Page 3 - Activitatea_1904_10_40

Nrul 40 ACTI V I T A T E A Pag. 3

lism pentru că bimetalismul este un cli­ Nu trebue se desperăm — se zice când am dispune de puţin nutreţ păios, ! t.ficatul şi coala de recomandafie sub urmări
şeu uzat, despre care poporul american în instrucţie — pentru-că în economie şi cu deosebire dacă am avea puţine de pedeapsă.
4
nu mai voeşte se audă vorbindu se. El să găsesc multe materii cari altă dată pae, pentru-că animalele mâncă bucu­
revendică deci, ca şi adversalul seu, au­ nu le considerăm, cari însă în acest an ros şi rămurelele, când ele sunt proas­ C ontrola m iliţtie. Căpitanul de poli­
ţie din loc cu Nr. 520 face cunoscut, că con­
rul ca unic etalon monetar. Prin faptul le putem întrebuinţa cu folos. Acestea pete, adecă până ce nu s’au uscat şi
trola reserviştilor, reserviştilor de întregire şi
acesta; şi-a atras un mare număr de sunt: dacă acele, tăiate de 1— 2 cm., le ames­ concediaţilor stabili a regimentului Nr. 64,
sufragii republicane. Se zicea că este 1. Frunzele arborilor, adunate în tecăm şi opărim împreună cu tocătură apoi a altor trupe ces. şi reg., ce se află în
de asemenea duşman al trusturilor. Se de paie, cum vom arăta mai târziu. Ani Orăştie, să va va şinea în 14 Oltomvrie 1904.
stare verde, se pot întrebuinţa îndată,
mulţumeşte cu toate acestea se le facă sau înăcrindu-se, se pot întrebuinţa malele însă mâncă numai rămurelele la 8 oare dimineaţa în cas arma militară. Cu
un răsboiu puţin vătămător, îşi cunoaşte earna. Pentru aceea se recomandă cu cari nu sunt mai groase de Va de cm., acest prilej fie care este dator a-se presenta
prea bine ţara pentru a se aventura tot dinadinsul, că cine are la îndemână şi de aceea sâ nu tăiem rămurelele mai punctual şi cu certificatul militar.
*
prea mult pe calea aceasta primejdioasă. sălci, acaţi, tei, frasin, arini, ulmi, fagi, groase; ce priveşte valoarea nutreţului N ouă baenote de 1 0 co ro an e.
Aşa dar’ asupra chestiunii imperia­ stejari, etc., să adune frunze până când de rămurele, ee este ca şi paelor dela Banca austro-ungară va pune în circulaţie
lismului şi asupra politicii de expansi­ gerul nu-lea îngălbenit ceea-ce se poate spicoasele de primăvară. bancnote de zece coroane fiindcă cele până
une se încinge adevărata luptă între cei face tăind ramurile cu frunze sau adu­ In regiunile cu vii va putea face de acum sâ pot prea uşor falsifica. Bancnotele
noue vor avea formă lungăreaţă şi vor fi
doi adversari. Parker învoacâ princiipele nând numai frunzele. Cine n’are astfel bune servicii viata de viie, din care o imprimate cu un semn secret, pe care fal­
care făcură odinioară prosperitatea Sta­ de arbori, poate să adune gratuit frunze vită mijlocie consumă până la 8 klgr. sificatorii să nul poată imita.
telor Unite: el voeşte să le restitue ca­ din pădurile erariale învecinate, pentru- la zi, dacă tocându-o şi opărindu-o o *
racterul de naţiune economică, în loc de că guvernul a dat permisiune în acest dăm împreună cu tocătură de paie. Viţa L a »R e u n iu n e a sodalilor ro m ă n i
ale încuraja, ca Rosevelt, să se îmbrace scop; se cere numai ca agricutorul să o tăiem de pe trunchiu, după trebuinţă d in S ibiiu* au fost primiţi membri ordi­
nari următorii: loan Grozav, sodal pantofar,
cu acel de putere militară Să nu mai anunţe aceasta autorităţilor silvice com­ ca totdeauna sâ fie proaspâtă. Ea e mai Ntcolae Simoneti şi Ioan Puşcaş, sodali pan­
fie armată peste efectivul trebuitor pen­ petente. Frunzele s’ar putea întrebuinţa nutritoare de cât paiele, pentru aceea tofari şi elevi ai şcoalei speciale de pantofâ-
tru menţinerea ordinei în State; nu mai mai bine peste earnă în stare uscată, în Francia de sud şi în Italia o între­ rie, Traian Pop, sodal petrar, Petru Chidu,
trebuie colonii; se nu mai fie conflicte. dar’ să pot şi înăcrindu-se. Pentru în- buinţează adesea în scopul nutririi peste sodal zidar, Moise Dragomir, sodal cismar,
I. Târşa, sodal cojocar, Nicolae Nicoară, so­
Programul este seducător; el este năcrire se adună râmurele nu mai groase earnă a vitelor natural însă că nu sin­
dal cismar, Alexandru lacobele, sodal rotar,
de natura a grupa voturile acelor pe de Va cm., cu frunzele de pe ele cu gură, ci numai ca nutreţ suplementar. Ig. Moldovan, mâestru pantofar, Virgil Simu,
cari nu-i ademeneşte politica de aven­ ţot, aceste se leagă snopi şi se fac din Până când fru n za de vie e verde, pu­ sodal vâpsitor (boiengiu), Demetriu Baciu,
turi şi cari s’ar mulţumi se vadă Statele- ele clăi în lăţime de 4 — 6 metri, lungi tem nutri vitele şi cu aceasta. sodal croitor, Vasile Geogian, sodal cismar,
Unite păstrând şi desvoltând preponde­ după trebuinţă şi înalte de 4 — 6 metri. (Va urma). Lmrenţiu Nemeş, sodal pantofar, Savu Gru-
renţa lor comercială în străinătate. Frunzerile astfel aşezate să înfierbântă un, sodal faur, Vasile Bumbea, calfă de boltă,
Ioan Popaiov, sodal măsar, George Petraşcu,
Dar’ ideile expanziune au câştigat în timp de câteva zile şi se lasă în jos. sodal franzelar, loan Torsan, sodal pielar,
teren de cîţi-va ani, în această ţară în Când s’au înferbântat astfel, că nu pu­ NOUTĂTI Gavriil Danciu, sodal cismar, Augustin Albii,
care evoluţiuneie se sevârşesc mai re­ tem ţinea mâna în claie, punem pe vîr- ________ ______________ 5___________ = sodal faur, Ioan Rădoiu, Mihail Dordea, so­
pede ca în ori-ce altă parte. ful aceştia glii de pământ în grosime Iiev isia reg u la m en telo r d in dieta dali pantofari, loan Repuntean, sodal cis­
mar, llie Dănilă, sodal bărbier, Nicolae Popa,
Pe de altă parte, d. Roosevelt a de 30— 40 cm. Gliile se aşază aşa, că ţerii. Părţile oposiţionale sunt toate de acord sodal zidar, Alexandru Gabor, sodal rotar,
dovedit că dacă este întreprinzător şi lângă clae se pune un car gol, pe loi- a lupta în contra schimbării regulamentelor Traian Vestemean, cui. de litere; ear’ mem­
temerar prin instict şi prin gust, ştie cu trele acestuia se pun scânduri, pe cari ce le intenţionează ministru preşedinte Tisza. brii ajutători următorii: Dr. Alexandru Vasile,
toate acestea, când evenimentele o cer, un om ridică gliile, ear’ altul stând pe Oposiiia este de părere a renoi eară lupta când. de adv., Dr. Virgil Cioban, prof. sem.,
podul de scânduri — le aşază pe vîr- Oetavian Smigelsky, pictor, Eugen Popescu,
sâ se arate cugetat şi prudent. obstrucţionistă. Să afirmă şi aceia, că dacă Ioan Popa, Avram Ardelean, Marian Mură-
ful clăii. Mai întâi insă se aşează pe
Atidunea ce a adoptat dela deschi­ n'ar sucede revisia să vor dispune alegeri şan, calfe de boltă, Gustav Stuchlich, tinichi­
clae numai jumătate din pământul nu
derea ostilităţilor ruso japoneze a liniştit noue de deputaţi dietali încă în decursul anu­ giu, Martm Hartmann, ospătar, W. R. Schvab,
mit, şi după câte va zile, când claia s’a corn., Nicolau Căldarea şi Iuhu Enescu, func­
Europa în privinţa aceasta. lui acesta.
aşezat, punem şi restul făcând clăii fîrf ţionari la «Albina*, Carol Rechtberger, ho­
Are deci putrernici sorţi ca viitoa­ ca astfel apa de ploaie să se poată In .şedinţa de Luni a dietei oposiţia a telier, Dr. Eugen Piso, adv., Toma Iancovici,
rele alegeri să-l menţină pe fotoliul pre­ scurge cu înlesnire pe de margini. ameninţat deja cu obstrucţie când va fi presen- calfă de prăvălie.
zidenţial. tată propunerea cu privire la schimbarea re­ *
In modul acesta putem păstra pen­ L a fo n d u r ile > lleu n iu n ei soda­
gulamentelor de casă, respective revisia ace­
tru earna ori ce fel de nutreţ, care nu lilo r ro m ă n i d in S ib iiu * s’au mai fă­
Iernarea animalelor noastre l-am putut da vitelor în stare verde şi lora. Ministru presidintele a ameninţat chiar cut următoarele dăruiri: învăţăcelul cui. de
domestice în acest an. din causa ploilor de toamnă nu 1 am şi cu nouile alegeri de deputaţi. l.tere Lazar Stanciu şi învăţăcelul pantofar
*
Ioan Crucin, au dăruit fondului »Masa învă­
putut face fân. — La 3 1. c. s’au început pertractările ţăceilor* fiecare câte 50 bani, zidarul Samoiiă
Dăm loc cu plăcere acestor sfaturi Nutreţul verde se poate păstra nu curţii cu juraţi la tribunalul din Deva. Trifan, dărueşte în amintirea socrului seu ră­
practice despre care am mai scris şi numai în clăi deasupra pământului, ci S’a pertractat causa de răpire alui George posat Ioan Laţcu, fost faur, anume fondului
văduvelor şi orfanilor meseriaşilor, T30 cor.,
noi, adunate la un loc şi în mod in­ şi în gropi săpate în pământ. In acest Pintea şi Avram Dirca, ţ'g.mi băieşi din Ro-
la fondul >Daruri de Crăciun săracilor noştri*
structiv, vor f i de folos economilor de cas săpăm în pământ o groapă cu dis- inos, cari au luat cu sila 10 cor. 20 flleri dela
au dăruit E. B. şi Elisabeta Florian, în amin­
vite în lipsa de nutreţe. mensiunile mai înguste de cât ale clăii Ioan Buldea din Romoşel. tirea Anei I. Poşa din Porumbacul-inferior,
Sunt de tot rari anii când nutreţul deasupra pământului, de circa 3 metri Amândoi făptuitorii au fost osândiţi, fiecare câte 20 bani; Samoiiă Trifan, în amin­
se fi fost aşa scump ca în anul de faţă. lată, ear’ adâncă şi lungă după trebu­ cel dintâiu la 10 luni, al doilea la 8 luni tirea lui Ioan Laţcu, 60 bani, ear’ la fondul
Da pentru-că unii agricultori abia au inţă. In această groapă se aşează nu­ temn ţă. S’a luat în considerare multe împre­ de 20 bani pentru cumpărarea unei case cu
adunat ceva nutreţ, ear’ alţii foarte treţul verde, care se îndeasă cât mai jurări uşurătoare. hale de vânzare, advocatul Dr. Vasile Preda
şi soţia sa d-na Sabina n. Andreica (Câm­
puţin bine. Se cotinuă apoi cu aşezarea nu­ * peni) în loc de cunună peritoare pe coştiugul
Ministrul de agricultură, într’o in­ treţului şi afară din pământ, circa de Necrolog. Cu inima frântă de durere mult regretatei lor cumnate văd. Ana N.
strucţie în limba maghiară, distribuită 2 metri, şi dacă s’a produs căldura des­ aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prie­ Preda n. Bucşa dm Avrig, au dăruit suma
în cercuai foarte largi, dă poveţe cum crisă mai sus, acoperim bine cu pământ tinilor şi cunoscuţilor, că neuitata noastră de 20 cor, mai departe au mai dăruit Tra­
se se ajute agricultorii în acest an aşa întreagă groapa. mamă, soră şi mătuşă Ana Adamovicin, pro­ ian Petrişor, nou hirotonit paroch în Guşteriţă
prietară în Bobâlna şi-a dat nobilul seu su­ şi soţia sa Livia n. Balaban, nou hirotonitul
de lipsit de nutreţ obicinuit pentru ani Dacă cumva am fi întârziat cu flet în mânile Creatorului, împărtăşită fiind paroch George Vasu din Voila, şi soţia sa
male. Din această instrucţie presentâm adunarea frunzelor, sunt vrednice de cu sf. Taine, Joi în 6 Octomvrie 1904. Ră­ Elvira n. Schimbea şi Dr. Ioan Dobre, prof.
şi noi părţile mai esenţiale. adunat şi rămurelele arborilor în caşul măşiţele pământeşti s’au aşezat spre vecî- şi funcţionar consistorial fiecare câte 1 cor.,
nică odichnă, Sâmbătă în 8 O-tomvrie 1904, parochul Ioan Patachi din Mihalţi 1 20 cor.,
la 2 ore d. a., în cimiterul bisericei gr.-or. losif Savu, înv. pens. (Draoş) I cor., Ioan
Nu numai că nu-şi despreţuiau limba şi Şi a sosit ceasul mântuirii lori din Bobâlna. Bobâlna, la 6 CLtomvrie 1904. Crucin, înv. pantofar 50 bani, d-şoara Paras-
neamul, dar’ nici chiar ditinele şi obiceiurile Acest popor, văzând mai în urmă în Rugaţi-vă pentru dânsa 1 Jalnica familie. chiva Teodor 20 bani, Ioan Branga, învăţător
tradiţionale. ce hal ticălos au ajuns tainicii lor biruitori, ♦ şi dirigentul corului •Reuniunei de cântări
Tăietoare de pae. Acum când lipsa de din Orăştie*, pentru sine, soţia sa Antonia
Aveau şcoli — plătite de ei — unde şi-au strîns rîndurile, s’au unit într’un glas şi n. Marclac şi pentru copii lor Niţu, stud. în
nutreţ dă mult de cujetare economilor noştri
îşi învăţau copiii în limba lor, aveau biserici, într’o simţire şi având buni conducători, au a II. cl. gim., Eugenia, elevă în cl. IV a
îngrijite de ei, unde se rugau şi ascultau ser­ pus mânile pe arme şi au devenit, ei cei mici, de vite, nu putem în destul recomanda tăie­ şcoalei civ., Veturia, elevă în cl. III. a şcol.
viciul divin tot în limba lor. Cântecul lor fa­ stăpâuii acelei mari ţâri. toarele de paie construcţinnile cele mai noue evang., Roma, elevă în cl. I. ev., Dora şi
vorit se începea ast-fel: şi practice, cari stau la dispoziţia ţreaniloi gemenii Romolus şi Remus pentru fiecare câte
Pe când această ţărişoară şi-a găsit, prin 20 bani, Dr. Alexandru Vasilie, când. de
noştri. — O atare tăietoare cumpărată în to­
»Mult e dulce şi frumoasă* patriotism mântuirea şi înălţarea, ceea-laltă vărăşie de mai mulţi inşi ne învaţă a cruţa adv. 1 cor. si Vie. Tordâşianu 10 bani.
*
ţeară subjugată şi-a perdut, prin înjosire şi ti­
»Limba ce-o vorbim, nutreţul, folosind paiele, ogrinji, toriştele şi Popu’aţiunea pământul i. Populaţiunea
căloşie, nu numai capul ci şi numele, fiind
• Altă limbă armonioasă tulei de cucuruz până la ceia din urmă bu­ întregului pământ e astăzi am de 1.503,300.000
acum tot o apă cu nemernicii acelei mari ţâri suflete, aşa că pe un chdometru părat vin
»Ca ea nu găsimI fără noroc. căţică. 10 locuitori. In Europa desimea locuitorilor
Aatri tăietoare si pot cumpSra la Dl
Erau aşa de neîntrecuţi patrioţi, în cât Popoarele vecine, martor la acest spec­ A rtem iu C orvin, cas ar la banca »Dacia* e mai mare ca pe celelalte continente; aici
trăesc 40 sufl te pe un chilometru pătrat; în
îşi serbau cu mult entusiasm, z Iele lor naţi­ tacol sfâşietor, nu uitară a-şi trage, pentru ele, în Orăştie cu preţuri moderate. Asia 18, in Africa 5, în America de nord 5
onale, îmbrăcaţi în haine naţionale şi cântând următoarele învăţăminte: * in America de sud 2, în Australia numai 0.7
imnuri naţionale. Pe brîurile şi năframele lor C ncertul d-şoarei Elena Cunţanu suflete pe un chilometru pătrat. Europa cu
»Limba susţine naţionalitatea.
se vedeau de asemenea colorile steagului lor. Aflăm cu plăcere, că binecunoscuta şi mult un areal de 9,723.600 k n. pătr. are 392 mii.
Păstrarea datmelor strămoşeşti arată 264,000 locuitori, Asia cu 44,179.400 klm.
apreciata altistă, d-şoara E l e n a C u n ţ a n u ,
Streinii se mirau de vitalitatea lor, ear" vigoarea poporului. pătr. are 819,556000 loc., Africa cu 29 mii.
va da Sâmbătă, la 15 Semtemvrie n. c. în
cuceritorii lor plesneau de năcaz, că nu-şi Undo nu domnesc legile, domnesc duş­ 820.200 klm. pătr. are 140,700.000 locuitori,
sala »Unicum« un concert, la care ’şi-a dat America-de-Nord cu 20,817.700 chilometri
pot ajunge scopul ca şi cu celalalt popor manii/«
binevoitorul concurs bine cunoscutul barito- pătr. are 105,714.000 loc., America de sud
supus. cu 17,744 000 km. pătr. are 38,482.000 loc.
JV. I. Oândeiu nist dl W i l h e l m O r e n d t din Sibiiu.
Fii acestei ţărişoare, cu toate că făceau Tuotva. * şi Austratia cu Polinesia cu 8,951.800 km.
pătr. are num ii 6,483.000 locuitor. Numărul
serviciu] militar la stăpânire, însă îl făceau C ontrola glotaşilor, de pe teritorul cretşinilor pe întreagă suprafaţa pământului
cu plăcere şi pricepere, căci tot trăgeau ei oraşului se va ţinea, conform ordinului co- se urcă la 495 milioane suflete. Aşa dară nu­
mandei reg ung. de dtto Deva, Nr. 75, în
nădejde, că odată şi odată are să aibă nevoie mărul păgânilor este 1008 milioane cu jumă­
18 Octomvrie 1904 la 8 oare dimineaţa in
de meşteşugul armelor, pentru a scăpa de tate mai mare ca a creştinilor.
localul căpitanatului de poliţie. Fiecare
asuprire. glotaş este deobligat a se presenta cu cer-