Page 3 - Activitatea_1904_07_28
P. 3

Nrui  28                                                               ACTI    VI TATE     A                                                                Pag-  3.

         du-le  cum  s’a  nrfit.'t  mai  sus  (la  cucu­ toire  se  face  astfel:  îndată  ce  ne  apu­ în  formă  de albie  împrejurul  pomului  a   In vitare.  Noi  am  pornit,  Voi  să  ve­
         ruz)  le  mănâncă  cu  plăcere.            căm  de  altoit,  tăem  o  mladă  crescută  se  ţinea  apa  la  rădăcină,  când  îl  udăm  niţi,  ca  toţi  de  faţă  să  fim  la  petrecerea  ro­
               Paiele  tăiete,  turnumcata  şi  pleava   în  vara  aceia,  din  pomul  ce  voim  sâ  sau  când  ploauă.  La  câte-va  zile  după  mânească,  ce o  arangiază  «Reuniunea  femeilor
          opăiiîă  cu apă  de asemenea  le  mănâncă   altoim.  Apoi  începem  cu  preparare  al­ plantat  să  leagă  cu  mlajă  sau  tei,  po­ române  din  Hunedoara*,  în  grădina  hotelului
          bucuros.                                  toiului  sau  scoaterea  mugurului  care se  mul  de  par  spre  a  nu-l  purta  vântul.  «Strauss»  Duminecă  în  24  Iulie  st.  n.  1904.
               Ne  mai  putem  uşura,  lipsa  de nu­  poate  face  în  doauă  feluri:  înâiul  fel   Acestea  sunt  cele  mai  principale   Tinerimea  hnnedoreană.  Venitul  curat  să  fo­
          treţ  prin  adunarea  de  frunze  din  pă­  că  punând  cuţitul  deasupra  mugurului  regu’e  pentru  creşterea  pomilor  rodi­  loseşte  pentru  scopuri  filantropice.  începutul
                                                                                                                                         la  orele  6  seara.  Preţul  de  întrare:  de  per­
          duri,  ceea-ce  ministrul  de  agricultură   tragem  pe  sub  coajă  cu  fârful  cuţitului  tori  şi  bine  ar  fi  când  toţi  sătenii  s’ar   soană  1  cor.,  de  familie  2  cor.  Suprasolvirile
          permite  prin  2  ordinaţiuni  date  în  tim­  şi  tăem  mugurul  cu o bucăţică  de lemn,  deprinde  să  cultive  pomi,  căci  ar  dis­
                                                    care  lemn  se  deslipeşte  în  urmă.  Al  părea  din  grădinele  lor  rihiţele  şi  alţi   să  primesc  cu  mulţumită  şi  se  cuitează  pe
          pul  din  urmă,  permiţând  totodată  în
                                                    doilea  fel  de  scoatere a  mugurului  este  copaci  neroditori  care  nu  aduc  nici   cale  ziaristică.
          păduri  şi  pă.şunatu!  în  vara  şi  toamna
                                                    că  se face  o  tăetură  în  coajă  curmezişă  un  folos  şi  ar  înlocui  prin  pomi  rodi­
          anului  curent.
                                                    d’asupra  mugurului  şi  alte  douâ  tăe-  tori,  din  ale  căror  fructe,  pe  lângă  că   Necrolog.  Subscrişii  cu  inima  frântă
               Seminţele  necesare  pentiu  sămă-                                                                                         de  durere  aduc  la  cunoştinţa  număroaselor
                                                    turi  în  jos  pe  de  o parte  şi  alta  a  mu  ar  îndestula  masa  săteanului,  îi  ar  a-
          nat  se  pot  procura  dela  firma  Mauth   gurului,  potrivind,  ca  aceste  tăeturi  sâ  duce  şi  venituri  băneşti,  când  va  avea   rudenii  şi  cunoscuţi,  că  prea  iubitul  lor  tată,
          ner  Odon,  furriisor  de  curte  (cs.  es                                                                                      frate,  ginere,  cumnat  şi  unchiu
          kir.  udvari  magkereskedese  Budapeslen   se  încrucişeze  în  partea  de jos  a  mugu  mai  mulţi  pomi.                           A  tirel  Popov iei-B arcianu,
                                                    rului.  Apoi  sâ  deslipeşte  mugurul  de
          VII.  Rottenbiller  u.  33),  anume:  se­  pe  mladă,  apăsând  cu  degetul  cel  mare   '   („Câmpul").         D .  P e tr o a ie .  proprietar, fost  director  al  Cassei de păstrare
          minţe  de  mohor  (muharmag),  spargă     dela  mâna  dreaptă.  Altoiul  pregătit                                               din  Mercur ea,  al  Institutului  tipografic  „Mi­
          (csibehur),  meiu  (koles), hrişcă (pohdnka),   astfel,  îl  ţinem  de  frunză  între  buze      NOUTĂTI                        nerita",  editor  şi proprietar  al  revistei  „Bu­
                                                                                                                                          nul  Economvice president  al  Reuniunei  eco­
          muştar  (mustârmag),  etc.      ,R.  E.«   până  când  vom  prepara  şi  trunchiul.    ____________________l___________         nomice  din  Orăştie,  membru  fundator  al
                              *
                                                    Trunchiul  se  prepară  astfel:  la locul  de   Foc  şi  envă  foc.  Ne cuprinde  o  du­  „Reuniunei  române  agricole  din  comitatul
               Sămânţă  de  mohor,  apoi  napi  de   altoit,  alegem  pe  trunchi  o  parte  mai                                          Sibiiu",  membru  al  „Asociaţiunei"  şi  al  mai
          mirişte  se  află  de  vânzare  în  neguţăto-   netedă  şi  acolo  facem  cu  cuţitul  o  cres­  rere  nemărgenitâ,  când  avem  trist  prilegiu   midtor  societăţi  culturale, după scurte  şi grele
          ria  dlui  loan  Rob,  Orăştie  piaţa  mică,   tătură  în  coaje  d’acurmezişul;  dela  mij­  de  a  înregistra  caşuri  de  aceste  păgubitoare.  sufer.nţe  a  adormit  în Domnul aici  în  Sibiiu,
          vis-â-vis  de  casa  oraşului.                                                       Pe  lângă  seceta  nemai  pomenită,  care  pune  Joi,  în  1/14  Iulie  a.  c.  la  orele  41 * 3 4 * * * * 9/»  d*  a-  în
                                                     locul  acelei  crestături,  facem  alta  în   în  uimire  pe  bietul  ţăian  muncitor,  cetim  în   etate  de  42  ani.
                                                    jos  pe  o  lungime  cât  lungimea  altoiu­  ziare  zilnic  caşuri  de focuri,  ce să ivesc  când   Rămăşiţele  pământeşti  ale  scumpului
                  Cultura pomilor roditori.          lui.  Apoi  cu  vârful  cuţitului  deslipim   în  o  parte,  când  în  ceialaltă.    defunct  s  vor  transporta  spre odichnă  ved-
                                                                                                                                          nică  în  cripta  familiară  din  Răşinari,  Sâm­
                                                     coaja  la  dreapta  şi  la  stânga  şi  intro­  Duminecă,  la  17  I.  c.  pe  la  11  şi  jum.   bătă,  la  3/16  Iulie,  ora  21/*  d.  a.,  dela  casa
                                                     ducem  mugurul  pregătit,  potrivind  ca
                        (Urmare  şi  fine).                                                    ore  la  am:azi,  s’a  iscat  foc în  Orăştie,  strada  mortuară,  strada  Quer (Poplăcii mari)  Nr.  11,
                                                     sâ  fie  acoperit  de  coaja  crestată  a  po­  cetăţii,  în  dosul  bisericilor  reformată  şi  lute­ unde  se  va  îndeplini  serviciul  ceremonial
               1.  Altoirea  prin  alipire.  Acest  fel   mului,  rămâind  afară  numai  ochiul  şi   rană,  adecă  în  mijlocul  oraşului,  la  ca«a  lui   funebral.
          de  altoire,  se  face  la  copăcei  subţiri,   legăm  cu  tei  de  jur  împrejur.  După   Avram  Nasta,  primar  în  Romoşel.  Cum  sâ   La  această  tristă  festivitate  invităm  pe
          cari  sunt  tot  de  aceeaşi  grosime,  cu   8 —12  zile sâ  poate  cunoaşte  dacă  mu­  afirmă,  focul  s’a  iscat  la  gheţarul  lui  Scha-   toate  rudeniile  prietenii  şi  cunoscuţii.
          mlădiţa ce voim a-i altoi.  Altoirea aceasta   gurul  s’a  prins  sau nu.  In  cas când  nu   rer,  care  ţine  casa  în  atândâ.  A  ars  gheţa­  Sibiiu,  în  2/15  Iulie  1904.
          se  face  în  modul  următor:  altoiul  se   s’a  prins,  se  altoieşte  din  nou.                                                   Fie-i  ţărîna  uşoară  şi  memoria  binecu­
          taie  în  formă  de  pană  începând  din                                             rul,  coperişul  casei  principale  şi  unele  şo-   vântată I  E vira  si  Victor,  ca fiică  şi  fiu.  Văd.
                                                          Acestea  sunt  cele  mai  bune  feluri  proane.
          dosul  unui  mugur,  ear’  de-asupra  tâe-   de  altoiri  ce  se  pot  face  la  pomii  ro­                                     Iustina  Dr.  N.  Olariu n.  P. Barcianu  şi  Elena
                                                                                                    Că  focul  nu  a luat dimensiuni  mai mari,  I.  Popovici  născ.  P. Barcianu,  ca  surori.  Frie-
          turiei  se  lasă  2  sau  3  muguri.  Tăetura   ditori.                              unde  în  dreapta  şi  stânga  sunt  toate  casele  derike  Wieser,  ca  soacră.  Iulius  Popovici,  ca
          la  altoi  se  face  din  sus  în  jos,  având                                                                                  cumnat.  Delia,  Livius,  Elvira,  Mărioara  N.
                                                          Acum  sâ  vedem  ce îngrijiri  ar tre­ acoperite  cu  ptăştilă,  este  a  se  mulţumi  nu­
          suprafaţa  de  3 —4  cm  şi  tot  astfel  de                                                                                    Olaiiu  şi  Tiberia  C.  Barcianu,  ca  nepoţi  şi
                                                     bui  sâ  mai  dăm  noi  pomilor  altoiţi  —  mai  împrejurării,  că  ajutorul  braţelor  era  la
          tăetură  sâ  face  şi  la  copăcel,  cu  deo­  care  s’au  prins.  —  Cel  întâi  lucru  de  îndemână,  pompierii  şi  realistele  aproape   nepoate.
          sebire  că  o  facem  de jos în  sus.  Amân-                                                                                         —  Direcţiunea  institutului  tipogarafic,
                                                     făcut  este  ca  sâ  tăem  mlădiţele  care  şi  canalul  morii  în  imediata  apropiere.  Aşa
          douâ  tăeturile  sâ  aibă  aceeaşi  mărime   încep  să  crească  pe  trunchi  dela  oltoi  focul  a  putut  fi  localisat  şi  sugrumat  până   societate  pe  acţii  «Minerva»  în  Orăştie,  cu
          şi  formă  piezişă.  Apoi  împreunăm  al­                                                                                       profundă  durere  anunţă  încetarea  din  vieaţă
                                                     în jos  şi  aceasta  trebue  făcută  cât mai  a  nu  să  extinde.
          toiul  de  pom  lipind  tăeturile  contra                                                                                       a  stimatului  şi  iubitului  ei  director  si  mem­
                                                     des.  Apoi  locul  curăţit  şi  prăşit  de  bu-   Un  lucru regretabil  s'a  văzut cu  aceasta  bru  în  direcţiune:  Aurel  Popovici-Barcianu,
          alteia.                                    ruene.  Când  mlădiţele  altoilor  au  cres­ ocasiune  şi  anume:  Un  gendar  a  luat-o  la  întâmplată  în  Sibiiu  la  1/14  Iulie  a.  c.  la
               2.  Altoirea  în jumătate alipire.  Se   cut  cam  de  vre-o  palmă,  atunci  trebue  fugă  şi  goană  după  un  tînăr  român-ţăran,   orele  41/a  după  amiazi  în  etate  de  42  ani.
          face  la  pomişorii  cei  cari  sunt  ceva   sâ  punem  la  fiecare  câte  un  arac  de  care  poate  nu  l'a  ascultat  în  toiul  focului.   Rămăşiţele  pământeşti  ale  scumpului  defunct
          mai  groşi  ca  altoiul.  Se  prepară  astfel,   care  sâ  ne  legăm  spre  a  nu  le  rupe  Fugmd  cu  puşca  în  mână,  a  căzut  peste  un   s’au  aşezat  în  3/16  1.  c.  spre  vednică
          altoiul  îl  tăiem  tot  în  formă  de  pană,                                                                                   odichnă,  în  cripta  familiară  din  Răşinar.
                                                     vântul  sau  altceva.  In  fine,  cam  la  o  răzor  şi  era  cât  pe aci  să străpungă  cu  baio­ Odichnească  în  pacel  Orăştie,  16  Iulie  1904.
          cu  deosebire  că  la  partea  de  sus  a   lună  după  ce  s’au  prins  trebue  ca  sâ  neta  pe  o  biată  fetiţă  de  5—7  ani.
          tăieturei,  i-se  lasă  o  crestătură,  cu  care   deslegăm  legăturile  şi sâ legăm  din  nou,   Ir,  alergatul  seu  cugetai  că  doboară        „M i n e r v a "
          se  va  sprijini  pe  copăcel.  Copăcelul   dar’  nu  aşa  de  strâns,  spre  a  nu  se  tot  ce  află  în  cale.  Aşa  fel  de  vitejii  ar   institut tipografic  societate  pe acţii.
          sâ  prepară  tăindu-1  cu  cuţitul  din  drep­  curma pomul.  Pe la  mijlocul  veret  mlă­ trebui  oprite  pentru-că  nu au loc  între  publi­
          tul  unde  voim  sâ-1  altoim;  tăetura  sâ   diţele  care  au  crescut  prea  ’nal-te,  să  cul  unui  oraş.                        Coroane  eterne.  Secretul  »Reuniu­
          fie  nu  dreptă,  ci  puţin  piezişă.  Apoi   mai  tae  din  vârf puţin.                  Purcederea  gendarului  a   scanda lisat   nei  române  agricole  din  comit.  Sibiiu»,  dl
          cu  cuţitul,  tăem  dintr’o  parte  coaja       Acelaşi  lucru  se  face  şi  in  anul  al  publicul  şi  goana  avea  lor  numai  faţă  de   Vie.  Todăşianu,  în  loc  de  cunună  peritoare,
          pomului,  care  tăetură  trebue  sâ  se  po­  doilea  şi al  treilea  până  ce  pomişorii  îi  animale,  nu  încă  şi  faţă  de  om.  Acolo  a   pe  sicriul  pretinului  seu  Aurel  P.  Barcianu,
          trivească  cu  a  altoiului.  Unim  tăetura   mutăm  definitiv  în  livada  de  pomi.  fost  şi  impi- gaţii  poliţiei  din  loc,  cari  de   fost  membru  fundator  al  numitei  Reuniuni
          una  cu  alta,  potrivind  ca  altoiul  sâ  se   In  grădina  de  pomi  este  bine  ca  bună  seamă  au  cunoscut  pe  ţăran  şi  dacă   şi  membru  ajutător  al  «Reuniunei  sodalilor
          sprijineascâ  cu crestătura  pe  partea tăe-   pomii  se  se  pună  în  rânduri  drepte  şi  au  avut  ceva  cu  el,  sâ-’l  fi  tras  la  răspun­  români  din  Sibiiu»,  dăruieşte  fondului  vădu­
          turei  de  sus  a  pomului.  Apoi  legăm   deosebit',  merii  de o parte,  perii  de altă  dere  la  locul  competent  şi  dacă era  păcătos,   velor  şi  oifanilor  meseriaşilor  români  din  Si­
          cu  tei  şi  ungem  cu  ceară  de  altoit.  parte,  nucii ear  şi  aşa  mai  departe.  nu  ar  fi  scăpat  de  pedeapsă.        biiu  suma  de  io  coroane.
               3.  Altoirea  în  coaje,  o  putem  fi ce   Râsăditul  pomilor  sâ  face  primă­
          cu  pomii  sau  crăngile  mai  groase,  cum   vara  sau toamna;  mai  bine este toamna.   FLirnen.  Dl  Petru  M.  Opincar  din Se-
          ar  fi  de  grosimea  degetului  sau  chiar   Dacă  râsădim  pomii  primăvara,  atunci   beşul-Sasesc,  a  condus  la  altar  pe  d-şoara   Sz.  687/1904.  tjkv.
                                                                                               Eugenia  G.  Pop.  Duminică,  la  4/17  Iulie.
          şi a unei  cutii  de chibrituri.  Altoirea  se   gropile  trebue  făcute  din  toamnă;  ear’  Actul  căsătoriei  s’a  săvîrşit  în  biserica  nouă
          face  ast-fel:  mlădiţa  se  prepară  întoc­  dacă  râsădim  toamna  gropile  trebue  gr-or.  de  acolo,  ear’  ospăţul  în  pavilonul   ÂRVERESI HIRDETMENY KIVONAT
          mai  ca  şi  la  altoirea  pin  jumâtate  ali-   făcute  cu  3—4  sâptâmâni  înainte  de   dela  „Hotel  Central *.  —  Sincerile  noastre   Az  algyfigyi  kir.  jbirosâg  mint
          pirei,  adică  tăetura  sâ  aibă o  crestătură   plantat.                             felicitări I                              tjkvi  hatosâg  kozhirre  teszi,  hogy Kezân
          la  partea  de .sus;  ear’  copăcelul  se pre­  Distanţa  ce  trebue  sâ  fie  între
          pară  astfel:  se  tae  mai  întâiu  în  cur­  pomi  variază  dela  felul  pomilor,  aşa:   M ure foe.  Marţi,  la  19  Iulie,  cătră  5  Lâzdr  mâdai  lakos  vhajtatonak  Mihaila
           meziş  cu  foarfecele  sau  cu  un  ferăstău   merii  se  pun  la  o  distanţă  unul  de  al­  ore  după  amiszi,  s’a  iscat  din  negrije,  (la   Niculae vhajtâst szenvedo elleni  180 kor.
          şi  în  urmă  sâ  netezeşte  cu  cuţitul  tăe­  tul  de  8—10  paşi;  perii,  dela  5—6   copt  de  pâne)  foc  în  comuna  Vaidei,  cercul   to'kekoveteles  es  jâr.  irânti  v^grehajtâsi
          tura ferăstrăului.  Apoi  crestăm  cu  vîr-   paşi;  perjii  dela  4—5  paşi  şi  această   Orăştiei,  partea  din  sus.  Au  ars  30  căsi  şi   iigyeben  az  algyogyi  kir.  jbirosâg  teru-
          ful  cuţitului  coaja  de  sus  în  jos  pe  o   distanţă,  după  cum  pomul  îşi  întinde   tot  atâtea  şuri,  şoproane  şi  alte  clădiri  eco­  let£n  ievo  a  mâdai  hatâron  fekvâ  a
                                                                                                nomice,  apoi  a  căzut  jertfă  elementului  şi  o
          lungime  cât  tăetura  dela  mlâdiţă;  des   crăngde  mai  mult  sau  mai  puţin  în   femeie,  caie  a  intrat  în  casă  să-’şi  adune  mâdai  142  sz.  tjkvben  a  f  1  rd.  762
          lipim  la  o  parte  şi  alta  coajă  cu  vîrful   lături.
          cuţitului  şi introducem  altoiul sub coajă.    Gropile  trebue  sâ  fie  largi  de  un   una altă, a ars o vacă, 2 junei şi mai mulţi porci.  764  hr.  sz.  birtokra  81  kor.,  a  f  2
          Legăm  cu  teiu  de  jur  împrejur  şi  un­  paş  şi  tot  atât  de  adânci.  Când  le  fa­  Focul  a  fost  ajutat  de  un  vânt  ce  trăgea   rd.  773  hr.  sz.  birtokra  24  kor.,  a  f
          gem  cu  ceară  de  altoit.                cem,  pământul  de  de-asupra  sâ  pune    de  cătră  nord  spre  meszăzi.           3  rd.  969  hr.  sz.  birtokra  8  kor.,  a  f
                                                                                                     Despre  localisare  sau  stingere  nu  ei a
                4.  Altoirea  în  ochi  sau  mugur.  la  o  parte,  ear’  cel  mai  dedesupt  de                                          4  rd.  1027  hr.  sz.  birtokra  32  kor.,  a
                                                                                                vorbă,  pentru-că  apa  din  vale  şi  fântâni  a
           Acest  fel  de  altoire  se  întrebuieţează  altă  parte;  şi  aceasta pentru  că punând                                       f  5  rd.  2063/3  hr.  sz.  birtokra  2  kor.,
                                                                                                săcat  aproape  tot.  Paguba,  mai  luând  în  so­
           foarte  mult  şi  se  face  cu  multă  uşu­ pomul  in  groapă,  pământul  cel  mai   coteală  şi  grâul,  apoi  nutreţul  adunat  la  fie­ a  f 7  rd.  2479 hr.  sz. birtorkra4  6  kor.,
           rinţă.  Altoirea  în  ochi  se  poate  face  în  bun  sâ  pune  în  fundul  groapei, ear’  cel
                                                                                                care,  este  mare  şi  nădejdea  de alte  agoniseli,  a  f  8  rd.  5595/4  hr.  sz.  birtokra  8
           doauâ  timpuri  ale  anului  adecă  primă­ mai  rău  de asupra                       pe  anul  acesta,  au  perit  în  urma  secetei.
          vara  în  lunile  Maiu  şi  Iunie  şi  al  doi­  înainte  de  a  pune  pomul în  gropă,    Mare  este  lovitura  pe  aceşti  ţărani  săr­  kor.,  a  f  9  rd.  5598/6  hr.  sz.  birtokra
          lea  timp  este  dela  jnmâtatea  lunei  lui  se  înfinge  mai  întâiu  un  par  de  care                                       9  kor.,  a  f  10  rd.  5602,  5603/1,
                                                                                                mani,  şi  te  cuprinde  mila  de  ei  şi  număroa-
          Iulie  şi  până  la  Septemvrie.  Altoirile  vom  lega  pomul,  i-se  întind  bine  rădâ-                                       5617,  5629,  5630  hr. sz.  birtokra  1096
                                                                                                sele  lor  familii,  când  îi  priveşti.  Este  la  loc
          făcute  în  Maiu  şi  Iunie  se prind  îndată  cinele  şi  apoi  se  dă  ţârînă  măruntă                                        kor ,  a  f  11  rd.  5663  hr.  sz.  birtokra
                                                                                                şi  fiecare  îşi  împlineşte  numai  o  faptă  ade­
          şi  cresc  până  ia  toamnă;  iar’  cele  fă­ până  sâ  umple  groapa.  In  timpul  când                                        9  kor.,  a  f  12  rd.  5682  hr.  sz.  bir­
                                                                                                vărat  creşt nească  şi  de  caritate,  care  să  va
          cute  în  August  nu  încep  a  creşte  de  se  dă  ţârînă,  sâ  tot saltă  pomul  în  sus,   îndma  de  aceşti  nefericiţi,  sănndu-le  întru  tokra  1  kor.,  a  f  13  rd.  5734  hr.  sz.
          cât  în  primăvara  anului  următor.       ca  sâ  rămână  în  pământ  numai  atât    ajutor.  —  Bis  dat,  qui  ceea  datl
                Felul  acesta de altoire  se  numeşte  cât  a  fost  de  unde  l’am  scos;  ba  încă                                      birtokra  28  koronâra  az  ârverest  ezen-
          în  ochi,  pentru  că  altoiul  în  loc  de  a  ceva  mai  afară,  având  în  vedere  ca  sâ   Logodnă. Arr^iLetiţia Avram  din  Deva   nel  a  megâllapitot  kikiâltâsi  ârban  el.
          fi  o  mladă  cu doi  sau  trei  muguri,  este  mai  lase  în  urmă  cu  ţârînă.  Fâmentul  şi  Constantin  Dima  din  Hunedoara,  fidanţaţi.  rendelte,  6s  hogy  a  fennebb  megjelolt
           un  singur  mugur  sau  ochi.  Această  al­ de de asupra,  care  a mai  râmas,  sâ  face                                        ingatlanok  az  1904.  ăvi  szeptember  hâ
   1   2   3   4