Page 2 - Activitatea_1904_11_46
P. 2

Pag.  2.                                                               AC   T I V I T A T E A                                                              Nrul  46


                Ţeranul adăposteşte obicinuit  vitele  vaca,  se  va  schimba  în  bine  starea ac­ vaca  se  mai  curăţă  pe  pântece  şi  uger  de  sticlă;  ele  se spală  şi  se  desinfectă
           sale  în  coşare  primitive  în  sălaşe  ori  tuală  a  ţinerei  ei.                 cu  o  perie  moale,  şi  în  timpul  mulge­ în  diferite  moduri:  se  moaie  în  basine
           şoproane,  în  care  vitele  sunt culcate  pe   Este  natural  că  numai  vaca  bine  rei  nu  i-se  dă  nutreţ,  pentruca  sâ  nu  cu  apă,  se  freacă  cu  peria,  se  clătesc
           gunoaie  premenite  de  rare  ori,  câte  hrănită  poate produce lapte de ajuns, că  între  praf  în  lapte.  Imediat  înaintea  cu  apă  fierbinte,  cu  lapte  de  calce,  cu
           odată  el  le  ţine  şi  iarna  în  ocoale des-  mica  întindere  a  terenurilor  de  păşune,  mulgerei,  persoanele  însărcinate  cu  ea  soluţiuni  slabe  de  sodă,  se  umple  cu
           velite,  unde  sunt  expuse  la  intemperii.  reaua  lor  calitate,  insuficienta  rarelor  îşi  spală  mânile  şi  ante braţele  până  la  aburi  fierbinţi  de  apă;  un  singur  mod
           Coşarul  este  construit  din  nuele  împle­ culturi  de  nutreţuri  artificiale, contribue  cot,  îşi  curăţă  unghiile,  pun  peste  ves­ de  curăţire  nu  este  totdeauna  suficient
           tite,  lipite  cu  păment,  cu  tavanul  jos,  pentru  ca  vaca  ţăranului  să-i  dea  puţin  mintele  lor  bluze  curate  şi  se  încalţă  şi  pe  lângă curăţirea  mecanică cu  peria,
           lipsit  de  fereastră,  întunecos şi friguros,  lapte,  cu  excepţiunea  unor  săteni  din  cn  încălţăminte  specială,  obicinuit  de  trebue  să  mai  sterilisăm  interiorul  va­
           căci  n’are  pod,  afară  dacă  este  aşezat  vecinătatea  oraşelor  mari,  unde  ei vend  lemn,  spală  din  nou  ugerul  vacii  cu  o  selor.  La  Hamburg  au  fost  expuse ma­
           sub  pătulul  de  porumb.  Obicinuit  co­ laptele  cu  bun  preţ.  G.  Maior  scrie  în  cârpă  curată  muiată  în  apă,  îşi  şterg  şini  rotătoare  cu  perii,  puse  în  mişcare
           şarele  sunt  râu  întreţinute,  nu  se lipesc  Economia  rurală,  că  din  causa  lipsei de  mânile  ca  se  fie  uscate  şi  se  aşează  prin  vapori  ori  prin  motori  dinamo elec­
           din  nou  îndată  după  ce  s’a  desfăcut  nutreţ,  obicinuit  vacile  ce  sunt  să  fete,  lângă  vacă  pe  un  scăunel.  La  mulgere  trici,  pentru  curăţirea  vaselor  şi  a  stic­
           lutul  cu  care  sunt  umplute  intei sţiţiile  când  es  în  primăvară sunt atât de slabe  se  apucă  câte  una  din  ţâţe  cu  mâna,  lelor.  La  lăptăria  Periş  de  pe  Dome­
           gardului  de  nuele,  şi atunci  ventul  bate  încât  dacă  şi  fată,  abia  au  laptele  ne­ se  apasă  puţin  asupra  ţîţelor, presiunea  niul  Coroanei,  am  vâzut  întrebuinţân-
           prin  coşar.  Vaca  cu  lapte, ţinută şi hră­ cesar  pentru  alăptarea  viţelului  lor, aşa  trebue  se  fie  dulce,  nu  forte,  dar’  se  du-se  metoda  de  curăţire  combinată,
           nită  în  grajd  ori  în  coşar,  trebue  sâ se  încât  numai  pe  la  Rusalii, dacă au ceva   golească  ugerul  cu  desăvîrşire, căci lap­ de  care  sâ  servă  multe  lâptării  mari
           scoată  neapărat  în  toate  zilele  la  aer  lapte  mai  mult,  să  poată  mulge  şi  ţă­ tele  care  se  stoarce  cel  din  urmă  este  strâine,  Înzestrate  cu  generatori  de  va­
           curat  cel  puţin  pentru  1—2  ore,  ear’  ranul  ceva  lapte  dela  ele,  ear’ după se­ cel  mai  bogat  în  unt,  şi  presiunea  pre­ pori  fierbinţi  de  apă;  după  curăţirea
           în  timpul  verei  să  fie  toată  ziua  lăsată  cere  înţarcă  îndată,  căci  le  seacă  lap­  lungită  până  la  eşirea  din  ţâţă  a  celei  cu  peria  şi  spălarea  cu  soluţiune  de
           în  aerul  liber.  Vaca  are  trebuinţă  de  tele  din  causa  secetei  şi  a  lipsfei  cje  din  urmă  picături  de  lapte  stimulează  sodă,  vasele  se  clătesc  cu  apă  curată,
           apă  curată,  găsim  în  ţară  multe  sate,  hrană.  De  aceea  prin  satele  noastre rlu  circulaţiunea  sângelui  în  glandele  pro­ se  întorc  cu  fundul  în  sus,  se  introduc
           unde  oamenii  şi  vitele  lor  n’au  apă  de  se  găseşte  vara  şi  iarna  lapte  dulce,   ducătoare  de  lapte  şi  măreşte  dar’  se-  în  ele  vapori  fierbinţi  de  apă  şi  apoi
           ajuns,  unde  femeile  aduc  apa  din  de­ care  e  o  raritate.                     creţiunea  lui.  Metoda  de  mulgere  cea  nu  se  şterg,  căci  cu  cârpele  s’ar  mai
           părtare  cu  hârdăul  pentru trebuinţa  ca­                                          mai  întrebuinţată  astăzi  este  cea  a  lui  putea  introduce  în  ele  materii  streine,
           sei,  ear’  vitele  le  duc  departe  pentru a         Mulgerea  vacilor.            Hegelund,  la  care  se  imitează  natura,  şi  până  la  noua  întrebuinţare vasele râ-
           le  adăpa.  In  asemenea  condiţiuni obici­     Mulgerea  vacilor  este  o  manipula-  modul  de  sugere  al  viţelului;  această  mân  aşezate  cu  fundul  în  sus, ear’ ime­
           nuit  vaca  nu  este  ţinută  curat  şi  nici  ţiune  importantă,  pentru  care  se  cere  metodă  a  fost  descrisă  şi  la  noi  de  V.  diat  înainte  de  a  se  turna  din  nou
           de  ajuns  adăpată,  pentru  ca  să  dea  oare-care  inteligenţă  şi  pricepere,  mai  S.  Moga  în  „Albina"  din  4  Maiu  1903.  lapte  în  ele,  sunt  clătite  cu  apă curată.
           lapte  bun  şi  deajuns.                  ales  văcarii,  văcăresele,  femeile  de casă  N.  Filip  reproduce  părerea  lui  Corne-  La  lăptăria  dela  Breaza,  care  dispune
                                                     însărcinate  cu  această lucrare într’o lăp  vin,  că  rasele  primitive  dau  puţin  lapte,  de  cazane  de  vapori  dela  moară,  va­
                Oile  sunt  şi  mai  rău  ţinute  decât
           vacile,  adese-ori  ele sunt apărate  contra   tărie,  trebue  să  posede  noţiunile  şi  dis­ fiindcă  gimnastica  funcţională  a  mame­ sele  se  sterilisează  asemenea  cu  vapori
           viscolului  şi  viforului  numai  printr’un   ciplina  necesară  pentru  îndeplinirea  ei  lor  a  fost  neglijată.  La  noi  cele  mai  fierbinţi.  In  lipsă  de  vapori  vasele  tre­
           simplu  paravan  de  scânduri.  Stânele   regulată  şi  corectă;  să  fie  din  firea  lor  multe  vaci,  nefiind  supuse  la  mulgerea  bue  sâ  se  cureţe  neaţ ârat  prin  metode
                                                     blânzi,  să  nu  trateze  vacile  cu  brutali­ metodică,  nu  dau  mai  mult  lapte  decât  combinate,  mecanică  şi  chimică,  prin
           sunt  de  construcţiune  primitivă la gard,
           nelipite,  ori  de  bârne  sau  de  scânduri   tate,  căci  şi  vaca este simţitoare  pentru  cantitatea  strict  necesară  pentru  viţel.  frecarea  cu  peria  şi  prin  opărirea  cu
           nelipite,  depărtate  de  ape  curgătoare   modul  cum  este  tratată,  şi  ori-ce  ne­   La  exposiţiunea  din  Hamburg s’au  soluţiune  fierbinte  de  sodă  şi  apoi  prin
                                                     mulţumire  a  ei  trage  după  sine  împu­  vezut  şi  maşini  pentru  mulgerea  auto­ spălarea  cu  apă  curată  Pe  alocurea
           şi  de  isvoare.
                                                     ţinarea  secreţiunei  de  lapte.  In  ţările   matică,  care  însă,  după  părerea  oame­ soda  este  înlocuită  prin  lapte de  calce.
                Comitetul  exposiţiunei  din  Ham-   scandinave  şi  în    Schleswig Holstein   nilor  competinţi,  nu  sunt  practice  Am  Se  înţelege  că  apa  care  servă  pentru
           burg  a  publicat  un  premiu,  pentru  mo­  există  pe  lângă  numeroasele  şcoale  de  văzut  cum  mulgătorii  germani  de  ambe  spălarea  vaselor  trebue  sâ fie foarte cu­
           dul  cel  mai  potrivit  de  desinfectarea   lăptărie,  cursuri  practice  pentru  forma­ sexe  mângăiau  vacile  la  începutul mul­ rată,  căci  în  caşul  contrar  microorga­
           grajdurilor  în  cas  de  boală  a  vitelor,
                                                     rea  de  văcari  şi  văcărese  însărcinaţi cu  gerei  şi  după  terminarea  mulgerei,  le  nismele  din  apă  s’ar  înmulţi  repede  în
           mod  care  să  nu  vateme  vitele  şi  să nu   mulgerea.                             cântau  în  timpul  acestei  operaţiuni,  se  lapte,  care  este una din substanţele  cele
           modifice  gustul  şi  mirosul  laptelui.  Ni­  Prima  condiţiune  de  împlinit  la  putea  constata  că  există  simpatie  re­ mai  supuse  Ia  fermentare.
           se  pare  inutil  a  se  mai  căuta  pentru   mulgere  este  curăţenia  cea  mai  scru­ ciprocă  între  vacă  şi, văcăreasă,  că  vaca
           acest  scop  un  desintectant  nou,  mai   puloasă.  Dacă  dela  început  laptele  n’a  este  simţitoare  pentru  manifestaţiunile   (»J.  S.  C.  A.«)   Dr.  I.  Felix,
           bun  decât  laptele  de  var  (1  parte  var   fost  muls,  cules  şi  păstrat în mod asep­ de  dragoste.                                               Membrul  Academiei.
           nestins  la  5  părţi  apă)  care  este la noi   tic,  atunci  toate  procedările posterioare
           întrebuinţat.                                                                             Dacă   animalul  este  ţinut  curat,   Dela.  „Reuniunea,  socialilor  ro-
                               *                     pentru  îndreptarea  lui  rămân zadarnice;  dacă  ugerul  a  fost  bine  curăţat  înain­
                                                     dacă  fierbem  ori  sterilisăm  un  lapte  tea  mulgerei,  laptele  care  se scurge din  ----  -- mâni  din  Sibiiu“  —
                In  ţările  Scandinave,  în  Olanda, în
                                                     murdar,  nu-i  mai  restituim  calităţile lap­ ele  este  curat,  aseptic,  nu  însă  tocmai
           mare  parte  a  Germaniei,  întreţinerea şi
                                                     telui  curat,  natural.  Vaca  se  mulge  la  în  sensul  pe care bagteoriologiştii  îl  dau
           curăţenia  grajdurilor  de  vite,  mai  ales                                                                                        La  fondurile  „Reuniunii  sodalilor  români
           de  vaci,  sunt  exemplare,  aşternutul  lor   păşune,  în  aerul  liber,  sau în grajd, este  acestui  cuvânt.  Unele  bacterii  se  pot  din  Sibiiu“  s’au mai  făcut  următoarele  dăruiri:
                                                     necesar  ca  atmosfera  grajdului  să  fie  sul  în  orificiile  glandelor mamelare,  ast­
           este  curat,  vitele  şi  în  special  vacile                                                                                       Neconsolaţii  părinţi  George  Ittu, paro< li
                                                     curată,  pentruca  să  nu  cadă  în  lapte  fel  primele  picături  de  lapte  muls  pot
           sunt  zilnic  curăţate  cu  ţesala  şi  cu  pe­                                                                                în  vale  şi  Ana Ittu  n.  Stirmin  şi  frăţiorul  Au­
           ria  şi  spălate,  gunoiul  scos  de  2  ori pe   materiile  suspendate  în  aer,  ca  vaca să  conţine  microorganisme  şi  din  această   rel  lom ,  în  nemărginita  lor  durere  dăruesc
           zi.  La  noi  se  dă  o  asemenea  îngrijire   fie  curată,  pentruca  la  mişcarea  ei  să  causă  în  lăptăriile  bine  conduse,  se  se­  întru  veunica  odichnă  a  sufletului  răposatului
           vacilor  din  lăptăriile mai  mari,  şi  numai   nu  se  scuture  în  lapte  necurăţeniile  li­ pară  într’un  vas  osebit  mica  cantitate   lor  fiu  respective  fra'e  Octavian  G.  Ittu,  fost
           cu  încetul  ţăranul  se  deprinde  a  ţesăla   pite  de  corpul  ei.                de  lapte  stoarsă  din  ţîţe  la  începutul   şcolar  în  clasa  III.  normală  a  şcoalei  ev.  luth.
          vitele  din  când  în  când,  a premeni mai     La  exposiţiunea  din  Hamburg  au    mulgerei,  nu  se  dă  în  comerciu  şi  se   din  Sibiiu,  anume  fondului  «Daruri  de  Cră­
           regulat  aşternutul  vacilor, pentruca uge­ fost  reproduse  şi  puse  în  practică  in­  întrebuinţează  pentru  hrana  viţeilor.  ciun  săracilor  noştri»,  fondului  «Masa învăţă­
           rul  lor  să  nu  înoate în  murdării ;  majo­ strucţiunile  ce  se  dau  persoanelor  în­  Vasele  în  care  se  mulge,  adună şi  ceilor  meseriaşi»,  fondului  «Văduvelor  şi  or­
           ritatea  ţăranilor  curăţă  grajdul  de  mai  sărcinate  cu  mulgerea  vacilor  în  Dane­ să  păstrează  laptele,  trebue  să  fie  cu  fanilor  meseriaşilor»  şi  «fondului  de  20  bani,
          rare  ori,  afară  de  caşurile  isolate,  când  marca,  Suedia  şi  Schleswig-Holstein.  In  desăvîrşire  aseptice,  cea  mai  mică urmă  pentru  cumpărarea  unei  case  cu  hală  de  vân­
           exemplul  ce au necontenit înaintea ochi­ toate  dimineţile,  după  ce  vacile  au fost  de  lapte  care  după  golirea  vasului  a  zare»,  fiecăruia  câte  5  cor.— 20  cor.
           lor  îi  convinge  de  necesitatea  curâţă-  ţesălate  şi  şterse  cu  peria,  li  se  spală  rămas  în el,  devine  un câmp de  cultură   La  acest  din  urmă  au  mai  dăruit  pro­
           niei  grajdului  şi  a  vacii,  de  folosul  ţe-  pântecile  şi  ugerul  cu  apă  curată.  Va­ pentru  migroorganismele care strică lap­ fesorul  seminarial  Nicoîae  Vătăşan  10  cor.,
          salei  şi  al  periei.  După  ce fiiul ţăranului  cile  se  mulg  de  2-ori  pe  zi,  în  toate  tele.  Vasele  pot  fi  de  lemn,  de  fer îm­ Traian  I’etrişor,  nou  hirotonit  parocli  în  Gu-
           va  învăţa  în  şcoala  elementară  de agri­ zilele  la  aceiaşi  oră  şi  în  aceiaşi ordine.  brăcat  cu  cositor  ori  cu  un  smalţ  in­ şteriţă  şi  soţia  sa  Livia  n.  Balaban;  nou  hi­
          cultură  modul  cum trebue să îngrijească Cu  o  jumătate  oră  înaintea  mulgerei solubil,  de  pământ  ars,  bine  smălţuit,  rotonitul  pâroch  George  Vasu  din  Voiia  şi


                Ear’  la  răsboiu  îşi  toarce  timpul    Dar’  prin  amar  tot  omul  trece         E  dus  acum  prin  ţâri  străine         Doi  ani  în  sborul  lor  trecură
               Tortu  ’n  clipe  cu  grăbire,             Când  el  dă  de  vre-o  ’ncercare;        Piept  să  dee  cu  duşmanul.             De  când  a  rămas  pustie,
               Zilele  cruciş  trec  şirul                Mulţi  îl  iau  cu  mult  mai  rece        II  aştept,  dar’  nu  mai  vine,        Ochii  teama  că-’şi  văzură:
                Iţelor  din  tăst  ca  fire;              Că  să  afle  uşurare... 1                 Poate  că-i  şi  mort  sermanul.J        Soţul  ei  în  bătălie;
               Săptămânile  gătate                        Domnul  îi  dă  ei  putere,                Par’  că-’l  ştiu  într’o  grămadă       Lumea  ear’  redeşteptată
                Din  fuior  cresc  pânza  ’n  vremuri,    Căci  nădejdea  ’n  El  şi-a  pus-o        De-ologiţi  ce  milă  ’mploară,          Dup’o  zi  de  vijelie,
               Căci  doar’  tot  mai  îndesate            Să i  aline-a  sa  durere                  Moartea  cum  nu  vrea  să*’l  vadă,     Numai  ea  de  tot  uitată
                Să  ’nvîrtesc  lunile  ’n  ghemuri...     Pe  care  la  toţi  a  spus-o:             Să-’l  iee  sâ  nu-’l  rmi  doară...!    De  noroc  şi  veselie...

               Şi  lăcrimând  ascultă  ţeară              »Ol  Doamnei  care  şti  păcatul           Departe  de-a  fi  zărit  plumbul        Căci  de  mult  re’ntorşi  ostaşii
               Dela  oşti  ştirea  ce  vine,              Tuturor  din  stăpânirea                   Cum  îşi  sapă  ’n  sbor  mormânturi,    De  pe  câmpuri  sângerate,
               Cei-ce-ascultă  sunt  ca  ceara,           Ta,  eu  Ţi-am  călcat  lăcaşul           îmi  închipui  greumântul                 Pace  pus-au  cu  pizmaşii
               Căci  de  moarte-i,  nu  de  bine:         Să-Ţi  aduc  şi  eu  mărirea,             Vrafului  clădit  din  rânduri,           Şi-au  făcut  toate  uitate.
               Toamna  câtă  frunză  pică,  —             De-osândiri  în  veci  cuprinsă;          Ce  vieţi  de  jumătate                   Vremea  ’n  cursul  ei  răcise
               Toţi  aţâţi  voinici  pământul             Cu-a  mea  faţă  ’ngălbenită;              Sub  poveri  de-atâtea  trupuri          Arsăturile  ’nfocate
               11  îngraşă  fără  frică,  —               Cu-al  meu  rău...  pară  aprinsă         Abia  ’ngroapă  răsuflate,                Din  cei  ochi  unde  stropise:
               Cine-'s  oare  —  ştie-’i  Sfântul...!     Ce-arde  ’n  pieptu-mi  —  năbuşită...    Cum  striviţi  pier  şierpii ’n drumuri...  Jalea  morţii  nevisate...

               Uscată  ’n  patimi  ia  venitul            Din  tot  ce  ’n  lumea  răsplătită       Lumini  şi  rugăciuni  de-arândul         Să  pregătesc  de  sărbătoare;
               îngrijirilor  de  soarte,                  Cu  probările-Ţi  prea  sfinte            Ţi-am  adus!  dar  câte  toate            Satu  ’ntreg  cu  mic  şi  mare.
               Că  ’n  durerea  ei  iubitul               Ai  lăsat  mai  nescutită  —              Nu  Ţi-am  mai  jertfit cu  gândul:       Rugăciuni  mântuitoare
               Să-i  ajute  s’o supoarte                  Sunt  şi  eu  care  ’nainte               Că-Ţi  aduc  precum  să  poate!...        Zice-vor  de  «înălţare*
               Nu  mai  poate,  ear’  credinţa,           Pe  pământ  afUt-am  totul,               Sufletu-mi  deci  îl  pătrunde,           Mâne  ’n  zori  când  slujbă  sfântă
               Că-’l  va  mai  vedea  odată,              Când  de  drag  ca  şi  vrăjită           Sbuciumat  de-atâtea  rele.  —            In  biserică  să  face
               E  deşeartă  ’n  suferinţa                 Ch'ar  credeam  că  eu  şi  soţul         Şi  din  taina  ce-1  ascunde             Şi  părintele  le  cântă,
               C'a  perit,  ear’  ea-i  uitată.           Facem  lumea  ispitită.. 1                Adă-mi  soţul  —  pentru  elel...*        De  la  inimă  le  zace...
   1   2   3   4