Page 2 - Activitatea_1904_12_48

A C T I V I T A T E A Nrul 49
Pag. 2.

dividualităţii sale etnice, cu un cuvânt trebue sâ fie: un mijloc de întărire a mai incarnat şovinist şi s’a făcut vân­ păturile cele mai de jos ale popotului. Mai
toate productele, cari denoată însuşirile conştiinţei naţionale şi un bun comun zătorul intereselor noastre naţionale. cu seamă noi Români, trebue să îmbrăţişem
cu bucurie acest proiect de lege, care e o
sufleteşti şi trupeşti mai marcante ale al neamului întreg. Ceea-ce nu putem crede, ne-o
adevărată binecuvântare pentru sărmanul nos­
poporuiui, şi manifestaţiunile caracte­ Eară alţii sâ ofere museului tot spune corespondentul »G a z e t e i » , că tru pop e. Să nu credeţi celor-ce samănă zi-
ristice ale cugetării, lucrări şi ale între- feliul de scule de provenienţă româ­ adecă călugărul Mangra a avut neruşi­ zanie şi neghina urei între fraţi; să nu ir-
gei sale vieţi. Nu pot fi uitate credin­ nească, cari merită a face parte din narea a timbra ţinuta episcopatului no­ maţi sfaturile şi bârfelile ademenitoare, cari
ţele, datinile, obiceiurile la ocasii triste colecţiunile unui museu naţional, şi a stru în causa proiectului de învâţământ zic, că prin legea nonă poporul nostru va fi
asuprit şi sdil să-şi uite limba şi obiceiurile
şi vesele, cântări, dansuri, musică, por­ căror privire ar face cinste neamului, al şcoalelor poporale, de antipatriotică.
strămoşeşti. Minciuni sfruntate. In ţara aceasta
tul, obiecte de folos, de lux, şi toate ori obiecte, cari presintă ceva caracte­ Dar’ iată ce zice corespendentul »Ga­
a fost pururea libertate şi are se fie şi în
particularităţile topografice, de interes, ristic din viaţa poporului nostru. zetei» în intervievul, ce i-la tăcut epis­ viitor, căci patria noastră e stat constituţional
fie istoric, romantic, etc. copului Aradului şi publicat în nrul care s’a întemeiat pe dragoste şi alipire fră­
In această privinţă fie-cine poate
Cunoaşterea în pături cât mai largi 252 al numitei foi: ţească. De limba cetăţenilor nu s’a atins nime
face museului un serviciu nepreţuit, căci
a creaţiunilor spiritului românesc, a în trecut şi guvernului nici prin minte nu-i
adese-ori şi în cele mai de jos straturi »In ce priveşte ţinuţa faţă de proiec­
productelor de industrie şi artă română, ale poporului aflăm obiecte aproape fără tul lui Berzeviczy, poate-se bucara obştea de trece, ca să o răpească dela cimva. Atâta
nu numai va mări încrederea în pute­ deplina solidaritate a capilor bisericeşti? însă cu drept cuvânt doreşte statul, ca în
nici o valoare reală, dară foarte pre­ ţara asta să nu fie om, care să nu ştie un­
rile şi talentele poporului, va deştepta — Fără îndoială. Doar e de prisos a
ţioase din punct de vedere istoric, ar- gureşte. Fără conoa terea limbei ungureşti
o mândrie naţională, ci — salvând multe mai accentua solidaritatea noastră în privinţa
cheologic şi etnografic, căci sunt sem­ omul nu poate face un pas, dar’ nici afară
dintre productele nostre cele mai ar­ aceasta. din satul seu nu se poate ferici. Ştii ungu­
nele caracteristice ale unei vieţi pa-
tistice din gura înstrăinării, — va mij­ — Ei bine, dar’ e ştiut, că vicariul e- reşte, te poţi duce unde vrei, ca să capeţi
triarchale în apunere. piscopesc al Orădiei-mari (V. Mangra — Cor.)
loci, ca — păstrând fondul original şi vre-o deregătorie ori da muncă, căci nimeni
Ar trebui sâ nu existe cărturar a perhorescat mai vîrtos ţinuta plină de dem­ nu te întreabă de ce obârşie eşti; vorba e
poporal al acestor producte, — se dăm
român, care sâ nu sâ grăbească a căuta, nitate a Inaltpreasfinţiei Sale Metropolitului numai, că eşti cetăţean de al nostru. Statul
culturei noastre ulterioare o desvoltare de Sibiiu, timbrând’o de nepatriotică (III), a
a câştiga, a procura şi trimite ceva pen­ însuşi în părţile locuite de poporul român
isvorîtă din pământul propriu, sâ des- mers până a promite, că întru cât proectul pofteşte ca să înveţe în şcoalele sale şi limba
tru museul etnografic, mai ales acum,
voltăm şi perfecţionăm productele în lui Berzeviczy va deveni lege, dinsul se va română. Am văzut cu ochii şi m'am convins,
când acela sâ află în formare şi astfel îngriji cu tot zelul, ca în şcoalele de sub ju-
forma veche, în stilul românesc. că băieţii nostrii eşiţi dn şcoalele statului
dela toţi fiii inteligenţi ai neamului risdicţiunea sa, să se îndeplinească cu cea
Trecutul nostru, deşi biminelar, a ştiu mai bine româneşte, decât cei-ce au în­
aşteaptă cuvenita împodobire şi comple­ mai mare punctualitate. Oare un astfel de văţat în şcoalele confesionale. Nu iubiţilor
păstrat posterităţii puţin de tot. Soartea rol corăspunde solidarităţii am ntite?
tare, spre a putea deveni cât mai cu­ mei, nu credeţi apostolilor mincinoşi, că o
vitregă, la care a fost expus cercatul De folosit lucru firesc, că nu foloseşte să vă perdeţi limba. Atât e tot, că veţi şti
rând o adevârată oglindă fidelă a po­
popor român, şi ne mai auzitele tem- în de obşte, dar’ nu poate nici strica. Cu şi ungureşte. Nu uitaţi vorba înţeleaptă: cu
porului nostru din patrie, o adevârată
pestâţi, câte au trecut peste capul lui, atât mai puţină influinţă poate avea faţă de cât ştii mai multe limbi, cu atât mai luminat
casă românească, care cu deplină în­ solidaritarea noastră. De altfel acele enuncia
au nimicit aproape toate urmele ace­ eşti, şi cu atât mai mult preţ ai,« —
credere sâ poată deschide uşile sale ţiuni vicariul Oradiei-mari numai ca om pri­
stui trecut. ori-şi cui. vat le-a putut face pentru care lucru însă Cine sâ seamănă, sâ adună! Fru­
Cu atât mai preţioase trebue sâ nu poţi toca pe nime în cap. moasă bandă! Călugărul Mangra şi re­
ne fie acele lucruri, câte sâ vor mai fi Din şedinţa Comitetului central al Mai este ştiut, că la sfinţirea bisericei negatul Alexici s’au pus în contrast cu
aflând prin diferite părţi şi pe la dife­ Asociaţiunii pentru literatura română din Tămaşda vicarul Oradiei-mari deşi re- interesele poporului nostru. —
riţi înşi. şi cultura poporului român, ţinută în presentantul unei biserici, a căreia limbă ofi­ Oradanul.
Sibiiu, la 28 Iulie 1904. cioasă e cea românească, a ţinut discurs în
Viaţa actuală a poporului nostru
limba maghiară îndemnând la patriotism ma­
cuprinde înse momente prea interesante,
ghiar pe clerul şi poporul de sub jurisdicţiu- Igiena laptelui.
varii şi atrăgâtoare, cari pot sâ-1 pre-
nea sa. Se poate oare ca representanţa unei
senteze în faţa lumii ca pe un popor
Mangra şi Alexics. biserici româneşti să folosească mai vârtos
încărcat de multe însuşiri şi daruri îm- cu ocasiunea sfinţirilor de biserici ofi. ial altă Tratarea laptelui după mulgere.
punâtoare, sâ-i mărească stima şi res­ limbă ca cea românească, şi în genere e ad­ Composiţiunea laptelui dela una şi
pectul în faţa străinilor; ear pe el sâ-1 Cine ar fi crezut vre-odată, ca a- misibilă fapta gravă de a-şi vătăma clerul aceeaşi vacă nu este constantă, ea va­
şi poporul trâgendu-i la îndoială patriotismul
îndemne a ţinea cu îndoită tărie la tot ceste amosante nume se ajungă unul riază chiar la diferitele mulsori din una
adevărat ?
ce este al seu. lângă altul! Ei, iată-le! — Răspunsul în merit îmi este şi acum şi aceeaşi zi. Amestecarea înt’un vas
*
* * Abia 10 ani au trecut, de când cel dat la întrebarea anterioară». mai mare a laptelui dela mai multe
Mânecând deci dela aceste ade- Mangra stetea sâ înghită tot câte 10 Ei bine mai poate fi îndoială des­ vaci, imediat după mulgere, presintă
vâruri, ave n cu toţii datorinţa a des- Unguri de-odată, ear’ Alexics era înfie­ pre ţinuta obrasnică şi neromânească dar’ avantagiul, că ne procură un pro­
volta, mai ales acum la început, cea rat chiar de oamenii lui Mangra cu a renumitului călugăr Celibidate? duct uniform, ear’ desavantagiul, că în
mai vie activitate pentru înzestrarea epitetul de Sârb renegat şi trădător, II întrece în privinţa aceasta chiar caz de boală a unei vaci, ori a unui
cuvenită a museului nostru istoric şi şi iată-i după 10 ani fraţi de cruce şi pe renegatul Alexics, dela care Ro­ văcar, toată cantitatea laptelui din lăp-
etnografic. puşi unul lângă altul, nu în serviciul mânii nici-odată n’au aşteptat servicii tărie se poate infecta, şi contra acestui
Cei-ce posed obiecte de valoare bisericii şi poporului nostru mult orop­ oneste. din urmă cas trebuie sâ se ia mâsuri.
istorică, păstrate din trecutul poporului sit, ci — ca duşmani ai lui. Iată ce scrie dânsul în «Poporul»: Murdăriile mai groase, visibile, cari
nostru mai apropiat sau mai îndepărtat, Se poate oare ? Da, se poate. Ves­ au putut cădea în lapte, le depărtăm
»Ţaia întreagă cu însufleţire a primit
sâ se grăbească deci a le depune în titul călugăr maghiarofag de odinioară acest proiect, care deschide căi încă neum­ lesne prin strecurarea ori filtrarea lui
acest museu, unde vor deveni aceea-ce V. Mangra a întrecut chiar şi pe cel blate, ca lumina cunoştinţei să străbată şi în imediat după mulgere; microorganis-

lăţite şi înprăştiate pr ntre alte trupe, au fost picioare. 20 ore de marşuri forţate şi fatigele Mai muli tăcuţi şi îngânduraţi îşi con nostru, stâturăm locului şi comandantul bri-
adunate şi readuse la corpurile şi regimentele unei lupte perdute, apoi 36 ore să nu mă­ tinuau feciorii marşul lor, care de regulă gadei dispuse, ca brigada să ia pos ţia de
lor. Multe regimente suferiseră astfeliu de nânci nimica, pretind jertfe număroasel Sa­ dura 15— 16 ore pe z; şi — după ce per- apărare In starea aceasta gata de luptă au
perderi în oficeri, încât prin transferări din tele din apropierea răsboiului prin care tre­ cursărăm o parte din Boemia şi Moravia in aşteptat aproape 1 oră, dar’ văzând, că ini­
alte regimente trebuiră încâtva supliniţi. Chiar ceam fiind părăsite de locuitori ne presentau 12 Iulie ajunserăm la Kiânau lângă Olmiiiz. micul nu are intenţia de a ne ataca ori că
compenia 3 din regimentul nostru era co­ o trstă icoană; nuvede ai alt ceva decât pase­ Aci sub scutul acestei fortăreţe de primul ne e-a numerice inferior, ori că nu ne-a pu­
mandată de un sublocotenent, după-ce căpi­ rile de curte alergând fără rost pe stradeşi curţile rjng cu o gatn soană de 10 batalioane tut surprinde nepregătiţi am reluat ea ăşi
tanul ei Markus Susani şi locotenentul Hun- pustii şi făcând un sgomot asurzitoriu. şi 560 tunuri petrecurm 2 zile. Acestea 2 drumul spre satul Biskupitz, care era disti-
rich căzuseră morţi în pădurea Swiep. Grijea zile de răpaus şi fără teamă de vr’un atac nat pentru răpausul de astăzi şi unde am şi
de căpetenie a conducerii armatei mergea Era deja 6 oare dimineaţa când regi­ duşmănise corrtnbuiră mult la recrearea fe­ ajuns cătră 2 ore d. a.
într’acolo ca prin marşuri forţate şi cu aju- mentul părăsi castrul acesta. Un sentiment ciorilor acâror puteri le mistuiseră aproape îndată ce tăbărîrăm pe o ţel nă fru­
toriul căilor ferate, cari sâ făceau nepractica­ de durere mă cuprinse când văzui şirurile ostenieieasi le marşuri din 3 Iulie încoace; moasă nu departe de acest sat, comand, nti 1
bile îndată ce sâ ştiricea apropierea inimicu­ companiei mele numai pe jumătate, ca mai le mai folosiră şi pentru punerea în stare regimentului exmise pe a 8, divisie 15 ţi 16
lui, sâ salveze armata deranjată şi descura- ’naintel Din 189 feciori lipseau aproape ju­ bună a armaturii şi repararea îmbrăcămintei companie din batalionul al j . — sub comanda
giată de urmările inimicului ce să afla în mătate. E constatat, că strapaţiile unui răs- defectuoasă. căpitanului Htrdliczka, cari cu puşca la pi­
câlcâele noastre. Nu era zi în care ariirgarda boiu pretind tot atâtea jeitfe, ca şi luptele cior în tot momentul să fie gata a asigura
noastră să nu fie atacată şi sespinsă une-ori înseşi, mai ales când să ivesc şi morburi epide­ A ta cu l c a v a le r ie i d ela l î i s p u p i t » regimentul în contra unui atac neaşteptat
cu perderi destul de însemnate. mice însoţitorii nedespărţiţi a unui răsboiu. 14 I u lie 1860. din partea inimicului.

Ce priveşte regimentul de infantarie Nr. Disposiţia sufletească a feciordor era In 14 Iulie pornirăm des de dimineaţă Feciorii erau încâ ocupaţi cu pregătirea
64, cu acărui întâmplări din decursul netra- tristă şi dureroasă şi marşul lor de acum din castrul de lângă Kroo iu. Brigada noa­ menagei, când cKtră 4 ore d. a. să aude de­
gerei sale mă voiu ocupa mai în special, nu era întrerupt de cântece şi veselie, lipsea stră (General-mr,jorul Safltan) era întreagă odată o durduitură puternică, care o simţiam
aceasta după-ce părăsi podul de peste Eiba, aceea înălţare sufletească ce o m;.n festau la olaltă şi aranjată astfeliu, încâ în tot mo­ asemenea unui cutremur de pământ, apoi un
la 8 ore seara primi ordinul de marş pe atunci când mergeam spre câmpul de răs­ mentul să poată trece în stare de luptă, de zăngănit de săbii de’ţi părea că pe inimic
care’l continuă până la 3 ore dimineaţa în boiu. La aceasta disposiţie contribuea fără unde să putea deduce, că noi formăm de numai zeci de paşi îl desparte de noi; fără
ziua următoare unde ajunserăm la Hohen- îndoeală şi împrejurarea, că convorbirile fe­ astă-dată arier garda corpului nostru al II. a aştepta vre o comandă feciorii să repeziră
mauth. Aci în apropierea acestei comune fă­ ciorilor să învirteau aproape numai pe lângă de armată. şi prinseră puştile lor ce sta în. piramide şi
curăm o pausă de 3 ore; era şi timpul sup­ păţaniile din luptele trecute, despre situaţiile Până cătră 11 ore a. m. ne continua- la moment apucarăm calea în direcţia de unde
rem a concede feciorilor aceasta odihnă, căci critice în care s'au aflat unul ori altul, apoi răm drumul necont nbaţi, atunci fiind avisaţi venia zgomotul şi unde să aflau şi rvant-
mulţi din ei zdrobiţi de foame şi osteneală, despre chipul şi locul unde au căzut cutare de patrulele exmise, că inimicul să află in posturrle noastre. (Va urma).
rămaseră pe cale ne mai putânduse ţinea pe camerazi de ai lor. nemijlocita apropitre a flancului drept al