Page 1 - Activitatea_1904_07_28
P. 1

Anul  IV.                                                    O răştie,  21  Iulie  n.  1904.                                                            Nr.  28




                    INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAM ENT:
                                         ĂCTIYIIĂTEĂ                                                                                                                 4  coroane.
              se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an 3 cor.
                        reduse.
                                                                                                                                                             Pentru  plugari—ţărani  pe an
              Manuscriptele sunt a se adresa
              redacţiei  şi acelea  nu să îna­                                                                                                               Pentru  Rom ânia  şi  străin ătate:
                        poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.

              Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani,



                 EDITOR,  PROPRIETAR  Şl  ŞEF-REDACTOR :                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                              A p a r e      în   f i e c a r e   Joi.    §2^1^
                   D r.  A urel  M untean                                                                                                                 AURIAN      BERCIAN


                                                         din  1886)  nu se  conducea de  sentimen­ nunciant.  Pomelnicul  articolilor  în  cari  pătaţi.  Acum  a  venit în  conflict  cu  unii  pro­
                    Din  viata  noastră                  tul  public,  trase  la  îndoială  lealitatea  este  învinuit  cu  denunţarea,  este  foarte   prietari  de  dincolo,  cari  nu  voiau  să-’i  vândă
                                i
              naţională  şi culturală.                   dlui  Slavici  într’un  articol întitulat:  «In­ mare.  Ar  fi  urmat  ca  poporul  român   şi  aşa  au  fost  ajuns  strîmtorat  între  alţii.
                                                         capacitate  ori  rea  credinţă«.          s’o  rupă  cu  denunţiatul,  care este  crea­   îndată  a  alergat  la  baronul  Szentke-
                      —  Presa  noastră.  —                                                        tura  cea  mai  detestabilă  în  viaţa  poli­  reszti,  care  e  jinerde  ciocoiului  Kantacuzeno,
                                                              Dl Slavici  atins  de observaţiile  »G.                                         şi  aşa  prin  mijlocirea  acestor  grecotei  au
                                 XI.                     Tr.«  răspunde în articolul:  «O  lămurire«   tică  a  uuui  popor.  Aceasta  nu  s’a  fă­  ajuns  la  avantaje  pe  pământul  României  şi
                   Am  merge  prea  departe  şi  nu  ne   (nr.  7  din  1886)  că  nu  poate  răspunde   cut,  fiindcă  n’a  fost  nici  umbră  de  de­ faţă  de  autochtomi.
                                                                                                                                                   Lucrul  ăsta  se  vede,  că  ese  acum  la
                                                                                                   nunţare.  La  cei  creduli  şi  neorientaţi
              permit  nici  coloanele  acestei  foi  nici   la  insolentele  dojene  ale  «Gaz.  Tr.«   a  putut  însă  să  prindă  ceva, şi  reputa­  iveală,  dar'  trebuie  să  deie  gazetele  acum  în
              timpul,  ca  să  reproducem  conţinutul  şi   Şi  fiindcă  totuşi  răspunde  zice:  «Noi   ţia  directorului  «Gaz. Tr.«  ar  fi  suferit,   trădătorii  aceia  de  Kantacuzt ni,  cari  stau
              să  înşirăm  toţi  numerii  din  primii  ani   nu  lucrăm  aici  în  redacţie  de  capul   dacă  lumea  românească  nu  l’ar  fi  cu­  pe  partea  grofului  săcuiu-jidovesc  ba  îi  şi
              ai  «Tribunei«,  în  cari decedatul  metro-   nostru,  ci  după  inspiraţiile  pe  care  le   noscut  ce  caracter  este.       ajută  cum  se  exploateze  şi  România.
              polit  Miron  a  fost  atacat  şi  batjocorit.   primim  dela  amicii  din  Sibiiu,  Braşov   Denunţarea  ca  o  urmă  des  între­
              Credem,  că este  de ajuns  să  constatăm,   etc.  Viaţa  mea  îmi  este  mie  personal   buinţată  a  »Tibunei«  o  aflăm  aplicată   „La  maslu  cu  doba“
              că  obiectul  vehementelor  atacuri  din   cu  mult  mai  preţioasă  decât  ca  să  o   şi  faţă  de  ceialalţi  fruntaşi  ai  noştri.
              număroşii  articoli  cu  titlul  „Chestiuni   consum  certându-mă  cu  nişte  oameni   Ce s’a urmărit prin ea  —  fie-cine o ştie:                 Rom  os,  la  18  Iulie  1904.
              bisericeşti",  „Un  lucru  urît"  precum  şi   ca  dl  Dr.  A.  Murăşanu,  care  m’a  pre-   discreditarea.  In cele următoare vom      Stimate  dle  redactor!
              în  mai  mulţi  primi,  a  fost  persoana  fos­  sentat  publicului  român,  ca  pe  un  om   arăta  persoanele mai  marcante din viaţa   Ştim  cu  toţii  lipsa  cea  mare  ce o  sufer
              tului  archiereu.                          incapabil  şi vendut  adversarilor  nostri«.                                         locuitorii  unor ţinuturi,  din causa  căldurei  ce­
                                                         Apoi  identificându-se  cu  glasul  poporu­  noastră publică şi  culturală, pe cari  «Tri­  lei mari,  ce este  în anul acesta din  lipsa ploiiţ
                   Relevând  acest  lucru  dureros,  nu
                                                         lui  român  zice:  «Eu nu mă  simt  insul­  buna*  a  căutat  să  le  discrediteze.       Dar’  nu-i  mirare  că  bunul  D zeu  să  nu
              voim  să  zicem,  că  presa  noastră  să  nu
                                                         tat;  insultat  e  publicul  român,  pe  care                                —n.     să  supere  pe  astfel  de  oameni,  cari  abusează
              combată  şi  să  nu  vestejască  faptele  ne­
                                                         timp  de  15  ani,  de  când  mi-am  înce­                                           de  bunătatea  lui  ear’  preoţii  îşi  bat  joc  de
              româneşti ale  ori cărui ar fi.  Din  contră,                                                    R u g a r e .                  slujbă.
                                                         put  lucrarea  literară,  un  om imbecil  şi
              presei  îi  incumbă  chiar  datorinţa  de  a                                                                                         Deci  te  rog  să  publici  în mult  preţuitul
                                                         mişel  l’a  putut  îmbăta  cu  frase  goale
              fi  o  sentinelă  neadormită  şi  de  a  ur­                                               Domnii  dela  cari  a  fost  confiscat  la   dvoastră  ziar  caşul,  ce  s’a  întâmplat  în  co­
                                                         şi  seduce  contra  intereselor  sale*.  Ear’
              mări  tot  ce  ar  atinge  interesele  naţio­                                        timpul  seu  volumul  prim  al  «Cărţii  de  Aur«   muna  Romos,  comit.  Hunedoarei,  din  partea
                                                         ca  încheiere  dl Slavici zice: »nu-’mi voiu                                         preoţilor:  Vasilie  Basarabă  şi  fiul  acestuia,
              nale,  bisericeşti  şi  culturale  ale poporu­                                       şi  l’au  primit  deteriorat  îndărăt,  sunt  de nou
              lui  în  serviciul  căruia  stă.  Grupul  lite­  risipi  timpul  şi  puterile  ca  să  aduc  în  rugaţi,  să  binevoiască  a  mi-’l  trimite  mie,  la   Adam,  care  e  capelan  tot  aici.
                                                         fire  pe  un  maniac«.                     Sibiiu,  cu  posibilă  grăbire,  şi  cel  mult  până   In  ziua  de  sft.  Petru  şi  Pavel,  după-ce
              raţilor  dela  răposata  «Tribuna*  a  mers                                                                                     au  ieşit  d:n  biserică,  s’au  înţeles  smbii preoţi
                                                                                                    la finea  lunei  acesteia,  pentru-ca  în schimb  să
              însă  prea  departe!                            Conflictul între două caractere puse   le  pot  trimite gratis  câte  un  exemplar  din   (tatăl  şi  fiul),  ca  Mercuri  dimineaţa  să  facă
                                                         în  acţiune  pe  terenul  politicei  noastre
                   Sbiciuirile  întrebuinţate  prea  des                                           noua  ediţie  a  acestui  volum.  După  expirarea   maslu  cu  şapte  preoţi  din  jur.  Marţi  după
                                                         naţionale  se  repeţeşte  la  diferite  inter­                                       prânz  s’a  şi  trimis  o  listă  din  casă  în  casă
              şi  violent  şi  cu  expresa  intenţie  de  a                                        terminului  pus  schimbul  nu  se  va  mai  face
              tăia  în  carne  vie,  în  loc  de  a  fi  stimu­  vale.  Pe  partea  unuia  stă  consecvenţa  în  mod  gratuit.                ca  tot  omul  să  contribue  cu  bani  pentru
                                                         în  purtarea  luptei  naţionale  şi  logica                                          maslui  ce  voiau să-l facă dimineaţa, deoare-ce
              lat  moralul  omului  şi  a-1  fi  pornit  pe                                              Sibiiu,  la  12  Iulie  n.  1904.    dl  părinte  Vasilie  pe  unde  merge  propagă,
                                                         faptelor;  pe  a  celuilalt  trecutul  literar,              Teodor  V.  Păcăţian,
              calea  dorită,  au  produs  nepăsare,  dis-                                                                                     că  slujba  neplătitd  nu-i  primită.  După  ce
                                                         cu  o  activitate  de  15  ani,  şiretenia  şi                autorul  »Cărţii de Aur«,
              gust  şi  dispreţ  —  mai  ales  ştiind,  că                                                                                    s’au  adunat  vre-o  20  fi.,  au  şi  trimis  după
                                                         abilitatea  condeiului.
              sbiciuitorii  erau  moraliştii  din  fabula                                                                                     preoţi,  ca  pe  Mercuri  fiecare  să  vie  la maslu
              lupului.                                        Ambiţiunea  şi conştiinţa  directoru­         O  descoperire.                   în  Romos.  Primind însă corfă dela unii  preoţii
                   Ori-cine  ştie,  că  persiflagiul,  batjo­  lui  «Gaz.  Trans.*  de  a-şi  fi  servit  şi                                  invitaţi,  maslui  a  trebuit  amânat.  Spunând
                                                                                                                                              această  veste  dl  preot  Adam  Basarabă  tată­
              cura  şi  calumnia  nu  sunt  mijloace  de   de  a-şi  servi  neamul  seu  în  modul  cel   Numărul  ultim  din  «Budapesti  Hirlap«
                                                                                                                                              lui  seu  Vasilie,  acesta  a  strigat în gură mare:
              a  edifica.  Şi  «Tribuna*  totuşi  s’a  folo­  mai  ireproşabil,  caută  adeseori  să  se  conţine  o  notiţă  despre  unele  încurcături  cu   * Că  nu  se poate,  că  ce  vor  face  crastaveţii
              sit  de  astfel  de  mijloace.  Nici  nu  pu­  pună  în  calea  machinaţiunilor  «Tribu­  pădurile  dm  România,  hotărîşe  cu  săcuimea,   şi  mazărea  mea pană  Vineri  dimineaţa, când
              tea  lucra  altfel,  căci  ar  fi  venit  în  in­  nei*.  Aceasta  la  rîndul  ei,  ca  în  ochii   în  cari  se  face  amintire  de  un  grof  săcui   vor  avea  timp  toţi  şepte  preoţii  să  vie  la
                                                                                                    Miko.  După-rum  mi-a  spus  un  prietin  din
              consecvenţă  cu  punctul  din  programul   lumei  iubitoare  de  lucruri  sensaţionale   părţile  acelea,  afacerea  stă  cam  aşa:  maslu.  (De  teamă,  ca  nu  cumva  banii  adu­
              ei:  de  a  discredita  pe  toţi  aceia,  cari   şi  uşor  de  „îmbătat  cu  apă  rece"  — să   Tatăl  contelui  din  chestiune  călătorind   naţi  să  se  înapoieze  bietului  ţăran,  care  era
              nu  erau  de  vederile  ei  şi  a-şi  forma pe   ajungă  de-asupra   se  foloseşte  de cu-   odată  prin  Schwiţera  a  făcut  pe  tren  cunoş­  desperat  de  tot,  văzând  aşa  o  recoltă  slabă).
                                                                                                                                                   Dar’  totuşi  maslui  s’a  amânat pe Vineri
              socoata  altora  dorita  majoritate  covâr­  noscutele-i  arme.  Astfel  «Gaz.  Trans.«   tinţa  cu  nn  orologier  din  Geneva,  care  ase­ dimineaţa.
              şitoare,  care  în  cele  politice  avea  să   este  atacată  în  primul  nrului  25  din  menea  călătorea  cu  fiica  sa.  £sta fiind  milio­  Joi  seara,  pe  la  6  ore,  pe  cine  vedem
              ducă  la  dictatură.                       1886,  fiind că  aproba  vorbirile  deputa­ nar,  deşi  Jidan,  bucuros  şi-a  dat  fata  după   înt'ând  în  cancelaria  comunală?  adecă  dl
                   Se  fie  declarată,  de  organ  autori-   ţilor  Gurban,  Babeş,  P.  Truţa,  cari  în   contele  cam  sărăcit,  ba  s’a  mutat  pe  vre-o   părinte  Basarabă  cel  bătrân,  întră  şi  roagă
              sat  al  partidului  naţional,  adecă  un   dieta  din  Budapesta  au  cerut  ca  legile   câţi-va  ani  şi  el  în  Săcuime,  unde  a  spesat   pe  dl  notar  să  binevoiască  a  trimite  servito­
                                                                                                    mult  pentru  aranjarea  grofului  Făcând  însă
              fel  de:  Monitor  oficial.                existente  şi  în  special  legea  naţionalită­  Jidanul  cunoştinţă  c’o  damă  şi-a  luat  catra­  rul  comunal  cu  doba prin  sat,  ca  să publice,
                                                                                                                                              că  mâne  dimineaţă  este  maslu  pentru  ploae
                   Spre  a  ajunge  la  aceasta  distinc­  ţilor să fie  respectată şi  aplicate riguros.  fusele  şi  s’a  dus  ear'  în  ţara  lui.  şi  tot  omul  să  vie  la  biserică.
              ţie  »Tribuna«  trebuia  să-’şi  câştige  me­   Procesele  de  presă  ale  «Tribunei«      După  moartea  contelui  a  rămas  văduva   La  aceste  vorbe  un  rîs  a  isbucnit  din
              rite.  Aceste se puteau  acuira de-o parte,  ţinute  înaintea  nouei  curţi  cu  juraţi  din   iarăşi  Încurcată  in  datorii  şi  pe  urmă  numai  pepturile  noastre,  că  i-a  mai  trăsnit  bătrânu­
                                                                                                   c’o  pădure  în  preţ  de  80.000  fi.  Ea  a  voit  lui  şi  noroz a  asta  în  cap.  Dl  notar  însă  a
              combatend  cu  energie  actele  de  vio­ Cluj,  cari  s’au  sfîrşit  cu  condamnarea
                                                                                                    asta  să  o  vândă,  dar’  feciorul  ei  cel  mai  început  a-i  spune,  că  nu  se  cuvine să avisezi
              lenţă  ale  guvernului  maghiar  săvîrşite  lui  Cornel  P.  Păcurar  la  un  an  închi­
                                                                                                    mare,  care  studia  pe  tâmpul  acela  iura  în  pe  cine-va  cu  doba,  ca  să  vie  la  maslu.
              în  detrimentul  causei  noastre  naţionale,  soare,  dau  naştere la  noue  atacuri.  Atât   Budapesta,  a  protestat  şi  şi-a  reclamat-o  de   La  acestea  părintele  supărat,  că  nu  i-a
              ceea-ce  mărturisind adevărul,  »Tribuna«  dl  Dr.  A.  Murăşan  cât  şi  directorul  partea  lui.  In  ăsta  îndată  s'a  trezit  simţul  împlinit  rugarea  s’a  dus.
              n’a  întrelâsat  a  face,  ear’  de  alta  —  »Albinei«  sunt  atacaţi  pe  cuvântul  că  jidovesc  de  geschătt,  a  părăsit  iura  şi  s'a   După  ce  s’a  depărtat  dl  părinte  am
              şi  aceasta  este  nefericita  şcoală  intro­ ar  fi  denunţat  ziarului  «Kolozsvâri Koz-   dus  la  silvanistică,  unde  studiând  câţi-va  ani,  eşit  şi  noi  dimpreună  cu  dl  notar.  Trecând
              dusă  de  „Tribuna“  în  viaţa  noastră  lony«  pe  dl  Slavici.  Şi  ce  a  format   s’a  reîntors  acasă  a  luat  împrumut  cu  gi­ pe  dinaintea  casei părintelui  Basarabă  Adam
                                                                                                    ranţii  vr’o  30.000  fi, şi  pe banii  aceştia  şi-a  ne-a  observat,  a  sărit  la  fereastră  şi  a  che­
              ziaristică — denunţând,  tnegrind  şi ca-  substratul  pretinsei  denunţări?  «Kolozs.
                                                                                                    instalat  un  ferestrău  cu  vapor  în  pădure  şi  mat  pe  dl  notar,  noi  am  stat  ceva  mai  de­
              lumniând pe  toţi fruntaşii  noştri,  cari  Kozl.«  a  reprodus  din  «Gaz.  Tr.«  nişte
                                                                                                   apoi  s’a  apucat  el  în  persoană,  de  a  face  parte,  ca  să  auzim  ce  vorbesc,  dar’  spre
              în  cele  politice  nu  voiau  şi  nu  puteau  articoli,  puţin  măgulitori  pentru  domnul  la  scânduri  şi  la  laţuri  pentru  export  în  marea  noastră  mirare  auzim,  că  şi  el  cere
              să-i  servească  de  trabanţi.             Slavici.  Atâta  a fost  de-ajuns ca  dl Mu­ România.                                doba.  La  acestea  nu  am  mai  rîs,  ci  l’am
                   Directorul  «Gaz.  Tr.«,  dl  Dr.  Au­ răşan  să  treacă  înaintea  Românilor  de     Geschâftul  i-a  mers  minunat,  datoriile  compătimit,  deoare-ce  îl  ţineam  de  un  om
              rel Murăşan,  purcezănd  din  punctul  seu  denunciant.                              toate  şi  le-a  plătit  şi a  mai cumpărat  o  mul­ mai  cult  ca  tată-seu  şi  teolog  modern.  A
                                                                                                   ţime  de  păduri,  ba  a  mai  făcut  şi  tren  prin  voit  dl  notar  să-l  capaciteze,  ca  să  nu  ceară
              de  vedere,  care  mai  târziu  s’a  dovedit    Dl  Dr.  A.  Murăşan  este  sistematic  păduri.  In  extinderea  lui  a  trecut  graniţa  şi  aşa  ceva,  dar'  înzidar.  Văzând  dl  notar,  că
              de  corect,  deşi,  după  »Tribuna«  (nr.  7 presentat  înaintea  obştei  române  ca  de­ a  început  a  cumpăra  şi  de  pe  la  boarii  scă­ să  supără,  dacă  nu  i-ar  da  doba,  nevoind
   1   2   3   4