Page 6 - Albina_1959_08
P. 6
DE ARTA POPULARA
■ l y j
opas
Popas într=o expoziţie din Bacău
O dată intrat în sala expozi muncitoare şi,;ţărănimea munci a prins viaţă din strădania cu
ţiei bienale de artii populară toarei T)e suWlifiiat’ că .elemen migălosul fir de borangic în seri
din Bacău, cu pereţii împodo tul nou în ceramica meleaguri tîrzii de iarnă, e pusă şi o păr
biţi de minunatele covoare şi lor băcăoaue este întîlnit din ticică din inima talentatei ţă
macaturi moldoveneşti, nu te ce în ce mai des. FI pătrunde rănoi, ca o recunoştinţă fierbin
rabdă inima să nu poposeşti cît în forme gîndite cu multă gin te marii noastre prietene, Uniu
de cit în faţa fiecărui obiect găşie fiind exprimate printr-o nea Sovietică.
expus, Bundele înflorate, iile ca bogată varietate de genuri ar Pe o broderie subţire ca pîn-
.nişte grădini în plina primăvară, tistice. Dintre acestea un pas za de păianjen şi vaporoasă ca
lucrurile casnice şlefuite în os însemnat înainte pentru această spuma mării, sînt reprezentate Poartă ţărănească. Sculptură in lemn de o mare frumuseţe >-i
sau meşterite din piele verita regiune îl constituie sculptura scene dc muncă, încadrate cu măiestrie, a fost executată de Mihai Goage din Citnpina.
bilă îţi atrag luarea aminte, îu- în relief. Reprezentativă lucrare virtuozitate artistică în jurul
cîntîndu-ţi ochii şi desfătîndu-ţi în acest gen poate ti sculptura stelei de rubin.
inima. Şi-au dat aici întîlirire, în relief ce înfăţişează, încadrat Intr-un alt colţ al expoziţiei
pentru a se întrece în iscusinţă, de o splendidă dec.oraţiune flo sînt expuse cele 200 lucrări de Inir-o expozijie
cei mai talentaţi creatori de rală, porumbelul alb, simbol al artă ale soţilor Nicodiin din
artă populară din regiune. dragostei poporului nostru şi al Tg. Ocna, începînd cu mici bi
Sutele de exponate, care mai tuturor popoarelor lumii pentru belouri din os sau lemn şi ter- de arlă populară
de care mai atractive, sîiît ro pace. miiiîud cu lucruri de compozi
dul unei strădanii migăloase, De la ceramica atît de varia ţie, în traforaj. Demne de re Aici, venind a nu ştiu cita oară.
perseverente. Faptul semnificativ tă, ochiul be odihneşte şi se in marcat sînt îndeosebi stema Găseşti pulsînd o inimă de tară.
caracteristic celor mai multe cintă privind minunatele ii şi ţării şi alegoria dedicată Zilei Cel ce răstoarnă cîmpul cu tractorul
dintre ele este împletirea deco costume populjre moldoveneşti Eliberării Patriei. Dintre faldu Şi-a încrustat pe lemn de plută dorul —.
rativă armonioasă a elementu de pe Valea Tarcăului şi îndeo rile steguleţelor roşii şi tricolore A draqostei m ăiastră porumbiţă
lui nou, inspirat din realităţile, sebi costumele prezentate de so ies în rejief cuvintele: „Trăias
zilelor noastre, cu vechile mo ţii Andrei şi Maria Cojocarii din că 23 August", cuvinte săpate Zvîcneşte din arniciuri pe altită ;
Mîini de colectivistă, mîini dibace.
tive tradiţionale ale artizanalu Tarcău. adine în inimile noastre. Iar pe
lui. lată colţul unde sîilt ex Lucrările de artă populară fundalul 'machetei, se înalţă Au înflorat acest simbol de pace.
puse obiectele de ceramică: zeci executate de colectiviştii riiii diutr-o parte în alta şi de jos Şi inima a rupt ceva din ea
şi z?ei de vase felurite, pe Dochla, prima comună complet în sus, (lin ce în ce mai mari, Şi-a izvorît această roşie stea ;
smalţul cărora au poposit parcă colectivizată din regiune, ocupă mai impunătoare, imaginile u- E steaua cea mai mîndră dintre stele
toate florile plaiurilor bistriţene. uu perete întreg din expoziţie riaşelor construcţii ale socialis Sclipind pe fruntea stemei tării mele
Pe. pocrişnl unui vas lucrat cu cu frumoasele covoare ale iscu Prin furci dq tors, casete si chimire.
o înaltă măiestrie se află în sitelor crea'toare Ana şi Fstera mului, sugerînd deosebit de Sădiră motii-n suflete uimire
crustată steaua de rubin, steaua Avram (mama şi fiica), F.uge- ' plastic avîntul nostru spre înăl Şi tot frumosul artei populare,
care veghează de pe stema ţării tiin Stan, Ana Mibai şi altele. ţimi cutezătoare. Pe bolta vremii-aous nicicînd nu are !
drumul nostru luminos spre so Pe fundalul acesta de covoare ION SOCOL
cialism. Fste greu să-ţi dai multicolore, la ioc de cinste se PETRE POPA
seama unde sfîrşesc colţurile află o iie. La prima vedere o iie
stelei de rubin şi unde încep ru ca toate iile şi cu o etichetă ca
biniile petale de trandafiri, atît toate etichetele, pc care scrie:
de vii. încît par rupte chiar a- „De la Floarea Manea, Piatra
cuin dintr-o grădină. Un impu Neamţ". Şi totuşi, la o cerceta Se putea face mai mult
nător vas, cu postament, pre- re mai atentă se poate vedea
zentînd in Drim plan chipul că în mijlocul cusăturii de flu
unui furnalisţ şi al unei sătence, turaşi şi motive folclorice tocate Iniţiativa Ministerului Invăţămintului şi blemă, »tît de importantă. Activiştii casei ra. W
redau printr-o îmbinare sugesti şi-a făcut apariţia secera şi cio Culturii de a organiza, din doi în doi ani. ex tonale cte cultură Dej (director Virgil Romanţ f
vă de culori şi detalii imaginea canul. In acest element nou, poziţii de artă populară a fost primită cu au găsit o idee pe cit • de „isteaţă", pe atît 1
strinsej al'anţe dintre clasa deosebit de semnificativ. care un viu interes de toţi creatorii populari. A- de neaa'misă şi dăunătoare. Au început, bună- J
ceastă iniţiativă dovedeşte încă o dată grija oară, a umbla prin oraş pe la , cunoscuţi şi
cultură _ IIH|||ll|||!tl!|H|l|l!il'l!llli!l|,"!ilHIII|l!ll!l|H|Hlli|il|i|,l|i,ll|ii|.............’»siiiii'iii>;!imiii'ii|ii'iiii!i|i|j||j
partidului şi guvernului nostru pentru culti prietenii şi a aduna unele lucrări de artă
varea minunatelor tradiţii populare, pentru populară- nu de la autorii lor, ci de la... de
încurajarea continuă şi stimulatorie a creato ţinătorii lor. Foloseşte oare cuiva acest mod
rilor de artă populară. în care au „rezolvat" această frumoasă ac
Casa regională a creaţiei populare din ţiune tovarăşii Virgil Roman şi toţi cei care
Cluj şi-a dat, în această nouă şi interesantă au acţionat ca dînsul ? Nicidecum. Ba, dim
activitate culturală, contribuţia. Instructorul potrivă, el dăunează şi încă foarte muit. Dău
artistic Alex. Cristea, specialist in arta plas nează atît acţiunii respective- atît mişcării
tică, s-a îngrijit oin timp de îndrumarea di de masă de creaţie a vestitei noastre arte
rectorilor caselor raionale de cultură pentru populare, cît şi creatorilor înşişi.
reuşita organizării expoziţiilor raionale de Superficialitatea cu care a fost primit acest
artă populară. original concurs iniţiat de Ministerul învă
Activiştii casei regionale a creaţiei popu ţământului şi Culturii în regiunea Cluj, este
lare, profesori ai şcolii populare de artă cu atît mai condamnabilă cu cît această re
plastică, printre care menţionăm pe tovară giune are o străveche şi neîntrecută tradiţie
şii Florian Liviu, Mate Ştefan, Vasale Crişan, în cusături populare, broderii, în ţesături
Doina Trifan, Korosy Viorica, Iosif Horak şi populare şi obiecte, lucrate în ceramică. în
alţii au luat parte nemijlocit la organizarea crestături în lemn, lucrări în piele, împleti
expoziţiilor raionale de artă populară. turi, lucrări în os. piatră şi metal.
Datorită şi sprijinului direct, nemijlocit al Este necesar ca în răgazul de timp care
acestor activişti culturali, au putut fi îndru mai rămine pînă la organizarea Expoziţieî
maţi spre expoziţiile raionale, talentaţi făuri centrale de artă populară de la Bucureşti —
tori de artă populară ca Maria şi Viorica
Moldovan din Măhăteni cu ale lor costume 18 august — casa regîonală a creaţiei
femeieşti de o rară frumuseţe artistică’ Maria populare şi casele raionale de
Brata din Ocoliş, Maria Petran din Vîlcele a’in regiunea Cluj să reia cu toată răs. s
cu ale lor ii şi pieptare cu mărgele, Luiza Biro punderea această acţiune şi, printr-o spo. jt
din Văleni Arieş. Susana Marin din Luna,
cu măiastrele lor covoare de o neîntrecută rită mobilizare a activiştilor de specialitate, §1
îmbinare coloristică specifică acestor locali să pregătească şi să trimită la Bucureşti pie- §f
PUoreşti costume naţionale cusute cu migălii şi răbdare. In tăţi dinspre nordul Ardealului. sele cu adevărat reprezentative ale artei H
clişeu: Maria Pâiş şi Maria Sandu din Săhşte lucrind orna Din păcate însă, pe lista celor evidenţiaţi populare din această importantă regiune • M
mentaţia cojoacelor. în această frumoasă acţiune lipsesc numele ţării. H
cîtorva activişti de bază ai muncii culturale,
printre care directorul casei raionale de cul GH. FLORESCU ■
F ă u r a r i d e f r u m u s e ţ e tură din Cîmpeni, Traian Rusu, directorul ş
casei raionale de cultură din Pej, Virgil Ro ISWIINfflffflWffllIHMWlttlllItF
Expoziţia bienală de artă popu din Beliu, Florica Bejan din man. directorul casei raionale de cultură dan
lară a stirnit un viu interes şi Mişca. Alaria Ardelean din Recea Turda, Alexandru Raliu şi încă alţi câţiva
printre artiştii amatori din regi şi alte ţărănci muncitoare au directori de case raionale de cultură, precum
unea Oradea. Acest interes s-a ţesut pînză înflorită cu frumoase şi şefii secţiilor de învătămînt si cultură ai a <■ *1
văzut şi in expoziţia de artă cusături. Ele e-Xptin feţe de mese, raioapelor resoective. $ f | $10**
populară deschisă de c-asa regio ştergarfe, costume ale căror bro Aceştia' încă de la început au privit ac
nală a creaţie: populari din derii uimesc prin măiestria cu ţiunea Ministerului învăţământului şi Cultu
Oradea Lucrările expuse aci care sînt executate. rii cu o neînţeleasă uşurinţă. Au trasat pe ..ici
reţin atenţia vizitatorilor. Sa ne La toc de cinste sînt expuse pe colo cîteva sarcini formale activiştilor în
oprim in faţa cîtorva dintre minunatele costume populare spe subordine, lăsînd apoi să treacă multe zile
cele mai bune lucrări: olari ve cifice regiunii Oradea. Cînd pri şi săptămîni fără a urmări în nici un fel dacă
stiţi ca Aurel Cialea şi alţii din veşti costumele lucrate dc I'lorica acţiunea porpită este sau nu sprijinită, dacă
Hălmâge! prezintă frumoase Cireap din Pietroasa, Florica se desfăşoară sau nu în condiţiuni bune.
vase de ceramică, remarcabile Conrlrovici din Topa de Criş sau La Huedih lucrările artiştilor populari, dor
prin compoziţia echil.bratâ a Şina Bucureştean d'n Rădesti nici să-şj expună creaţiile, au stat împache
motivelor decorative şi prin ar parpă !e şi vcz; pe'mîfidrete ţă tate şi strinse în boccele pînă in ziua cînd
monia coloritului. Francisc Bene- rănoi bihorene îmbrăcale în fote au venit specialiştii de la Cluj pentru selec
dek din Finiş. Dumitru Bartru largi, bluze de borangic, ii sau tarea lucrărilor. Locuitorii Huedinului şi ai
din Cititei şi alţii expun obiecte catrinţe împodobite cu multă mă localităţilor mai apropiate, de reşedinţa de
de lemn încrustate eu multă mă iestrie. raion au fost lipsiţi de posibilitatea cunoaş
iestrie Dintre acestea foarte Expoziţia organizată Ja Ora terii noilor creaţii de artă populară. Şi acea
bine realizată este comppz.fia dea, la care participă, crtatori sta numai din pricină că activiştii culturali
lui Fr. Behedek, un porumbel romuri şi maghiari, oglindeşte ăi sfatului popular raional — şeful secţiei
încrustat în lemn, care sugerea prin lucrările prezentate înflori învăţământ şj cultură Teodor Fodor —> nu s-au
ză plastic mesajul păcii rea pe care c cunoaşte şi în ostenit să citească cu aprofunzime instrucţiu
Expoziţia de artă populară din aceaştă regiune arta populară. nile metodice date în această problem» de
Oradea găzduieşte şi alte lucrări casa regională a creaţiei pppulare.
preP-oast An» Bidzan a Im' Iu AL. SILAGHI Sau. să luăm de pildă un aH aspect de ne
lian din Bocsig, Elisabeta Cismoc corespondent voluntar păsare şi formalism fată de o asemenea pro Un colţ al expoziţiei de artă populară din Ploe
