Page 1 - Activitatea_1904_08_31
P. 1
Anul IV. O r â ş t i e , 11 August n. 1904. Nr. 31
...........“• i
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe % an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţfirani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu se îna
Pentru România şi străinătate
poiază.
Pe an 16 franci.
Epislole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
i
EDITOR, PRO PRIETA R ŞI ŞEF-RED A C TO R:
A p a r e în fie c a re Joi. REDACTO R R ESP O N SA B IL:
D r. A u r e l M untean L a u r i a n B e r c i a n
() problemă ce lui s’ar acoperi din venitele producte z : zor, .seu, şină, botesat, bisantin, lucrează Convocare.
lor, ear’ preţul moşi', ar r.»$ş te dir. îndrăzneţ, siua, vest verşi, calsi, a mu-
fcrebue resolVită. an în an. cesl, înversit, încălsind, rasă, pasă, va să,
roşă, naşii, poesie, englesă, francesî, „Societatea pentru fon d de teatru
Dacă nu ne-a succes a institui român“ îşi va ţinea adunarea sa gene
fisică, ipotensâ, vis tă, posiţie, văsând,
»Academia de d r e p t u r i care avea rală din acest an în Brad, în zilele de
ii. şesând, a bus.
odinioară fnndul seu propriu, cel puţin Duminecă şi Luni, 15 (28) şi 16 (29)
Este constatat prin bărbaţi che c, g: însemnează fiecare câte două sunete
să înfiinţăm ^şcoala agronomică*, care deosebăe după poziţie şi anume: August 1904. Invităm la aceasta adu
maţi, că moşia ce înainte de 2 0 —30 c e a generală pe toţi membrii funda
ar revărsa cu mult mai multă lumină 1. la sfârşitul cuvintelor sau înainte de con-
ani a costat şi s’a vândut cu 5 mii, tori, ordinari şi ajutători ai societăţii,
asupra poporului-plugarilor-ţărani şi prin sonate sau de vocalele a, o, 11, ă, ă,
azi preţueşte aproape îndoit. Aceasta precum şi pe toţi binevoitorii ei şi spri
aceia s’ar lucra foarte mult la înainta însemnează sunetele aspre k. g: jinitorii culturei româneşti.
atât Ia moşii mici, cât şi la cele mari, ac, sar; s< c, coc, clacă, clopot, cresc, crud
rea neamului şi bunei stări, de care
mai cu samă pe acolo, unde plugarii — ca, cap, cocoş, cot, câine, cădere, Programa.
are lipsă.
noştri sunt harnici în ale plugării. zăcând, bucată, bucurie; 1. Ziua prim ă.
Prin o atare instituţiuni ajutăm
In urma organisărilor drepturilor b-^, ne^-, sto^, fa^, ^las, ^ros, gră D u m in ecă, în 15 (2 8 ) A u gu st 1 9 0 4 :
aceia clasă a neamului, care este talpa
de proprietate a moşiilor (comasări, dină, gard, goi, £"ură £ăsit, gând u 1. Preşedintele deschide adunarea
ţării! 2. înainte de e, i însemnează sunetele (ă), (g):
proporţionări şi segregări) preţul creşte generală la 10 ore a. m. 2. Alegerea a
— £ ce, cetate, ceafă, începe, cercei, facem,
întruna. Cu toate aceste din partea rine cireşe, nuci, mic', cerci; doi notari pentru şedinţele adunării. 3
Ertarea darii — din causa secetei. Raportul general al comitetului socie
noastră şi a corporaţiunilor culturale ger, ^erae, citire, ^.nere, pec-ng ne,
tăţii asupra lucrării sale dela adunarea
şi finanţiare foarte puţină atenţie să Art. de lege 44. §§. 49— 51 din die£-:, gingii, mergi. generală din urmă. 4. Alegerea unei
dă pămentnlui şi celor-ce să ocupă cu anul 1883, dă proprietarilor de pământ 3. când c şi g înainte de e şi i îşi păstreaz', comisiuni de 5 membri, pentru censu-
cultivarea lui. favorul, ca în cas de nimicirea recoltei valoarea aspră, se însemnează cu ch.gh: rarea raportului general al comitetului.
prin întâmplări (grindină, exundări, se chem, c/ziag. c/ziar, chică, chirgă;
După vederile noastre >->Asociaţiu- 5. Raportul cassierului despre starea
cetă, etc.) se i-se erte din dare o sumă ghem, gh rgliei, Gheorghe, ghiajă, ne- cassei şi peste tot despre averea socie
nca pentru literatura română şi cul
corăspuzătoare cu paguba îndurată, even ghină, neghiob. tăţii. 6. Alegerea unei comisiuni de 5
tura poporului român« este la locul tual întreaga dare de pământ de pe acel X: însemnează grupul de consonante c s :x \o- membri, pentru censuarea raportului cas
îniâiu chemată a lua causa în mână an, dacă din causa îmtâmplărilor nici grat, lexicon, Aferxe, AUntip, Rxolani, sierului. 7. Alegerea unei comisiuni
şi în înţelegere împrumutată cu insti a doua recoltă n’a isbutit. Facem atenţi luxaţie, relaxare, Alexandru, hexametru. de 5 menbri, cari în înţelesul §-lui 5
tutele economice să institue la loc potri pe economii noştri la disposiţiile legii IV. — D uplicarea consonantelor se ad- din statutele societăţii vor înscrie mem
amintite, cu adausul, că proprietarii
vit 0 ŞCOală a grico lă corespunză- numai în următoarele cazuri: bri fundatori, ordinari şi ajutători pentru
au să înştiinţeze cererea de relaxare
toare. Chemarea aceştia nu poate fi 1. când provine din alipirea a două cu societate. 8. Cetirea disertaţiunilor co
(ertare) la direcţiunea finanţială, ori la respunzătoare scopului societăţii, sau
alta decât a creşte o pătură de agro primăria comunală. Paguba să constată vinte româneşti, din cari întâiul se termină de altă materie literară, înştiinţate pre-'
nomi raţionali, cari să răspândească pe Ia faţa locului prin o comisiune de şi al doilea se începe cu aceeas consonantă şedintelui înainte de adunare. 9. Pre
toate locurile cultivarea pământului pricepători, dacă să cere constarea cu sau de acelaş fel; aceasta să întâmplă la cu şedintele ridică şedinţa.
după sistemele moderne, în toţi ramii 15 zile înainte de recoltare (culegere). vintele compuse din prepoziţiunea în şi un
In comisiune să aleg doi representanţi. cuvânt începător cu zzsau nr. ÎMwotare, \nno- 11. Ziua a doua.
economii de câmp.
Suma ce ar fi să se relaxeze o fixează dare, înnoire, îzz/zăscut; îzzz/zormântare, \mmăr- L u n i. 16 (2 9 ) A u g u s t 1 9 0 4 :
Vedem bine, că în celea mai multe direcţiunea finanţială, în al doilea for murit, \mmulţire, — se poate însă scrie şi 1. Preşedintele deschide şedinţa. 2.
caşuri nepriceperea este causa nereu comisiune a administrativă comitatensă, îzzzzzulţire, înmormântare. Cetirea protocolului şedinţei precedente
şitei recoltării şi anume: să foloseşte ear’ în ultimul for judecătoria adminis 2. pentru deosebire se abmite duplicarea şi verieficarea lui. 3. Raportul comisiu-
locul, ce-’i stă la îndemână plugarului trativă finanţială. Favorul legii să ex lui s în următoarele cuvinte: nei pentru câştigarea de membri noi.
tinde şi asupra fânaţelor. macca de materie (la masse), ma.wiv,— 4. Raportul comisiunii însărcinate cu
în mod de tot întors; despre valorisa-
Cu deosebire notarii comunali şi dar’ maca de scris, censurarea raportului cassierului şi a-
rea productelor nici ideie nu are; re-
cercuali pot face foarte mult pentru cassa de bani, caccier, — dar’ caca de verei societăţii. 5. Raportul comisiunii
laţiunea nu o cunoaşte de loc şi în locuit, racca de animale şi racca călugă
popor în această privinţă. însărcinate cu censurarea raportului ge
fine nu poartă nici o socoată despre rească — dar’ barba raJă. neral al comitetului. 6. Alegerea comi
cheltueli şi venite. tetului pe un nou ciclu de 3 ani. 7.
Academia Română. V. — Accentuare. — Se însemnează cu
In o atare şcoală agronomică s’ar Determinarea locului unde se va ţinea
---mm--- accent grav ( ' ) vocala care sfârşeşte un adunarea generală pentru a. 1905. 8.
creşte tineri din şirul plugarilor-ţărani cuvânt, dacă este accentuată şi nu are
(Urmare şi fine.) Alegerea unei comisiuni de 3 membri
cu pregătiri şi mai puţine, în cursuri alt semn: fâczz. bătzz, şezzz; dorm/, auz/;
Consonante. pentru verificarea protocolului din şe
mai scurte, în mod teoretic, dar’ mai cântă, iăndă, vedez/, meagez/, dormeT dinţa II. 9. Preşedintele închide adu
mult practic! Pentru cei cu pregătiri b: Tun, Trâu, sobă, bob, sărez/; narea.
d: dan, a di, şed. dar’: a hotătr/1, lucrzZ, lăudzZ, lăudzl.
mai bogate şi cu clase mai multe, s’ar Din şedinţa comitetului ţinută în
f: f*g, foc, f gură, /ilozo/ie, /izică, tipogra/iz*
institui şi cursuri mai multe pregă- VI. — Apostroful (0 se întrebuinţează Braşov, la 1 Iulie n. 1904.
Alip.
tindu-i pentru economii mai însemnate = Nu se scrie ph în loc f decât în spre a se arătzz eliziunea unei vocale; Virgil Oniţiu, Dr. Iosif B l aga,
n’am (nu am), s’an (se au), v’aduc (vă v.-preşedinte. secretar.
şi provăzându-se cu diplome publice. nume proprii străine (vezi I).
aduc), v’atn dat, v’aţi arătat, s’au dus.
Şcoala agronomică, ce s’ar con- h: ham, ho\, patriareh, /zartă, ar/zivă, ar/zie- = Prin urmare nu se va scrie:
tâmpla, trebue să fie un institut de reu, /zimeră, ai/zitect. celă-l'alt, cei lalţi, ci: celălalt, cealaltă, Frunzările ca nutreţ.
j: _/af, joc, Bl a/, vite;’, (pl. dela viteaz), vite/ie.
specialitate şi de cultură. ceilalţi sau ceialalţi, celelalte.
I: /emn, loc, ha/at, dea/,
învăţământul ar trebui împărţit în
m: mare, măr, azzzar. VII. — Trăsura de u n ire (-) se întnbu- Am avut o primăvară şi o vară
anumiţi ani, aşa că studiile fundamen n: zzimic, zzoroc, ptu/ze, nou. inţează spre a arătă juxtapunerea unor neobicînuit de secetoase, earr toamna
tale se premeargă, car’ acestora să p; pace, părinte, apa, dop, p\op. cuvinte, cari nu formează împreună un şi earna trecută au fost sărace în ploi.
le urmeze cele speciale precum: viti r: rac, sare, a mârît rar. singur cuvânt compus: rogu-te, vezi-t, In urma acestora au suferit toate plan
cultura, prepararea vinului şi manipu s: rac, cajă, poveste, foloj. îndură-te, uită-te, cântă-ne, spune le, tele din câmp şi păşunile sunt total
ş: /arpe, şedere, ve/ti pove/ti, pe/ti, creşti, le-am, dat, i-am luat, ne-am aşezat, pleşuge; astfel în acest an întrebuinţa
larea lui, pomăritul, apicultura (albină-
cre/te, domne/ti, împărăte/te, Piteşti, te am văzut. rea pădurilor pentru procurarea de
ritul) şi altele.
Bucureşti, Negoeşti, ştiu, ştiinţă, ştergar, Cuvintele compuse se scriu însă fără nutreţ are o valoare şi o importanţă
Şcoala agronomică ar trebui aşe mirişte, buştean, chipeş. a se arătă elementele de compunere: mult mai mare decât în alţi ani.
zată pe o moşie proprie cu o exten = Nu se scrie JÎn loc de ş în grupul binefacere, bunăvoinţă, altfel, fiindcă, In astfel de împregiurări abnormale
siune corespunzătoare, pe care să se şt, deci nu: -set, -sce pentru -şti, şte. pantrucă, decât, ceva, dela, cineva, un se poate face us cu concesiunea minis
poată practica tot felul de râmi eco t: /are, /elegraf, Tema, ui/a/, /o/; asemenea: deva, câtva, câţiva câteva, totdeauna, terială şi de păşunatul în păduri, chiar şi
/eolog, Teodor, nu the.olog, 7/zeodor. astăzi, niciodată, diocamdată, extraor în culturile tinere, de altfel strict oprite
nomici.
= Nu se scrie c în loc / în grupul şt; dinar, pierdevară, pentru păşunat. Aceasta să şi face deja
Condusă conştienţios, de bărbaţi
deci nu: -sce.-sci în loc de -şte,-şti. acum în multe comune.
versaţi şi de puteri didactice cualifi- ţ: /ară, /epi, /mut aţă, fra/i, rno/, pia/ă finan/e, Dar’ după ce 75% ale nutreţului
cate, spesele de intreţinere a tineretu v: pas, penin, zăţâ, zzoie, jilav. sunt nimicite prin secetă, agricultorul
