Page 3 - Activitatea_1904_07_27
P. 3

Nrul  27                                                               A C T I  V I T A T E  A                                                              Pag.  3.

                Eată  o  ramură  din  agricultură,           Spionii  japonezi.                nu  mai  puţin  de  150  de  Japonezi,  cari  până  trebare  deschisă.  Cine  a  fost  fruntaşul,  care
          care  ar  trebui  se  fie  strâns  legată  de                                        aici  se  sustraseră  de  sub  supravegherea  po­ a  deslegat,  ca  şi  prin  minune  nodul  gordian
          economia  de  casă  a  fiecărui,  căci  este                                         liţiei.  Se  zice  că  în  urma  unor  mici  cadouri  al  afacerii ?
          în  stare  a  ne  aduce  foloase  mari,  dacă   Câţi  ofiţeri  de  stat  major  japonezi  mai  şi  poliţia  s’ar  uita  printre  degete.
          am  şti  cum  se  ne  ocupăm  de  ea.  Dar’  cutreeră  şi  azi  Mongolia  travestiţi  ca  hamali                                     C auţiunea  oficerilor.  In timpul din
          cu  părere  de  rău  trebue  să  recunoaş­ chinezii  Negreşit  câ sunt  numeroşi,  căci zilnic                                  urmă  intrând  Ia  ministrul  de răsboiu  mulţime
                                                                                                           NOUTĂTI
          tem,  că  în  privinţa  pomilor  roditori,  în  diferite  oraşe  —  acum  cu  supraveghere   _______________________ ţ____________  de  petiţiuni  pentru  a  se  da  oficerilor  conce­
          noi  Românii  suntem  foarte  înapoiaţi  executată  cu  îngrigire  —  sunt  prinşi  zeci  de                                    siunea  de  căsătorie  şi  în  lipsa  cauţiunii  în­
          faţă  de  cum  sunt  alte  ţări.           japonezi  cu  femei  şi  cu  copii,  caii  de  doauă   J)l  Ioan  F rodan   a  fost  hirotonit   tregi.  Ministrul  a  dat  tuturor  comandelor  or­
               Ce  priveşte  foloasele  pomilor  ro­  luni  de  zile  su  ştiut  să  scape  de  continuele  de  preot  pentru  parochia  Spălacă  —  lângă   din,  ca  în viitoriu  să nu  mai  recomande  spre
          ditori,  apoi  nu  mai  încape  nici  o  în­  razzia.                                Uioara.  Primească  ştim.  nostru  colaborator   încuviinţare  cereri  de  acestea  intrate  dela  o-
          doială  că  ei  sunt  foarte  folositori,  prin   înainte  de  isbucnirea  răsboiului  Japo­  sincerele  no istre  felicitări  la  noul  seu  post.  ficeri  în  etatea  de  sub  30  ani.  In  viitor  au
                                                                                                                                          să  se  iee  în  considere  numai  cererile  intrate
          aceea  că  ne  dau  fructele  lor  gustoase,  nezii  năvălisără  în  Siberia  răsăriteană  şi  în
          cari  să  vend  cu  un  preţ  mare,  între-  Mandciuria  ca  un  nor  de  lăcuste  şi  se  înde­  Procesul  între  moştenitorii  lui  Tache   dela  căpitani,  oficeri  de  stat  major,  dela  ofi­
                                                                                                                                          ceri  de  aceia  cari  înşişi  au  fete  de  măritat,
          buinţându-se  la  hrana  omului,  atât  vara  letniceau  cu  toate  meseriile  burgheze.  Ei  Anastasiu  şi  Academia  română.  Curtea  de
          în  stare  proaspetă  cum  sunt  merele,  apăruseră  numeroşi  în  deosebi  ca  bărbieri  apel  din  Gdaţi  a  pertractat  Vineri  procesul   şi  dela  oficeri  trecuţi  peste  etatea  de 30  ani.
                                                                                                                                                              *
          perele,  prunele  şi  altele,  cât  şi  earna  şi  monopolizaseră  aproape  de  tot  meseria  dintre  mo  tenitorii  lui  Tache  Anastasiu  şi   1Vale  legalităţii.  Când  dl  Dr.  N.
          în  stare  uscată.  Apoi  din  unele  fructe  fotografică,  ceea-ce  le-a  reuşit  cu  atât  mai  Academia  română.  Curtea  a  respins  apelul   Oncu  a  pronunţat  frumoasele  cuvinte  în  un
          se  fac  şi  beuturi:  cum  este  mustul  din  uşor  cu  cât lucrau  foarte  bine  şi foarte  eftin.  lui  Alecu  Anastasiu  şi  al  celorlalţi  moş­  frumos  discurs  ţinut  la  un  banchet  la  hote­
          mere  şi  pere,  ţuică  din  prune  şi  altele.  Afară  de  aceasta  ţară  se umpluse  de  o  mul­ tenitori  şi  a  confirmat  sentinţa  tribunalului,   lul:  «Crucea  albă»  din  Arad  —  am  întrat
          Pomii  înfrumsr ţează  locul  unde  ei  sunt  ţime  de  case,  pe  cari  le  ţineau  şi  le  locuiau  prin care Academia română  a  fost recunoscută   «în  Egalitate»  —  toate  neamurile cu  pricină
          plantaţi  şi  ţin  dos  caselor  contra  vân­ numai  Japonezii.                       ca  singura  moştenitoare  a  averei  defunctului   din  Arad  au  început  să  se  încălzească.  Sis­
           turilor  mari;  în  sfârşit  trebue  să  recu­  In  locul  să  se  interzică  dela  început   Tache  Anastasiu.  Tache  Anastasiu,  advocat   tem  nou  şi  oameni  noi  la  Arad.  Sprijinitori
          noaştem  cu  toţii,  că  pomi  sunt  folosi­ fotografilor  japonezi  ca să-şi  exercite  meseria   bogat  în  Tecuciu,  a  lăsat  după  sine  vre o   şi  sprijiniţi  au  întrat  în  slujbe  dar'  oamenii
          tori  din  toate  punctele  de  vedere.    —  după  cum  în  Japonia  un  european  nu   7  milioane  şi  un  testament  în  2  exemplare,   neamurilor  intraţi  în  slujbe  între  neamuri  şi
               Aşa  dar’  dacă  pomii  roditori  ne   poate  fotografia  căci  e  arestat  imediat lor  li-   în  care  a  pus  academia  română  ca  moşteni­  crescuţi  î"  aeiul  neamurilor,  nu  vor  să  as­
          sunt  folositori,  este  de  neapărată  tre­  s’a dat chiar  avantag i  în chip  indrect.  Ofiţeri   tor  universal  al  averii.  Peste  5  luni  s’a  aflat   culte  de  neamuri.  S’au  născut  conflicte  din
          buinţă,  ca  fiecare  econom  sau  om  de   se  lăsau  a  fi  fotografaţi  în  forturi  lângă  tu­  alt  testament,  care  a  anulat  pe  cel  dintâiu.   pricina  neascultării  neamurilor.  N’are  însă  să
          casă  să  ştie  regula  lor  de  creştere  şi   nurile  lor  şi  peste  câte-va  săptămâni  în  Ja­  Atât  tribunalul,  cât  şi  curtea  de  apel  a  de­  fie  nimic.  L’a  spatele neamurilor certate  stau
          îngrijire  în  aşa  fel,  ca  să  ne  dea  cele   ponia  ori-cins  putea  cumpăra  pe  un  preţ  de   clarat  ca  fals  testamentul  al  doilea.  Mai  ră­  oameni  mari  în  ale  diplomaţiei:  Rusu  Siria­
           mai  mari  foloase  şi  tocmai  aceasta  re­ nimic  fotografii  admirabile  ale  diferitor  for­  mâne  ca  Curtea  de  casaţie  sâ  aducă sentinţa   nul,  Goldiş  Laczi,  Cuihandu,  Bocu  Sever,
          gulă,  voesc  să  v’o  arăt  eu  d-voastră.  turi  din  toate  fortăreţele  maritime.  Şi  erau   ;n  acest  mare  proces.  *   Secula  Sever,  Ciorogariu, Mangra,  Oncu,  ear’
                               *                     lăsaţi  să  lucreze  în  linişte.  Aşa  de  liniştit   F ără  com entar.  In  presără  sărbă­  la  Arad  muşamana  este  mai  eftină  decât  la
                                                     încât  erau  făcuţi  obeictul  badjocurei  publice                                   Paris.        ,
                Oameni  buni!..  Lucrul  principal,                                             torii  sfiintelor  Rusalii  din  anul  acesta  a  fost
                                                     supunânduse  despre  ori-ce  bărbier  sau  pro­
           ce  este  de  făcut  când  îşi  pune  cineva                                         un  mare  banchet  la  hotelul:  «Crucea  albă»
                                                     xenet  că  e  ofiţer  din  statul  ma or  japonez.                                        T ortu ra  f i  pedepsele  în   Coreea.
           în  gând  ca  să  crească  câţiva  pomi  în                                          din  Arad.  Banchetul  a  durat  cu  multă  vese­
                                                     Şi  toată  lumea  rîdea  de  gluma  aceasta  nos­                                    —  Coreea  este  o  ţară  în  care,  ca  şi  în  Ma-
           grădina  sa,  este  ca  să  aibă  pomi  de                                           lie,  până  târz u  noaptea  şi  până  de  cătră
                                                     timă,  ear’  înainte  de  toţi  cei  mai  mulţi  erau                                rocco,  există  schingiuirea.  In închisori  se afl-
           soiuri  bune;  căci  înzădar  este  munca                                            ziuă.  La  acest  banchet  a  fost  şi  călugărul
                                                     japonezii,  căci  sub  mantaua  ridicului  erau                                      nstrumente  de  tortură,  cari  însă,  nu  sună
           celor  ce  încurcă  locul  cu  soiuri  rele                                          Ciorogar,  care  apoi  în  ziua  sfintelor  Rusalii
                                                     feriţi  de  o  urmărie  serioasă.                                                    atât  de înspăimîntătoare. Cu ajutorul reteveilor
           (sălbatice)  şi  cu  atât  mai  zădarnică  cu                                        s’a  văzut  în  biserică  slujind  liturgia,  îmbrăcat
           cât  pun  în  grădinile  lor,  fie  chiar  pe   Acum  patru  luni  s’a  întâmplat  în  Wla-   în  ornate preoţeşti.  Adecă  tocmai ca  la  Arad.  se  sfărîinau  până  acum  câţi-va  ani  ciolanele
           lângă  garduri,  pomi  neroditori,  cum   divostok  ceva  foarte  strainiu.  Un  ofiţer  rus                                   picioarelor,  cu  ajutorul  drugilor  se  sfărîmau
                                                     râu  servit  de  un  bărbier  japonez,  îi  dete                                     coapsele.  Frânghiile  înconjurau braţele,  se  le­
           sunt  răchiţi,  salcâmi,  sau  alţi  copaci.                                              Un  m are  scan dal  în   p r  esenţa
                                                     acestuia  o  palmă;  japonezul,  liniştit,  scoase                                   gau  de  corp  şi  se  strângeau  de  torturatori,
                Pentru  ca  să  putem  dobândi  pomi                                            m in iştrilo r.  Mercuri  seara  s’a întâmplat  în
                                                     revolverul  şi  zise:  »Eu  sunt  locot.-colonel  în                                 până  când  întrau  adânc  de  tot  în  carne.  Şi
           sănătoşi  şi  de  soiuri  bune,  este  de  ne­                                       restaurantul  Vampetics  din  Budapesta  un
                                                     statul  major  general  şi  d-ta  trebue  sâ  mori».                                  numai gândindu-te la astfel de toturi,  te apucă
           apărată  trebuinţă  ca  de  mici  încă  să                                           mare  scandal  în  presenţa  miniştrilor  Tisza,
                                                     Apoi  ucise  cu  un  glonte  pe  oficerul  rus  şi                                   groaza
           le  dăm  o  îngrijire;  ear’  îmbunătăţirea                                          Hieronymi  şi  Beizeviczy.  Locotonetul  Sch-
                                                     dispăru  fără  a  i-se  putea  da  de  urmă.  Nici                                         Pedepsele  sunt  de  o  asprime  nespusă.
           lor  se  face  prin  altoire,  despre  care                                          mmdt  dela  reg.  32  sta  la  masă  în  societatea
           vom  vorbi  numai  decât.  Să  vedem      unul  dintre  compatrioţii  săi  între  cari  fără   unei  dsme.  Patru  tineri  îşi  petreceau  la  ală   Ca  pedeapsă  pentrru  înaltă  trădare  este  de­
                                                     îndoială  avea  camarazi  cari  l’au  ţinut  ascuns                                  capitarea  trădătorului  şi a  rudelor  sale  bărbă­
           deocamdată,  cum  putem  înmulţi  pomii                                              masă.  Tinerii  au  început  a  fixa  dama  şi  a
                                                     n’a  voit  să-l  trădeze  şi  acum  sâ  poate  sâ  fi                                teşti  până  la  al  cincelea  grad.  Pe  lângă  a-
           roditori.  Pomii  se  înmulţesc  mai  cu                                             se  purta  obraznic.  Unul  din  ei,  Iosif  Fack
                                                     devenit  colonel  pentru  fapta  sa  eroică.                                         ceasta  otrăvirea  mumei,  a  soţiei  şi  a  fiicelor
           seamă  prin  seminţe  şi  prin  puieţi  eşiţi                                        a  fost  oficer,  cumpăra  dela  o  florăreasă  un
           din  rădăcini.  Cei  mai  buni,  sunt  cei     întâmplarea  aceasta,  puţin  înainte  de   buchet  şi'l  trimise damei.  Locotenentul  a  res­  înalta  trădare  a  unei  femei  e  pedepsită  cu
           înmulţiţi  prin  seminţe  şi  eată  cum:  luăm   izbucnirea  râsboiului,  ar  fi  trăbuit  sâ  atragă   pins  buchettul.  Atunci  obraznicul  tinăr merse   otrăvire.  Pentru  omor  bărbatul  e  decapitat,
           seminţe  din  fructele  foarte  bine  coapte   atenţia  autorităţilor.  Dar'  nu  i-s’a  dat  impor­  în  persoană  la masa  locotenetului,  ca  să  pre­  ear’  femeea  sa  otrăvită.
           şi  le  semănăm  pe  straturi,  toamna  sau   tanţă.                                                                                 Petru  punerea  de  foc:  pedeapsă  cu
                                                                                                dea  damei  buchetul. Locotenentul  i-a  porun­
           primăvara.  După  un  an  de  zile, se scot    Iată  o  altă  Întâmplare  ce  a  avut  de  cit  să  se  depărteze.  Fa<k  s’a  luat  la  ceartă,   moarte.  Tot  aşa  pentru  furt.  Cele  mai  grele
                                                                                                                                          pedepse  lovesc  pe  profanatorii  de  morminte,
           pomişorii  crescuţi  din  seminţe  şi  îi  ră­ curând  un  sfârsit  tragic  şi care  dovedeşte  câ  cu  locotenetnl,  şi  chiar  l’a  lovit  cu  bastonul.
                                                                                                                                          de  oare-ce  în  Coreea  domneşte  cultul  stră­
           sădim  în  alte  straturi,  unde  îi  punem  Japonezii  ştiu  sâ-şi  întrebuinţeze  foarte  bine
                                                                                                Locotenent d a scos sabia  şi  a  lovit  pe  Fack,   moşilor  ca  şi  in  China.
           la  depărtare  de-aproape  un  pas  unul  de  spionii  şi  emisarii  şi  că  îndrâsneala  lor  e   rănindu’l  în  spate.  In  tumultul  iscat  a  venit
                                                                                                                                               Profanatorul  şi toate  rudele  sale  bărbă­
           altul.  Aci,  ei  stau  un  an  de  zile  şi  fenomenală.  Se  ştie  că  colonelul  Inko-ka  şi  un  alt  tinăr,  Ronay,  ca  să  atace  pe locotene-
                                                                                                                                           teşti  până  la  al  cincelea  grad  sunt decapitaţi
           apoi  trebue  altoiţi.                    căpitanul  O-ki  au  fost  spânzuraţi.  Ei  au  fost  tul.  Acesta  a  străpuns  pe  Ronay  în  piept.
                                                                                                                                          Membrele  femeieşti  ale familiei  şi muma pro­
                               *                     prinşi  la  staţiunea  Tuichicha,  cea  dintîi  la   Cei  2 răniţi  au  fost transportaţi în spital. Rana
                Altoirea,  este  mijlocul  prin  care   Nord  de  Zizicar,  în momentul  când  cu  patru   lui  Fack  e  uşoară,  dar’  a  lui  Ronay  e  foarte   fanatorului  sunt  otrăvite.  Otrăvirea  se face în
                                                                                                                                          închisoare  prin arsenic.  Decapitările  se făceau
           putem  îmbunătăţi  pomii  roditori.  Adecă:   studenţi  dela  Universitatea  din  Tokio  voiau   periculoasă,  ba thiar  mortală.  La  acest  scan­  într’o  stradă  largă  dela  poarta  vestică  a ora­
           dacă  avem  un  pom  sălbatec  —  care    sâ  arunce  în  aier  podul  drumului  de  fier.   dal  au  fost  de  faţă  şi  miniştrii  Tisza,  Hiero­  şului  şi  erau  în  termen  mijlociu  de  30—40
           face  fructe  rele  —■  îl  putem  îmbunătăţi,   Studenţii  au  scăpat  în  păduri  şi  până  acum   nymi  şi  Berzeviczy,  cari  cinau  la  o  masă  cu   pe  an.
           luând  o  mlădiţă  sau  chiar şi  un  mugur   n’au  fost  prinşi.  Cei  doi  oficeri  au  declarat   mai  mulţi  deputaţi.  Locotenentul  s’a  anunţat
           numai,  dela  un  alt  pom  tot  de  acelaşi   in  faţa  consiliului  de râsboiu  următoarele:  au   de  bună  voie  la  comanda  militară.
           neam,  dar’  care  face  roade  bune  şi  le   primit  ordinul  sâ ajungă  cu  ori-ce  chip  până                                 Sz.  5401/1904  tjkv.
           alipim  la  pomul  sălbatec  spre  a  creşte.   la  un  pod  de  cale  ferată  spre  a-1  arunca  în   În tâm plare  dela  A rad.  De  când
           Altoirea  se  face  foarte  uşor  şi  fiecare  aer  cu  dinamită.  Au  debarcat  la  Tăcu;  îm­  «Tribuna»  fostă  a  «Poporului»  a  dat  cu  ÂRVERESI  HIRDETMIiNY  KIVONAT
           om  poate  să  înveţe,  căci  este  frumos  brăcaţi  în  hamali  chinezi  au  mers  până  la   «Poporul»  afară  să  întâmplă  des  câte  ceva
           mai  cu  seamă  pentru  săteni.  Ce  plăcere  Pekmg;  de  aci  s’au  dus  spre  Nord-Est  prin   sensaţional  în  cercul  oamenilor  cari  să  nu­  A  szâszvârosi  kir.  jbirosâg  mint
           mai  mare  poate  să  simtă  cineva,  decât  toată  Mandciuria,  fără  a  atinge  linia  ferată.   mesc  «fiuntaşii»  din  Arad.  Bocu  Sever,  I.   tjkvi  hatosâg  kozhirre  teszi,  hogy  Sztoj-
           când  vede  că  din  părul  care  făcea  pere  Ajungând  la  Zizicar  s’au  ascuns  într’o  colibă   Coste,  Ştefănuţiu,  Cuihandu,  Ciorogar,  Oncu,  koj  Ilie  vhajtatonak  Placsinta  Petru
           care  nu  puteau  fi  mâncate,  poată  să  chinezească  de  unde  puteau  păzi  linia  ferată   Mangra.  A  fost  o  alegere  de  notar  comunal  vegrehajtâst  szenvedo  elleni  76  kor.
           scoată  nişte  pere  ce  să  topesc  în  care  mereu  tra  păzită  de  patrole  călăreţe.   în  Comlăuşiu,  comună  fruntaşă  în  comitatul   tokekoveteles  6s  jâr.  irânti  v£grehajtâsi
           gură.                                     Intr’un  moment  dat,  nevâzând  pe  nimeni,  au   Aradului  şi  dl  Dr.  I.  Suciu,  politician  frun­
                Mlădiţele  pentru  altoit,  cari  să  iau   pus  cartuşe  pe  şine,  dir’  au  fost  observaţi,   taş  din  Arad,  cunoscut  în  cercuri  mai  largi,   iigyeben  a  devai  kir.  torvdnyszăk  (a
           de  pe  pomii  buni,  se  taie  încă  din   prinşi  şi  duşi  la  Charbin.  Colonelul  vorbea   de  când  cu  alegerea  de  deputat  dietal  în   szâszvârosi  kir.  jbirosâg  terulet6n  levo')
           earnă,  sau  primăvara  înainte  de  a  da   bine  englezeşte,  ear’  camaradul  sâu  bine  chi-   Nădlac,  a  stăruit,  că  la  acel  post  să  se  can­  az  Alsovârosvizen  fekvo'  az  alsovâros-
           seva  şi  se  păstrează  în  beci  sau  afară   nezeşte.  Incidentul  acesta  a  deschis  ochii  a-   dideze  şi  recurenţi  Români.  Alegerea  s’a  ţi­ vizi  224  sz.  tjkvben  a  f  4  rd.  1166/1
          îngropate  în  păment.                     utorităţilor  ruse cari şi-au  îndoit  paza şi  şi-au   nut,  şi  ales  a  fost  cu  aclamaţi une  dl  Kleindl  hr.  sz.  kaszâlo  es  a  1166/2  hr.  szâmu
                                                     înmulţit  agenţii  însărcinaţi  cu  prinderea  spi­
                Timpul  altoitului  este  primăvara                                             Jozsef,,  ear’  dl  A.  Boţoc  cunoscutul  pedago-   hâz  es  udvara  490  kor.,  a  f  5  rd.
                                                     onilor.  Căci  fără  îndoială  că  sunt  numâroşi
           când  dă  furnza,  adecă  în  lunile  Aprilie                                        gian  al  grupului  l’a  felicitat  cu  toată căldura.   1184  hr.  sz.  kaszâlora  277  korona,
                                                     emisari  şi  prin  defileurile Mandciuriei.  Intre ei
           şi  Maiu.                                                                            Din  cele  întâmplate  în  preajma  alegerii  din
                                                     sunt  mulţi  cari  conduc  bande  de  hunhuzi,                                       a  f  6  rd.  1187  hr.  sz.  kaszâlora  36
                înainte  de  a  ne  apuca  de  altoit                                           vorbă,  strecurându-se  în  public  îndoeli  în
                                                     de  ţărani  nemulţumiţi  şi  de  boxeri,  cari  de                                   kor.  az  ârverest  ezennel  a  megâtlapitot
           trebue  să  avem  pregătit  teiul  pentru                                            atmonia  grupului  dela  Arad  —  s’au  luat  în
                                                     ani  de  zile  duc  luptă  de  guerilă  în Mandciu­  grabă  demersuri,  ca  membrii  externi  să  se  kikiâltâsi  ârban  elrendelte,  6s  hogy  a
           legat  şi  ceara  de  uns  tăeturile  făcute
                                                     ria,  fără  ca  Ruşii  sâ  isbutească  până  acum
           de  cuţit  spre  a  nu  străbate  apa  şi  aerul.                                    pronunţe;  şi  în  o  conferenţă  confidenţială  a  fennebb  megjelolt  ingatlanok  az  1904.
                                                     sâ  le  vină  de  hanc.
                Altoirea  se  face  în  mai  multe  fe­                                         grupului,  augmentată  prin  membrii  din  pro­  dvi  szeptember  ho  30-ik  napjdn  ddl  e.
                                                          Cu  toate  premiile  promise  de  Ruşi  ce­ vincie,  un  fiuntaş extern, precum să svoneşte a
           luri,  după  cum  e  mai  gros  sau  mai                                                                                       9  ârakor  Alsâvdrosviz  kdzsdg  hdzdndl
                                                     lor  ce  vor  da  de  urma  Japonezilor  ascunşi;  zis  numai  atâta:  «Noi  vrem  să  trăim,  şi  nu
           subţire  copăcelul  de  care-1  altoim.  Mai                                                                                    megtartando  nyilvânos ârver£sen  a  meg-
                                                     cu toate că ameninţă cu pedepse aspre  pe  chi­ putem  să  trăim  fără  de  altul»,  şi  apoi  causa
           principale  avem  patru  feluri  de  altoiri.
                                                     nezii  cari adăpostesc  pe  Japonezi,  abia  acum  s’a  terminat  fără  ulterioare  complicaţiuni  şi   âllapitott  kikiâltâsi  âron  aiul  is  elfog-
                                         (Va  urma).  în  timpul  din  urmă  au fost  prinşi  la  Nikolsk sguduiri.  Pentru  public  a  rămas  numai  o  în­ nak  adalni.
   1   2   3   4