Page 2 - Activitatea_1904_11_44
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  44

          desfăşurarea  mai  â  tempo  a  cursului  piesei,  cu  ornamentică  românească.  Aci  văzui  nu  voiu  suferi  ca  20  deputaţi  si  opăcească  vechi.  Mai  vârtos  sunt  cercetate  şi  admirate
          dar’ peste aceasta  a trecut cu  bunăvoinţă,  bine   deja  un  vis  şi  mai  măreţ,  opera  crea­  mersul  regulat  al parlamentului  faţă  de  o  odăile  pe  care  marele  pictor  Rafael  le-a  îm­
          ştiind  că  are  în  faţa  s’a  nu  actori  de  profe­  toare  a  unui  artist  român,  inspirat  de   maioritate  constituţională;  a  încheiat  că:  îi   podobit  cu  picturile  sale.  —  In  Vatican  trâ-
          siune,  ci  oameni  cari  zia  muncesc  din  greu                                    este  cu  neputinţă  si facă politică  cu resultate,   eşte  în  linişte,  retras  de  lume,  papa,  care
                                                                                                                                          numai  foarte  rar  se  arată  lumii  în  podoaba
          pentru  traiu,  îndeletnicindu-se  cu  distracţii li­  măreaţa  misiune:  a  crea  ornamentica   pană  când guvernul  nu  va  mătura  gunoiul   sa;  şi  când  o  face  aceasta,  poartă  o coroană
          terare  numai  seara,  In  convenirile  lor  din lo­  română,  la  nivel  artislistic.  ain  ca/e  a crescut  buruene  îti  parlament.  Tot  întreită  (tiara),  ear’  pe  umeri  o  mantie  de
          calul  reuniunii.                               De-i  va  succede aceasta, profesorul  în  şedinţa  de  Luni  a  zis: că  va aplica măsuri  purpură,  apoi  domni  mari  îmbrăcaţi  în  haine
                                                                                                                                          pompoase  şi  soldaţi  înarmaţi  îi  gardează.
               Public  a  fost  relativ  destul  de  mult,  Smigelschi  va  deveni  nemuritor  pentru  mii  aspre.  Pentru aceste  ameninţări  oposiţia
          de-şî  puteau  să  fie  ocupate  şi  cele  câteva   noi  românii  şi  pentru  artă  în  genere.   îl  va  trage  la respundere.  Aceste  împrejurări
          logi  şi  câteva  locuri  în  cerclu,  care  rămăse­  Catedrala  din  Sibiiu  va  fi  o  minune, o   va  împinge  toate  frucţiunile  oposiţionale  la   C ău tarea  m oşiilor
                                                                                                                                                                       *
          seră  goale.                                                                         coaliţie  după-cum  să  zice  în  foile  din  Bu­
               Profitul  material  al  representaţiei  încă   mândrie  a  întreg  neamului  românesc,   dapesta.                                                • Nici  o  ţară  nu  poate  să
          e  mulţumitoriu.  Acesta  e destinat  pentru  cei   un  nou  membru  al  artei  generale  a                                                         dea producte  agricole  mai
                                                                                                                                                              bune  şi  mai eftine  de  cât
          păgubiţi  prin foc şi pentru procurarea  de vest­ lumii.  Intonez,  nu  prin  stilul  zidirei                                                       ţara  noastră»
          minte  şi  daruri  de  crăciun  copiilor  săraci  decopiat  al  sfintei  Sofii din Consantino-   NOUTĂTI                        1 .  Căutarea  directă  prin  proprietar.
                                                     pole,  ci  prin stilul ornamenticei române,
                                                                                                                                               Sunt  speranţe  mari  de  progres  în
                0raa menii ca română.                prin  splendoarea  din  lăuntru  care  su­     A n iversa rea   de  ISO  a n i  a  des­  agricultură  când  proprietarii  cei  mari
                                                    blimează,  care  aşa  zicând  dumnezeeşte   ch id erii  şcoalelor  d in   B la j  sa  sărbat
          De  A u g u s iin   A .  N icoara  din  „T.  Rb                                      Joi  dimineaţa  (3  Nov.  n.  c.)  în  biserica  ca­  locuesc  la  ţară  si caută  singuri  moşiile.
                                                     penelul  unui  mare  creer, plesmuitor  ro­
                                                                                               tedrală  cu  o  liturgie  de  mulţumită,  pontifi-  Obiceiul  proprietarilor  de  a locui la ţară
                                                     mânesc,  care  se scaldă în  isvoarele  cris­
               Pictura  bisericei  gr.-or.  din  Zlagna,                                       cată  de  directorul  gimnasial  asistat  de  pro­ a  fost  odinioară  in  mare  onare  la  bu­
          săvârşită  de cunoscutul  pictor de  tablo­  taline  nesâcate  ale  geniului  artei  ro­ fesorii:  George  Muntean,  directorul  prepuan-   nii  şi  străbunii,  la  moşii  şi  strămoşii
                                                     mâneşti.                                  diei,  I.  F.  Negruţ,  Alesiu  Viciu,  Aron  Deac,
          uri  istorice  Ludovic  Kandler,  care  stu-                                                                                    noştri.  Dovadă  despre  aceasta  avem
                                                          Artiştilor români!  Puneţi-Vă  şi  voi   Nicolau  Pop,  Dr.  Io an  Sămpălean,  Dr.  Am­
          diând  de  pe  ţăsături,  cruci vechi,  stâlpi                                                                                  mulţimile de  case  de ţară  proprietăreşti
                                                     în  serviciul  acestui  stil  de  ornamentică   bro siu  Cheţianu,  Aurel  C.  Domşa,  loan  Fo-
          de  poartă,  mobile  şi  alte  crestături  ro­                                       dor  şi  Alexandru  Citiră,  lectorând  profesorii   şi  bisericele  zidite,  ce  se  mai  v6d  încă
                                                     curat  română.  Nu  mai  mutaţi  stilul  bi­
          mâneşti:  tainele  arangiamentului  şi  es­                                          Emil  Sabo  şi  Eug.  Pantea.  Prof.  Emil  Viciu  ici  şi  colea  prin satele  noastre. Obiceiul
                                                    zantin,  pe  motiv,  că  sunteţi  ortodoxii
          teticei  româneşti,  tinde  a  lucra,  ca  ini­                                      a  ţinut  cuvântarea ocasională,  schiţând in tră  de  a  locui  proprietarii  moşiilor  la  ţară
                                                     Aveţi  unica ambiţie firească, unica voca-
          ţiator,  ca  creator  al  stilului  ornamentic                                       sături  generali  istoricul  şcoalelor,  importanţa   nu  s’a  pierdut  încă  de  tot.
          curat românesc în biserica gr.-or. română.   ţiune,  trimisă  de  sus,  să  preamăriţi  pe  lor  culturală  şi  mulţumită  cu care  datorim cu   Starea  adevărată  a  agriculturei  ţâ­
                                                     Dumnezeu,  cu  ornamentică  română,  în  toţii  si  în  special elevii  acestor scoale  marilor
          Cu profund  respect,  cu  admiraţi une  mă                                           întemeietori.  La  liturgia  aceasta  împreunată   rei  nu  se  poate  cunoaşte  de cât  cerce­
          închin  în  faţa mărimei  acestei grele pro­  bisericile  noastre  româneşti.  Spiritul  bi­  cu  doxologia  cea  mare  a  luat  parte  Exce-   tând  explotaţiunile  rurale.  Aceasta  cu­
                                                    zantin a corupt şi dărîmat  întâiu  imperiul
          bleme,  carea  —  durere  —  nu  are încă                                            celenţa  Sa  Metropolitul,  membrii  Vener.  Ca­ noştinţă  s’ar dobândi  prin  agronomii  de
                                                    mare roman  din răsărit;  a corupt  şi  dă­
          măestri  înaintaşi.  Cu  însufleţire  salut                                          pitul,  profesorii  şi  elevii  dela  toate  institutele  stat.  Putem  afirma  că  sunt  puţini  acei
                                                    rîmat  întâiu  imperiul  roman  din  apus,
          prima  încercare  a unui pictor artist ger­                                          de  învăţământ.  Public  străin  puţin.  A  cântat   proprietari  culţi,  cari  s6  locuească  în
          man  în  serviciul artei ornamentice curat   era  să  ne  stingă  şi  noauâ  naţionalitatea  corul  elevilor  d.n  Internatul  de  băeţi.  In ziua  sate,  s6  aibă  case  frumoase  cu  rostul
          româneşti.  Mult  am  admirat  arta  fără   în  România  şi  Moldova.  In  Macedonia,   aceea nu  s’au ţinut prelegeri  la nici un institut.  economiiei  întregi,  s6-şi exploteze  moşi­
                                                                                                                   *
          seamăn în lume a bisericilor Sântu Petru   Tesalia  şi  Epir  chiar  şi  astăzi, în  secolul   Serată  îm p re u n a tă   cu  d a n s  a-  ile  sistematic;  ei  ar  trăi  aci  viaţă  liniş­
          şi  Pavel  din  Roma, Bologna,  Veneţia,   al XX-lea, tot spiritul grec-bisantin na ar   rangiază  tinerimea  română  din  Cluj  în  26  tită  şi  foarte  puţn  costisitoare;  ar  îm­
          Praga,  Viena  ş.  a.  şi  deosebitele  orna­  omori un jumătate milion de  fraţi români.  Noemvrie  n.  a.  c.  în  sala  Redutei  orăşeneşti   prăştia  trai  bun  între  ţărani  şi  munci­
          mentice  şi  stiluri  ale  acestora  sunt  tot   Tot  spiritul  grec-bizantin  ne  ţine  începutul  precis  la  orele  8  seara.  Programul   torii  ce îi  încojoară.  Intre avantajele  lo­
                                                    şi  astăzi  molosiţi,  el  ne-a  corupt  socie­ se  va  distribui  la  cassă.  Venitul  curat e  des­
          atâtea  giuvaere  ale  omenimei.  Da!                                                                                           cuinţei  dela  ţară  a  proprietarului  e  şi
               Când  vom  avea  noi  însă  pictori   tatea.  Să  ne  curăţim  de el  odată  pentru   tinat  pentru  scopuri  filantropice.  Folosul  lui   progresul  pe  care  îl  realiză  agricultura.
                                                                                               precum  şi  ofertele  marinimoase  să  vor  cuita
          măestri  de  rangul  acelora,  cari  să  lu-   totdeauna  în  tot,  ce  avem  mai  scump   publice.  Cassar:  Emil  Pop,  Tordai-ut  Nr.  11  Creşterea  şi înmulţirea  vitelor, curăţănia
          cre  în stilul ornamentic românesc: atunci   şi  mai  sfînt;  la  altarele  bisericilor noas­  Preţul  de  întrare:  Locul  I.  3  cor.,  locul  11  grânelor,  a  seminţelor  de orce  fel şi  lu­
          stilul  românesc,  are  să  fie  pentru  vecii   tre  româneşti  ornamentică  română.  2  cor.,  de  persoană.                  crările  agriculturei,  [s’ar  tace  prin  pro­
          vecilor  un  model  egal  îndreptăţit,  egal   Iată  cu  drag, geniu  românesc  crea­     Comitetul  arangiator:  Dr.  Victor  Poru-   prietar  în  cele  mai  bune  condiţiuni.  Pe
                                                    tor.  Ingenunchiând  cad  în  faţa  ta :  or-  tiu,  preşedinte;  Vasilie  Glăjar  şi  Traian  Pe-
          admirat  şi  egal  urmat  de  toţi  artiştii                                                                                    multe moşii se găsesc  locuri întinse  pier­
          mari  ai  lumii:  Acest  vis  de  aur  mi-s’a   namenticâ  română,  —  carea  —  deşi   traşcu,  vtce-presidenţi;  Silviu  Brandeiu,  secre­  dute  pentru  producerea  prin  faptul  că
                                                                                               tar  I.;  Victor  V.  Muntean,  secretar  II.;  Emil
          presentat  în  momentul,  când  am  pri­  în  naştere,  mai  frumoasă  eşti,  mai artis­  Pop,  cassar;  Eugen  Curta,  controlor,  loan  sunt umede; acestea  însănătoşite  de pro­
                                                    tică  eşti,  decât  cel  mai  rafinat  stil  bi­
          vit  ţăsăturile  româneşti  pe  păreţii  bi­                                         Dordea,  Basil  Başiota,  Eugen  Groze,  Vasilie  prietari  cu  şanţuri  de  scurgere,  s’ar  fa­
                                                    zantin  din  lume.
          sericii,  din  Zlagna                                                                Lucaciu,  Camil  Piso,  Cornel  Albu,  Valentin  ce  fertile.
               Trecând  prin  Sibiiu  în  causa  reu­    Mari,  scumpe  comoare artistice zac  Porutiu, Voicu Nitescu, Iul. Russu şi Sev. Dan   Locuind  pe  moşie  şi  căutându’o  di­
                                                    în  ţăsăturile  poporului  nostru  şi  noi  ne                 *
          niunii,  admirai  pictura  măreaţă  a  cupo­                                               V a tica n u l  (localităţile  unde  locueşte   rect,  proprietarul  prin  lucrări  ar  cuceri
                                                    mândrim  cu  pene  străine,  mai  puţin
          lei  catedralei  noastre.  Pe  podiul  ridicat                                       Papaj.  Vaticanul,  propriu  zis  nu  e  un  palat,  pentru  producere  o mare parte  din  pă­
                                                    frumase,  decât  ale  noastre.             ci  un  oraş  mic.  El  cuprinde  22  de cutţi,  200
          subt  cupolă  privesc  file  din  albumul                                                                                       mântul  nepus  astăzi  în  cultură.  Numai
                                                                                               de  trepte  şi  peste  4000  de  odăi.  Cea  mai
          reuniunii  agricole,  cu  deosebitele  ţăsă­                                         mare  parte  dn  aceste  odăi  e  împodobită  cu   proprietarul  poate  ţinea  sus  stindardul
                                                         B e v isia   reg u la m en telo r  de  casă.
          turi  de  valoare  artistică.  Sus era marele                                        obiecte  de  artă  măreţe,  cu  statue  şi  picturi,  progresului  agricol  în  comuna  sa  bine­
                                                    Lupta  oposiţiei  din  dieta  ţării  s’a  început  de   altele  earăş  conţin  renumita  bibliotecă  care
          măestru  român,  profesorul  Smigelschi.                                                                                        meritând  dela  agricultura  raţională.
                                                    Sâmbătă  şi  să  urmează  şi  de-o  parte  şi  de  constă  din  peste  64.000  tomuri  şi  d n  un
          Lucra la ornamentica cupolei: Toţi sfinţii alta  cu  înverşunare.  Ministru  preşedinte  zice: număr  mare  de  manuscripte  din  timpurile  Proprietarul,  având stăpânirea  mo-

          »Ce-i  pentru  Dumnezeu  coconaşule?!...  Spu­ nopţii  de  trăgătorii  în  setoşaţi. Imaginaţia  cu  am  început  să  mă  uit  în  jur  de  mine.  Eram  ceasuri.  A...I  să  nu  minţ: a întrebat  de  D-Ta
         ne-mi,  rogute,  şi  nu  mâ  lăsa  în  spaimă  şi  iuţeala  ei  de  fulger  mi-a  desemnat  idilul:  ca  zăpăcit  şi  încetinel  am  început să-mi aduc  cam  pe  la  8  ore  Dl  Suicilâ».  —
          nedumerire»!...                           un  şopru  rotund,  sub  care  în  adâncimea  pă­ aminte  ca  eii  am  avut  o  zi  câmă.  Ochii-mi   —  »La  păcatele! nu m-ai  putut trez . ?l*
               —  »Am  câştigat  la  loterie»!...   mântului  o  găleată coboară,  precând  cealaltă  erau  roşii  de  nedurmire,  gura  îmi  era  de tot   —  »Imi  era  jale  de  D-Ta,  că  prea fru­
               Ceea-ce  am  mai  vorbit  cu  »baş  Trifu»   să  urcă  până  la  îngiăditura  fântânei;  ambele  uscată...  Mi-am  tras  seamă  cu  evenimentele  mos  durmiai.»
          nu  pot  ţinea  minte;  destul  că  m-am  trezit   purtate  de  puternice  lanţuri  ce  să  sucesc  în  petrecute  şi  am  rîzi  singur  când  am  zărit  ca   —  »D-Tale ţ-i  mai  jale  de  mine  ca  de
          alergând  ca  un  nebun  pe  uliţă,  cu  capul gol   jurul  unui  sul  pus  în  rotaţiune  perpendicu­ mărturie  al  chefului  ce-1  tăcuserăm:  un  pâ-  norocul  meu?l  D-Ta  nu  şti  că  cu  trenul  de
          şi  vorbind  însuşi  cu  mine,  până  ce  am ajuns   lară  de  vre  un  biet  de  cal  osândit  a  să  puc  pe masă.  Mereu îl întrebam:  »Cum  dracu  9  ore  de  dimineaţa  ar  fi  trebuit  să  merg  ia
          în  odaie  la  prietinul  meu  »Petruţ«.  Acesta   preumbla  roată,  după  el  trăgând  o  rudă  de  ai  ajuns  aici,  că  doar  nu  ţ-i  aici  locul»  ?I...  Pesta,  dimpreună  cu  Dl  Surcilă...?!»  —
          era  lungit  în  pat,  bolnav  în  aşa  măsură,  că   care  e  înhamat.  —  Aceasta  era  vezi  adevă­  »Ori  poate  eu  să  te  fi  pus...?»  —  Ridicam   —  »Mă  rog,  coconaşule,  eu  de  unde
          nu  era  la  simţiri,  pentru  a  mă  fi  putut  înţe­  rata  musică  ce-mi  suna  în  urechi.  —  Când  cu  atâta  poftă,  încât  »nenea  Vichentie»,  ser-  să  fi  ştiut,  nespunându mi  D-Ta  nimica?»
          lege  cu  dînsul.  Gtugul  de  prietini,  ce  stătea   şi  când  să  mai  auziau  şi  neşte  bătăi  ale  vitoriul  bancei,  întrase  în  chilie  ca  să  mă  în­  —  »Aşa-il  dar’  nu  m-a  lăsat  ni nic
          în  jurul  patului,  nu  mi-a  putut  da  nici  o   ceasului  din  turnul  bserieei,  vestind  timpul  trebe  :  »Ce  rîs  cu  aşa  poftă  coconaşule?»  să-mi  spui?»  —
          desluşire  despre  gravul  caz  ce  l-a  ajuns  pe   înaintat.                            —  »Cum  dracu  să  nu  rîd,  nene  Vi­    —  Atât  am  băgat  de  seamă,  că  s-a
                                                         Dar  pecând  afară  domnia  singurătatea
          bietul  Surcilă,  căci  era  peste  măsură  ocupat                                   chentie?  Uită-te  numai  la  păpucul  ăsta  şi  ţ-i   pus  la  masa  D-Tale  din  cancelarie  şi  a  scris
                                                    mută,  pe  atunci  mare  alaiu  să  făea  în crîjma
         cu  ale  lecuitului:  frecându-1  până  ce  şi  cu                                    destul  pentru  ca  să-ţi  faci  cruce,  că-1  vezi   ceva».  —
                                                    din  drumul  ţărei.  Strgăte,  chiuituri,  ciocnite
         oţăt  pentru  a-1  aduce  la  fire.                                                   suit  pe  masă» 1  —                           —  >Şi  D-Ta  în  cancelarie  te-ai  întîlnit
                                                    de  păhare,  cântări  şi  umiilatul  picioarelor                                     cu  Dl  Surcilă..?!»
                           *  * *  *                purtate  de  joc  —  împliniau   cheful  unor   —  »D-Ta  îl  vei  fi  pus,  coconaşule?  —  »Da,  mă  rog  coconaşule,  — în can­
                                                                                                    —  >De  bună  seamă  că  eul  Dar’  nu
               Era  o  seară  lină.  Umbra  lunei  să  în­ oaspeţi  răpiţi  de  veselie,  între  cari  mă  aflam                         celarie!»
                                                                                               ştiu  când ? I  Cum  de  1 am  onorat  într'atâta ?
         tindea  în  formă  de  straturi  negre  de-a  lun­ şi  eu.  Serbătorirea  să  făcea  în  cinstea  noro­                              Cât  am  vorbit  acestea  cu  »nenea  Vic­
                                                                                               —  întreabă-mă  să  te’ntrebll*  —
         gul  caselor  şi  stoboarelor  de  prin  stradă.  cului  cu  câştigul.  Până  ce  şi  pricopsitul  de                           hentie», am fost şi gata cu îmbrăcatul.  >Haid’să
         Neşte  scârţăituri  când  cu  sunet  de  gurdună,  »Niţă  cel  folticos»  a  lăsat  lenea  la  o  parte   Uimit  stătea  bietul  meu Vichentie  şi îşi  mergem  la  cancelarie!»  —  i-am  zis  lui  «ne­
         când  schimbate  în  tonuri  de  violină  cântată  şi  a  început  şi  el  să  toasteze  întru  mărirea  încreţea  din  când  în  când  buzele  într’un  su-  nea  Vichentie»,  şi  plecarăm  amândoi  pe
         ca  de  un  începător  in  primele  zile  ale  încer-  zilei.  Să  înţălege  vorbirea  mai  mult d.n burtă  ris  de  vădită  dragoste  şi  alipire  cătră  stăpâ­ stradă  într’acolo.  Câţi  întilnirâm  în  drumul
         cărei  sale  musicale,  —  conturbau  liniştea  şi  fără  nici  un  rost.  Dar’  în  fine  nici  noi  nul  seu.  —  După  o  scură  pauză  l-am  în­  nostru,  erau  îmbrăcaţi  în haine de serbătoare.
         nopţii  adurmite.  La  primul  auz  credeam  că  ceilalţi  nu  prea  giăiam  la  înţăles,  căci  luase-  trebat I               înaintea  bisericei  era  multă  lume.  Mi-am
         mă  încântă  cântecul  lăutarilor  dela  vre-o  răm  binişor  în  cap,  ear’  mai  la urmă  ajunsese   —  »N-a  fost nimeni  aici,  nene  Vichen­  adus  aminte  că  e  Duminecă.  Cum  am  sosit
         oareşi-care  nuntă  de  prin  partea  satului  de  treaba  într’atât  încât  fără  a  şti  unul  de  cela­ tie,  ca  să  mă  scoale ?»  în  birou,  m-am  îndreptat  spre  masa  mea  de
         unde  resunau,  şi  numai  mai  târziu  am  re­ lalt  ne  pomenisăm  fiecare  în  cuşca  sa.  Dimi­  —  »Nu!  coconaşule!  Până  acum  am  scris.  »Baş  Trifu»  şi  azi  era  deja  înlăuntru.
         cunoscut  pe  glasul  lor:  duiosul  vâietat  al  neaţa  pe  la  vre-o  zece  şi  jumătate  m-am tre­ tot  aşteptat  să  te  trezeşti,  ca  să-ţi  fac  rîndu-  Cum  m-a  zărit,  mi-a  şi  eşit  cu  vorbele:  >Da
         surillor  dela  fântânile  cercetate  în  tăcerea zit  în  pat.  M-am  frecat  la  ochi  şi  dup’aceea  ială  în  chilie.  Eu  sunt  aicea  tocmai  dela  7 ce-i  coconaşule?  nu  ai  mai  plecat  la  loterie
   1   2   3   4