Page 3 - Activitatea_1904_08_31

ACTI V I T A T E A Pag- 3.
Nrul 31
marinimoase sunt a se trimite la adresa dlui , noi unele date. Anume dl ministru
Economii din regiunile de dealuri răzăşii clin Moldova. Lozniţele (cuptoa­ A u g u s t i n R a ţ i u, stud. jurist Turda — şi sfâtueşte ca în acest scop:
unde sâ fabrică multă ţuică, şi prin rele de uscat) şi acum sunt foarte răs­ se vor cnita pe cale ziaristică. 1. Sâ căutăm a îndelunga cât
urmare, se ard multe lemne, ar face pândite în judeţele: Iaşi, Suceava, Neamţ, mai mult timpul nutrirei dobitoacelor
multă treabă dară ar strânge toată Bacău şi dau, după împrejurări, un A n u a r u l s e ra le i c o m e rc ia le r o m . cu nutreţ verde la toamnă şi sâ pro­
cenuşa şi ap 1 ar întrebuinţa-o cum câştig destul de bun proprietarilor de I d i n B ra şo v pe anul şcolar 1903— 4 con­
livezi de prune. Aceste lozniţe, fiind ducem ţ rovisie de nutreţ pentru iarnă;
trebue. ţine, afară de datele şcolare, un tiactat des­
însă defectuos construite, produc o 2. Sâ cultivăm astfel de plante
D-nii înveţâtori rari au grădini pre «Curierele ••.bitiirknţilor* * de d r. Arsenal cu cari în primăvara anului viitor sâ
şcolare de asemenea ar face bine sâ marfă inferioară, de multe ori stricată Vliic, apoi 2) Chestiunea cursului practic putem începe nutrirea cu nutreţ verde
demonstreze aceasta copiilor, îngrăşând ne-egal de uscată şi în ori-ce cas ne­ special pentru cualificaţiunea oficial'lor de
întrunind calitatea prunei bosniace, cât mai de timpuriu;
câte o tarla cu cenuşe, bancă. Din datele şcolare extragem urmă-
sârbeşti, sau Iranceze. Prunele româ­ toa-ele: personalul didactic se compune din 3. Sâ întrebuinţăm în scopul nutri­
(> Câm pul«) lle x neşti, uscate pe lozniţe, nu sunt cău­ rei pentru iarnă toate materiile, cari au
11 profesori. Au fost înmatriculaţi în anul
tate nici-odată pe pieţele cele mari, şcolar 1903—04 83 şcolari. Au dat examenul putere hrănitoare.
Industrializarea fructelor. consumarea lor limitându-se mai mult Presupunând aşa dară, că în tim­
de maturitate 23 absolvenţi. Societatea de
în straturile ţărăneşti din România şi pul verii vor fi ploi îndeajuns, nutrirea
lectură a elevilor a fort condusă de dl prof.
Galiţia. dobitoacelor cu nutreţ verde sâ va
Cultura pomilor roditori este veche A. Bd seanu. Ea are avere de 1659 cor. 81
în ţitra noastră, mai ales în regiunea Oare noi, n’am putea face ceea-ce bani şi bibliotecă de 388 volume. putea face timp îndelungat şi totodată
colinelor. De altfel arborii fructiferi cresc fac vecinii nostii Sârbii şi Bosniacii, sâ vor putea produce şi plante de
mai peste tot locul, şi mulţi din pro­ cari scot an cu an din livezile lor de L a f o n d u r i l e * I ie u n iu u e i n o d a ­ nutreţ: cucuruz verde, mohor, mei,
prietarii noştri îşi fac o ocupaţiune se­ pruni peste 10 milioane lei, când în lilo r r o m â n i d i n S i b i i u * au mai dă­ hrişcă, muştar, şpargă, mazâre de pri­
rioasă din creşterea pomilor roditori. ţările lor sunt chiar mai puţine livezi ruit următorii: Neconsolabila doamnă Emilia măvară şi orz de toamnă.
Dela un timp încoace, ca mai de pruni decât la noi? Dr. Raţiu, a binevoit a dărui în memoria
toate culturile accesorii agriculturii, De bună seamă că şi noi vom adoratei fiice Dorina şi spre odichna sufle­ Sz. 3244/1904 tjkv.
creşterea pomilor a început să ia o scoate poate întreit, când vom şti ce tului ei suma de 50 cor., din care fondului
mare desvoltare. Era natural ca para­ trebue să facem şi când ne vom încre­ de 20 bani, înfiinţat pintru cumpărare.< unc ÂRVERESIHIRDETM ENY KIVONAT
lel cu înmulţirea plantaţiunilor de pomi dinţa ca, afară de ţuică, se mai poate case cu hală de vânzare pe seama meseria
roditori, să crească şi producţia şi deci scoate şi alt-ceva din prune. şilor români 40 cor., ear’ fondului văduvelor A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
şi orfanilor 10 cor.; dl lufu Bardoşy, ins­ tkv. hatosâg kozhirrâ teszi, hogy Dr.
se ivea grija desfacerii produselor. Trebue dar’ a se învăţa ţăranii
pector teg. de scoale pens., din inudmtul Muntean Aurel iigyvednek vegrehajtato-
Astăzi când lumea s’a înmulţit, şi cu industrializarea fructelor.
sărbăsu botezului nepotului seu Ciiu, fnui căpi­ nak Roth Janosne Ek. Roth Lâslo vegre-
trebuinţele noastre s’au mărit, trebue („Albina") Ion K aliudcru.
să căutăm mijloace de a întrebuinţa tanului auditor c. r. din Braşov Cornel Ba- hajtâst szenvedo' elleni 90 kor. to'ke-
do y şi al soţiei sale Ileana n. Duman, ja koveteles es jâr. irânti vâgrehajtăsi iigyâ-
cu mai mult rost ori-ce fel de roade dăruit fondului de 20 bani, suma de 5 cor.; ben a devai kir. torvenyszek (a szâszvârosi
ne dă pământul. N 0 U T A T I
la acest fond au mai dăuiit d na Ana I’e kir. jârâsbirosâg) teriileten levo a Kud-
Este de netăgăduit un lucru îm­ truţ şi fiica sa d-na Anuţa Soreanu (Craiova) zsiron fekvo a kudzsiri 337 sz. tjkvben
bucurător, că o parte din producţia
U n iv ersita tea săsească. Akgeiile 2 cor.; »Bilet de peron», Dr. Lucian Borcia, a f 2 rd. 5228 hr. sz. ingatlanra 116
fructelor noastre se desface în străină­
pentruu universitatea săsească ss fac la 16 adv., Lr. Preda, director, Alexandru Simo- kor., a f 3 rd. 5589 hr. sz. ingatlanra
tate şi că acest export de producte August se n. De pe întreg fundul regiu să nrscu şi Victor Tordăşfanu, fiecare câte 20 116 kor., a f 4 rd. 6168, 6169, 6170
proaspete a crescut într’un chip simţi­
aleg 21 deputaţi pe un ciclu nou de 3 ani ban ; protopresbiterul Hunedoarei, dl Avram hr. sz. ingatlanra 202 kor., es az u. o.
tor în ultimii 12 ani; aşa, consultând Orăştia alege unul, ear’ cercul — cele 13 P. Păcurariu, a dăruit »fondului de 20 bani», 1213 sz. tjkvben a f 1 rd. 595, 597
comerciul exterior al ţării noastre ve­
omune din fostul senun al Orăştiei »fondului văduvelor*, «fondului Dr. D. P. hr. sz. ingatlanra 352 koronâban az
dem, că, pe când în periodul dela alege earâ unul A ’egerea din urmă să ţine Barciunu», la fiecare câte 2 cor., ear’ ia ârverest ezennel megâlapitot kikiâltâsi
1890 până la 1894, media exportului
în comuna Romos şi să începe dimineaţa «fondul Darul de Crăciun săracilor noştri», ârban elrendelte, es hogy a fenneb
anual era de 679.395 kg., media anilor
la 8 ore şi ţine până ia 6 ore seara. cor. P20. megjelolt ingatlanok az 1904. dvi au-
1898 până la 1902 a fost de 2,628.425 gusztus ho 23-ik napjân clei e. p ârakor
kg. Totuşi sunt ani, în cari producţia
* J îe u n in n e a d e a g r ic u lt u r ă d in Kudzsir kozsCg hdzdndl megtartando
pomilor este atât de ubondentă, încât E C O N O M I E
co m ita tu l S ib iiu * — p r e m ia t ă . «Asoria- nyilvânos ârveresen a megâllapitott ki-
tot mai rămân multe fructe neutilisate.
ţiunea română pentru înaintarea şi răspân­ kiâltasi âron aiul is el fognak adatni.
Transformarea fructelor e foarte res-
direa şti nţelor din Bucureşti, a distins »R- u- ln lipsă de nutreţ. Ârverezni szândekozok tartoznak az
trînsă la noi. Te când Serbia şi Bos­
niunea română de agricultură din comitatul ingatlanok becsârânak 10% -ât kâsz-
nia scot sume mari din exportul lor In anul de faţă vom avea, puţine
Sibiiu* pentru cărţile ed tate în «Biblioteca penzben, v. az 1881. LX. t.-cz. 42.
de prune uscate şi de magiun de prune, nutreţe. Sâ ne încordăm deci toate pu­
Reuniune!« şi expuse la exposiţia aranjată § âban jelzet ârfolyammal szâmitott âs
la noi acest export nu există. terile, ca fără pagube mai însemnate
de numita > Asociaţiune» în 1903, cu diplomă, az 1881. âvi november ho 1-ân 3333 sz.
Caisele uscate se pot de aseme­ sâ îndurăm lipsele âstui an.
cu medalie de aur şi cu medalie de co­ a. kelt igazsâgugyiminiszteri rendelet 8.
nea vinde cu preţ bun în toată lumea. Cu economisire înţeleaptă şi cu
laborator. §-âban kijelolt ovadâkkâpes ârtâkpapir-
Noi nu exportăm caise uscate; din precăutare sâ ne întocmim daraverile ban a kikuldott kezâhez letenni, avagy
contră, cantităţile ce se consumă în gospodăriei, ca din pricina rodului slab
U r m ă r ile secetei. Pe când preţul az 1881. LX. t.-cz. 170. §-a ârtclmâ-
ţară, sunt aduse din depărtata Cali­ bucatelor şi a nutreţului pe zi ce merge tot sâ nu ne perdem şi muît-puţinui ce-’l ben a bânatpenznek a birosâgnâl elo-
fornie. creşte, pe atunci pieţul vitelor şi hoarelor mai avem. leges. elhelyezesero'l kiâllitott szabâly-
Anglia consumă cantităţi colosale Ne sosesc ştiri din multe părţi,
tot mereu scade. — In piaţa Orăştiei a fost szeru elismervânyt âtszolgâltattni.
de peltele, de fructe preparate fără că din lipsa nutreţului oamenii îşi vînd
grâul, măsura de 30 litre, cu 4 cor, 80 bani, A kir. jârâsbirosâg mint telekkvi
zăhar, cari întră chiar în raţiunea sol­ vitele. Este un lucru cât se poate de
cucuruzul cu 3 cor. 70 bani, ovfisul cu 2 hatosâg.
daţilor. nesocotit, care sâ nu-’l faceţi.
cor. 70 bani. Kelt Szâszvâroson, 1904. evi mâjus
Am putea să exportăm ori cât de Carni a de porc să vinde chila cu 1 cor Ministru de agricultură s’a îngrijit,
mult de acest jam, dar’ din contră pu­ 12 bani, de vită coinâtă cu 64 bani, de ca lipsa de nutreţ sâ nu nimicească ho 19-en.
ţinul ce se mănâncă la noi e adus din viţel cu 60 bani, oaie cu 36 bani. existinţa economilor mici. A dat voe, Sohalmy,
kir. albirii.
Anglia. Purcel de fript cu 1 cor. 50 bani, pă- ca economii sâ-’şi adune frunzişe din
toate pădurile erariale. Se poate cosi
Pe toate Domeniile Coroanei, pe rechea de gâşte cu 2 cor. 60 bani, părechea
şi fânul de pe luminişele pădurilor şi Sz. 3625/1904. tjkv.
lângă grădinile de pomi roditori ce de pud cu 1 cor.
s’a îngăduit şi păşunatul în pădurile,
am înfiinţat şi din cari dăm fără plată, Unde vom ajunge cu aceste schimbări ÂRVERESI HIRDETMENY KIVONAT
unde păşunatul nu pricinueşte pagube
pomi pe la locuitori, se fac asemenea creşteri şi scăderi de preţuri, numai Dzeu
mari. Astfel în cele mai multe părţi
plantaţiuni pe toată întinderea moşiilor, poate şti. Şi toate acestea lovesc mai cu A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
ale ţerii, pe unde sâ găsesc păduri,
pe liniile dintarlale, aşa că producţiu- seamă în bieţii noştri plugari, cari îngrijoraţi telekkonyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy
economii vor avea un ajutor nepreţuit.
nea poamelor va creşte, fără îndoială, nu ştiu încâtrău să apuce. Intru adevăr băn­ Krecsiun Nicolae âs tsa vhajtatonak Diz-
din ce în ce mai mult. cilor româneşti au o datorinţă sfântă să în­ Economii, cari locuesc mai departe de
păduri, îşi pot trimite acolo vitele, ca macsek Mihâly es Adolf vhajtâst szen­
In special la prune, întinderea grijească de cu vreme de clientela lor, cel
se pască. Ce e drept, lucru merge cam vedo elleni 46 kor. 80 fiii. tokekovcte-
plantaţiunilor a crescut după statistica puţin până la recoltele anului viitor. — Dacă
greu, ear’ totuşi vom putea scăpa vi lâs âs jâr. irânti vhajtâsi iigyâben a
agricolă a Ministerului Domeniilor, dela fkşte-care institut va lua sub scutul seu pe
tele noatre de perire.
56.170 hectare în 1899, la 80784 ai sei, împlineşte numai problema, ce stă devai kir. torvenyszâk (a szâszvârosi
hectare în 1903. în fruntea fiecărui statut al acelor bănci: kir. jbirâsâg) teriiletân levo a Sebes-
Trebuia să se găsească şi o pu »Mai cu scamă ajutorarea ţ?rănimei<! înlăturarea lipsei de nutreţ. helyen fekvo' a sebeshelyi 564 sz. tjkv­
nere în valoare mai rentabilă, decât ben a f 1 rd. 2925/2, 2925/3 hr.
Adunarea generală a 16 a a «Reuniu Seceta neobirinuit de mare din
transformarea în ţuică, sau desfacerea sz. ingatlan epiilet tulajdoni jogâra 862
nei române de agricultură din comitatul anul acesta a avut astfel de influinţă
în stare proaspătă. Acest mijloc este
Sibiiu», în conformitate cu hotarîrea corni stricâcioasă asupra plantelor de nutri ţ, koronâra ezennel a megâllapitot kikiâl­
uscarea fructelor, o industrie care cere
tetului central al numitei Reuniuni, se va că în unele părţi ale ţerii poate sâ ur­
mai multă pricepere şi bună-voinţă de­ tâsi ârban elrendeltetik, a hogy a fen.
ţinea în comuna Reciu. meze mare lipsă de nutreţ, dacă după
cât capital, şi care în Serbia, în Bos­ nebb megjelolt ingatlanok az 1904. dvi
nia, în Ungaria, a ajuns la un neaştep­ Petrecere de vară arangeazâ tineri­ putinţă nu vom lua mâsuri de apârare agusztus hd ir-ik napjân ddl e. 9 ora-
tat grad de desvoltare. mea română din Turda şi împrejurime Du­ împotriva aceleia. kor Sebsshely kdzsdg hdzdndl megtar­
Dl ministru de agricultură dorind
In Francia, din vremuri depărtate minecă in 28 August st. n. 1904, în sala tando nyilvânos ârverâsen a megâllapi­
se ajute agricultorii în aceasta împreju­
se prepară şi se expoartă calităţi, re­ hotelului «Europa* din Turda. Cu ocasiunea
rare foarte nefavorabilă, a tipărit o în­ tott kikiâltâsi âron aiul is elfognak
lativ scumpe, de prune uscate, şi de i adunării generală a despăţămăntului XXIII,
drumare, care a împârţit-o în cercuri adatni.
cât-va timp şi California, unde tot ce j (Turda) a »Asociaţumii pentru literatura şi
foarte largi, dând în ea poveţe cum sâ
priveşte cultura şi utilizarea fructelor cultura poporului român*. începutul la 8 ore Ârverezni szândekozok tartoznak
se provază oamenii după putinţă cu
a luat o desvoltare colosală, calcă în seara. Preţul de intrare: de persoană 1 cor.; az ingatlanok becsârânak 10% -ât kesz-
nutreţul trebuincios dobitoacelor pen­
aceiaşi cale. 60 fii., de familie de 3 membri 4 cor., peste penzben az 1881. LX. t.-cz. 42. §-ban
La noi în ţară, cu uscarea prune­ 3 membri 5 cor. Venitul curat este destinat tru iarnă.
Din această îndrumare aducem şi jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 1881.
lor s’au ocupat, din străbuni, mai mult pentru biserica din Turda-veche. Ofertele