu nevasta sa. Cum va fi tim pu l în Iu lie —Sep
Aflându-se aceasta, a urmat divorţul în D-na Dumitrescu, atrasă mai mult de 80— 120 kgr. temvrie. Conform profeţiilor lui Otto Falb,
tre soţi. Căsătorindu-se după Mâleanr, fosta averea lui Măleanu, decât de calităţile aces- Să recomandă mult a se sămăna fiul lui Rudolf Falb, vom avea în gene
doamnă Dumitrescu o ducea bine la început stuia, începu se-şi trădeze bărbatul cu densul. în rânduri la distanţă de 20—25 cen ral vara umedă şi rece. Prima treime a lui
cu noul seu bărbat. Dar’ începând să se In urmă Maria să căsătorî cu Măleanu; timetri între rânduri în timpul vegeta Iulie e ploiasă şi temperatura e sub cea nor
poarte ca cu primul băi bat, începură certu în Octomvrie s’a împlinit un an dela această mală. A doaua treime e călduroasă ; timpul
ţiei, în cas când o năpădeseburuen ile, se
rile. Zdrobit de durere, dl Măleanu, care să căsătorie. e uscat. A treia treime aduce earăşi timp
va plivi sau chiar săpa printre rânduri.
ştia batjocorit, îşi propuse să se răsebune. La început a dus o bine, în urmă însă moros şi rece. In prima jumătate a lunei
Pentru a-şi ajunge scopul, s’a prefăcut ea deveni violentă şi ceiturile degenerau re Lintea este bună de recoltat când August timpul răcoros şi cu multă ploaie,
că pleacă Duminecă, cu trenul la Bucureşti. gulat în bătăi. păstăile dela basa trunchiului au ajuns A doaua jumătate a lui August e caldă că
Dar’ luând o trăsură, s’a întors peste noapte Urmează apoi dragostea cu vizitiul şi la maturitate, adecă au început a lua o tră sfârşitul lunei, când temperatura scade.
la Costeşti. Fotţând u.;a odăii, a găsit pe prinderea în flagrant delict de soţul înşelat coloare brună. In Septemvrie temperatura e mijlocie, timpul
nevastă-sa împreună cu vizitiul şi i-a împuş şi împuşcarea lor. Recolta se face prin cosire sau e destul de rece.
cat pe amândoi.
smulgere cu braţele. Ultimul sistem D istin şi pentru refusul duelului.
* * *
E C O N O M I E _ este mai lesnicios. După smulgere să Din Insbruck se scrie: Nu demult doi membrii
Maria Măleanu, femeea ucisă în drama ai federaţiunii catolice studenţeşti «Austria»
fac mici grămezi pe loc şi se lasă să
sângeroasa dela Costeşti, este fata fostului au provocat la duel. Ei însă au declarat că
se usuce, ceea-ce să şi întâmplă după
inspector al poliţiei Capitalei, Musceleanu L I N T E A din principiu nu se pot duela, din care
născută în anul 1877, Decemvrie în 9, a fost 4—5 zile, dacă timpul este frumos şi
causâ au fost lipsiţi de rangul lor de oficer.
fiica cea mai mare dintre 6 copii. călduros. Cum de obiceiu, după cum
Acum pontificele Piu X. pe unul l’a distins
A avut nenorocire să-şi piardă părintele Lintea este una din plantele legu am spus mai sus, lintea să cultiva pe cu ordinul «Pro ecclesia et pontifice» ear’ pe
pe când era abia de 13 ani; mamâ-sn căreia minoase comestibile, care aparţine mai suprafaţe mici şi aproape numai de celalt cu «steaua de cavaler a ordinului St.
nu-i rămase nimic dela decedatul soţ, a dus o mult culturei mici. cătră micii cultivatori, treeratul se face Georgiu».
cam greu, căci familia era număroasă şi co *
Există mai multe varietăţi de linte numai cu caii sau cu mlăcii.
piii, pe măsură ce creşteau, trebuiau între La fon du l de 20 bani, întemeiat de
dintre cari cele mai întrebuinţate în Lintea ca majoritatea leguminoa
ţinuţi cu mai mare cheltuială. «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu»,
cultură sunt: lintea cu bobul lat şi de selor este foarte productivă. Intr’un pă pentru cumpărarea unei case cu hală de vân
Când fata era de 17 ani, făcu cunoş
coloare verzue şi lintea cu bobul mai mânt potrivit şi într’un an priincios, dă zare pe seama meseriaşilor noştri, au bine
tinţa studentului în drept C. Dimitrescu.
Intre aceşti tineri se ivi o dragoste puternică puţin lat şi de coloare roşcată-ruginie. şi până la 20 hl. la hectar, în mijlociu voit a dăruî: Toderică Iacoban, locotonent
c. şi r. 2 cor. Paul Muntean, subsol c. şi r.
şi în cele din urmă să deciseră a se că Mai există varietăţi de toamnă şi de produce însă 12 hl. la hectar.
în pens, Ioan Droc, protopresb. emer., Moise,
sători. primăvară. Cea mat cultivată este va In alte ţâri, lintea este foarte cău
Părinţii băiatului însă nu voiau cu nici rietatea de primăvară. Cea mai căutată tată pentru menaj, căci este nutritivă Lazar, as. cons., Dr. Liviu de Lemeny, adv.,
Alexandru Sighiartău, paroch în Cicen-Poeni
un preţ ca să se consimtă la această căsă
în comerciu este varietatea cu bobul şi să poate găti în multe feluri. (tr. Dees), fiecare câte 1 cor., Dr. Aurel Nyil-
torie. Fata nu avea dotă şi pe de-asupra,
lat şi de coloare verzue, în special va La noi în ţeară doar pe la oraşe van, când. de adv., Dr. Lucian Borcia, adv.,
spuneau bătrânii, familia fetei avea o repu
rietatea cunoscută sub numele de „linte ce se mai consumă, — la ţară mai nu fiecare câte 60 bani; Niţolae Vlaicu, când.
taţie cam urîtă
de Stockerau". de adv, 40 bani; D-na Elisaveta Ciontea, so
Costică însă era ferm decis ca să ia de se cunoaşte, — numai din auzite. ţie de culeg, tipogr. în Hunedoara 50 bani;
nevastă pe Maria. Dragostea dintre ei era Lintea reuşeşte până şi în climele La noi în ţară reuşeşte de minune
tot d-sa a dăruit fondului «Masa învăţăceilor
în şesurile regiunilor de deal şi dă o meseriaşilor români» 50 bani şi Victor Tor-
Ruşinea e un verme, ce mănâncă albeaţă din nu se mai satură a le ceti. Prădau ei Tătarii, producţiune de cel puţin 5 saci la doşanu, ref. consist., 10 bani. Dl Dr. Ilie
obraz. Alb am trăit un secol. Cu faţa albă ţările Române; dar’ şi voinicii Românilor le Iancu, medic în Tălmaciu, înscriindu-să de
pogon.
senină vreau să mă sfîrşesc». întorcea cu vîrf şi îndesat. membru ajutător al Reuniunei, a depus taxa
Recomandăm cu tot dinadinsul
Un cântec bătrânesc spune : Calul şi armele, religia, iubirea ţărei şi pro 1904 cu cor. 4.
cultura acestei plante, precum şi intro
> Frunză verde de mâlaiu a cinstei, era in gândul ori-cârui Român din
ducerea consumaţiunei ei în obiceiurile
Cine merge sus la raiu? acele vremi.
Merge Dan, şoiman de plaiu Vremurile acele, peste seamă de bogate ţăranului. In ori ce cas, s’ar putea ex Mulţumită publică.
C’a ucis el mulţi duşmani în amintiri, trecură şi veniră un timp de mai porta în condiţiuni avantagioase de
Un vizir şi 4 hani«, bine de 100 de ani, foarte trist pentru Ro preţ. m . p . [Păpuşile Reun. agricole).
Un pâunaş de ai codrilor a fost şi Mihu mâni, din causa domnilor streini, domni Mult stimata doamnă Aurora Grigoriţa
Copilul, tînăr, -frumos şi viteaz, care trecând Greci, ce se numeau de Turci. născ. Lado, văduvă de profesor în Reştoş-
călare pe calul său nâsdrăvan, prin mijlocul Românii cu toate amarurile ce sufereau, N 0U T Ă T I nea (cotul Murăş-Turda) a ţinut să costu
codrului cânta aşa de dulce, încât se adunau tot Români au rămas, tot plini de inimă. meze pe spesele sale o păpuşă mare şi
şoimii, sclipeau stelele şi frunzele şopteau... Atunci în locul, păunaşilor codrilor, se splendid isbutită, representâud o nevastă din
Păunaşii codrilor din Moldova, Munte formară haiducii, ca : Codreanu, Grozea şi M odernisarea Orăştiei. In urma Topliţa în pitorescul şi mândrul port mură-
nia şi Ardeal adese-ori se. întâlneau pe plaiu alţii, din acei Români, cari au intrat în co hotărârii representanţii orăşeneşti de câteva şan. Mult Stimat d-sa a ales o îmbrăcăminte
rile munţilor carpaţi, unde îşi arătau vitejia dri spre a-şi răsbuna pe domnii şi ciocoii zile să aduce măterialul de lipsă pentru a-se model din ce a găsit mai vechiu, mai origi
şi-şi spuneau dorul înimei lor. Ce sunt cei Greci, pentru nelegiuirile lor ca: răpirea lo- asfalta stradele mai principale ale oraşului. nal şi neaoş românesc. Drept podoabă ser
trei ciobănei din poesiea «Mioriţa». Cel Ungu godnicti, de multe ori din pragul uşilor bise Era timpul suprem, ca un oraş cu venite vesc frânghiile brodate cu «brusturi». La
rean era un păunaş din Ardeal; ear’ cel mai ricilor, când mergeau la cununie ; răpirea cu anuale de 200.000 cor. — fă ră artme comu păpuşă s’a mai alăturat o a doua învălitoare
otoman era Moldovan. hapca a ogorului de la străbuni ; încălcarea nal — să cugete la atare modernisare. Ade numită ,,sîdă“ şi o frumoasă traistă în mi
Şi femeile din acele vremuri erau vred cinstei casei... şi ajutau pe fraţii lor Românii, vărat, că proprietarii de case plătesc ei — niatură, cuprinzând „iţe“ şi alte unelte pen
nice de laudă. Eroismul ficei lui Ursan «Fulga», ajunşi în sapă de lemn, din causa birurilor după cum se aude căci nu ne este dat a şti tru ţăsut. Admirabil făptuite sunt mai ales
care în presimţirea morţii tatălui seu, pleacă peste măsură de mari şi prădaţi de tot ce positiv — doauă părţi din trei, însă în răs opincile „cu iţari“ şi „ghiocei“, „diochii11 şi
pe un smeu de cal, seamănă moartea în ca aveau, fără a avea de unde cere dreptatea. timp de mai mulţi ani. Prin asfaltarea strade- ^mărgelele scrise11 înşirate şi atîrnând pe piept.
lea ei printre rândurile Tătarilor, până la Un exemplu de cum se răpiau mo.uile lor însă creşte şi preţul caselor şi a cuartire- Pe când ne permitem a aduce Mult
Ursan, păzită de viteazul Dan, aruncă corpul răzăşesti de ciocoii şi domnii greci, este narat lor, ceea-ce este în favorul proprietarilor. Stimatei domane Grigoriţa cea mai adânc
Lucrările s’au început cu puteri înzecite, simţită mulţumită şi recunoştieţă a Reuniunei
tatălui său pe cal şi apoi ca un fulger, ca o în poesia: «Pe vremea fanarioţilor» scrisă de
nălucă, dispare dintre Tătarii plini de groază. Alexandri. ca pe Octomrvie a. c. să fie isprăvite. Orăştia noastre pentru acest dar mândru şi preţios,
(V» urma). va avea alt aspect cu stradele asfaltate. ţinem totodată a renol rugarea noastră adre
Isprăviile Românilor din acele vremuri
sată inteliginţei din Bănat şi Ungaria propriu
şi vitejia răsboinică de atunci, ori-ce Român
