Page 4 - Albina_1959_09

Bătrâna se opreşte din lucru şi
» * * '*. * ■>■* ” *■
spune : Secretari
— N-auzi î Vântul.-. Iar e furtună.
Larion al meu trage la talian. S-o fi
palmele. De ce să nu fac şi eu ceva? organizaţiei d<
şi răsturnat cu mahuna. şi-o fi rupt
In mai puţin de trei trimestre,
Cristinia Timofei a făcut 100 de zi­ Am făcut cunoştinţă din fugă. partidului
le-muncă. Aşa sânt oamenii la Nă­ Ajunsesem la sediul gospodăriei unul sini
vodari, oameni ai zilelor noastre. Cu colective, seara, cînd oamenii se oameni, (
ei, datorită lor, cele 1063 de hec­ pregăteau să plece acasă, şi cineva mai bine
| i i i i l * S i i l i S *► tare, pînă mai ieri slab productive, mi l-a arătat zicînd : înfrăţite.
%
*
*
dau recolte tot mai mari. Acolo — Dumnealui e tovarăşul Fro- „Răsări
unde singura îndeletnicire era Pes­ nea, cel cu mlaştinile. Acum se înfiinţată
cuitul. gospodăria colectivă a for­ grăbeşte, are o şedinţă, dar mîine şui Fror
mat agricultori, grădinari, viticultori o să fie pe terem numără j
şi crescători de animale. Anul aces­ Tovarăşul Fronea mi-a strîns re­ Ceamurli;
ta, statul a primit de la colectiviştii pede mina şi a zis : scris în (
din Năvodari cu cinci vagoane de — Ne vedem la cîmp. Eu sînt în cerea bri
grîu mai mult decît în 1958 şi cu picioare la ora 4. blînzit nc
nouă vagoane mai mult decît în Abia se crăpa de ziuă şi cîteva de hectar
1957. Uzina din vecinătate a venit cu ortacii
umbre se şi zăreau în capul unei
şi ea cu o contribuţie mereu cres- tarlale. Erau brigadierii, inginerul două ori
cîndă la sporirea recoltelor- Colec­ ducţie la
tiviştii primesc anual cantităţi tot agronom Gheorghe Iancu şi un băr­ Istria : m
bat înalt, cu cizme de cauciuc şi
mai mari de superfosfay : 12 tone haine de postav negru, în care îl tar, varză
în 1958, anul intrării în funcţiune a recunoscui imediat pe tovarăşul tone la h
uzinei, 220 de tone în 1959, 270 tone Fronea Am vă
KRAUS TJBERJU MTineretul construieşte" (pictură) în 1960. Gospodăria „Stepan Razin" Răsăritul soarelui tăcu să scîn- Printre ci
este primul şi cel mai apropiat cîmp tîinit din
experimental al muncitorilor uzinei teieze solzii unui şarpe coborît din Sînt mulţ
din Năvodari. munţi: dereaua, firul de apă cu tră care
vărsarea în lacul Goloviţa. Aici, în
Drumul se în­ Cu apele Taşau- luncă, a fost un nod de podmoluri la îmblîn
funda înainte la lului sînt irigate veşnice, o mlaştină. Locul, ghiftuit Ceamurli?
Cişmea, un loc cu jumătate din cele de apa era gras, negru, împînzit de legumicul
tufişuri, sălcii şi 25 de hectare ale stuf. Sub apa ce clefăia ia tiecare Tovarăşul
plopi, unde negus- grădinii legumico­ pas, se aşternea o turbă untoasă, însă desp:
torimea şi vameşii Air « r r n le ce dă venituri dospită acolo de la facerea lumii. alţii de 1,
din Constanta ve­ anuale de 375.000 Istoria mai nouă a acestor locuri văţat el îi
neau duminica la lei- In 1965, vor este legată în mare măsură de n-a colint
răcoare. Oraşul se simţea numai pînă cari cumpănite, largi, sigure. Cine fi irigate 70 de hectare, iar pa alte numele lui Ştefan Fronsa. rienţă ac«
aici. Dincolo, spre nord. în stepă, îi vede nu poate să nu facă o ana­ 70 va rodi viţă nobilă. Sectorul zoo­ Povestea mlaştinei o aflasem de Pasiune
prin sate, nu se vedeau nici ma­ logie între înfăţişarea lor şi cea a tehnic. inexistent acum cîţiva ani, cu seară. Primul care a intrat cu tură s-a i
şini, nicj becuri electrice, nici şine lui Stenca Razin, aşa cum îl cu­ numără 80 de vaci, 800 de oi, peste plugul în stufăriş a fost tovarăşul cu cea p(
de tren, nimic. începea pustiul. Praf, noaştem din descrierile cronicarilor 100 de porci şi 1100 de păsări. Fronea. Era prin 1945. Omul a luat hibrid. M;
scaeţi. asini, rare căruţe cu pepeni pe acest răzvrătit împotriva împilă­ Colectiva „Stepan Razin" îşi do­ în arendă de la comună un pogon de mlaştin
galbeni aduşi cine ştie de unde, co­ rii ţariste şi boiereşti. Razin, sim­ vedeşte maturitatea şi prin chibzu­ de podmoluri, a curăţat locul, l-a mai greu
libe acoperite cu stuf sau cu pămînt. bol al forţei. îndrăznelii şi luptei iala pe care a pus-o în mînuirea drenat brăzdindu-i cu şănţuleţe şi mai grase
pămînt gol, oameni desculţi, lipo­ înflăcărate. fondului social cultural pe 1959: o I-a împrejmuit cu joarde tăiate din să lucreze
veni bărboşi şi rupţi. Ţăranul colectivist (fin Năvodari parte pentru procurarea de cărţi, sălcii. Nimeni nu cutezase pînă nunchi. Şi
— De unde veniţi ? munceşte eroic şi nu este aci nici una pentru procurarea de echipa­ atunci să se bată cu mîlul. Fronea iarna,
— De 1a Cogealia... De la Năvo­ 0 exagerare. Vitejia, la Năvodari, ment sportiv, şi alta pentru amena­ a îmblîncit postata de podmoluri ca iu
dari... fie pe ogor, fie în uzină, a jarea casei laborator. locul preg
devenit fapt cotidian. In ceta­ Invăţămîntul agro-zootehnic se va şi a scos prima recoltă zdravănă de
Nume necunoscute, oameni ne­ legume din „comuna noroioasă" — n-a lipsit
ştiuţi. Puistiu. Şi iată ziua de azi. tea superfosfatului, muncitorii in­ deschide aşadar în casa-laborator a căci aşa se tălmăceşte numele de lui, după
Şosea asfaltată. Maşini de tot felul tră adesea în cuptoare, în pîn- colectivei. Ochiul colectivistului se Ceamuri'a- Un singur om nu putea semănatul
care clacsonează grăbite. Bariere de tecele încinse ale utilajelor, acolo va obişnui cu microscopul- Se vor ţine totuşi piept, prea multă vreme, te nici ac
şi
unde se iveşte vreo defecţiune,
cale ferată, şantiere şi gări. Gara alege soiurile cele mai rezistente şi apelor. Dereaua potopea îr.cet, încet vadă lanu
Ovidiu, Termocentrala Ovidiiu II se­ repară la temperaturi de 150 şi 200 mai productive, se vor face analize locurile, aci prefirîndu-se, aci iz­ privirea, s
de grade. Se repară din mers. Opri­
meaţă ca un munte, gara Cogealia, chimice, vor fi invitaţi, cu titlu de bind cu furie, su-pînd şanţurile de lor.
gara Taşaul. Aici e Năvodarul, lin­ rile au fost scoase din limbai şi din consult, muncitori şi ingineri din ce­ drenaj şi înecînd joardeie de sal­ — Şi c<
gă ghiol şi mare. practică, iar costumul de asbest nu tatea superfosfatului. Ţăranii şi cie ce ancoraseră în rădăcini. varăşe Frc
scade cu nimic eroismul. Fără opriri,
—- Opreşti staţia ! — strigă cîntat şi din mers şi in ritm accelerat, se lu­ muncitorii se vor regăsi în noul lă­ In această luptă dintre om şi — Vreo
caş de ştiinţă al satului colectivist
telegrafic taxatoarea. Şoferul pune crează şi la „Stepan Razin“. care îşi potriveşte pasul după cel natură, privirea lui Fronea s-a lăr­ Spre pr
frina. E o staţie nouă. Porţi, faţade La 1063 de hectare, colectiva nu­ al uzinei git : ochii şi mintea lui au în­ ferma de
elegante şi spaţii verzi, iţi dau im­ mără 177 de familii. Sat mic, deşi ceput să cuprindă întreaga mlaş­ dierul Ara
presia că te afli în faţa unui mare resfirat, braţe de muncă puţine. Bra­ C. NICOLAE tină. înţelegea, ascultînd euvîntul cişarea v?
studio cinematografic. Aici se fabri­ ţele se socotesc însă nu numai după
că superfosfaţii şi acidul sulfuric de număr, ci şi după putere, „Un pes­
Năvodari. In cele patru şiruri de clă­ car, spune preşedintele Dumitru
diri aşezate cu spatele spre stepă Voicu, face la noi cit trei oameni. S . R
şi cu faţa spre mare, se munceşte Cînd recoltăm păioasele sau cule­ I I
zi şi noapte. Un fum cenuşiu-roşiatic gem porumbul, brigadierii se bat pe — Ce fel de camion e ăsta ? — am în­
şi un vuiet surd anunţă: merg cup­ pesoari- Fiecare vrea să cheme cit trebat pe şoferul unei gospodării colective Congres al partidului, 1500 camioane
toarele. arde pirita ! Vuietul, cu e- mai mulţi în ajutor. Dar nici aşa nu din Feteşti.
couri subpămîntene, răzbate pînă se poate. Avem 5 taliene la mare, — Nu vedeţi ? „Steagul Roşu". Spunea 900 de motoare şi s-au ţinut de vorbă.
1959 producţia de autovechicuie cresc
In oraş. Oraşul nou Năvodari, una cîte 6 oameni de talian, cu toate că cu mîndrie de parcă el îl fabricase. Nu-i cu 1142,8 la sută faţă de 195-1 ‘ 'at
dintre numeroasele localităţi ivite De reglementar ar trebui să fie cite 8. de mirare fiindcă încerci acelaşi sentiment an de bază. „Uimitor ‘ este prii cm
harta ţării in anii puterii populare. începe recoltatul ? Vin zilnic la cîmp cînd te apropii şi citeşti cuvintele „Steagul care-ţi vine pe buze. E rezultatul dii
Careuri de blocuri portocalii, care 12 pescari. La taliene rămîn numai Roşu" şi vezi drapelul cu faldurile încreme­
la răsăritul şi asfinţitul soarelui se cîte 3—4. Dacă se iscă vreo furtună, nite în metal. al dezvoltării neîncetate a uzinei. Pe a
aprind de văpăi. Magazine, bufete, şi avem destule, ei trebuie să sal­ Un muncitor tînăr, pe nume Florian Buta, leaşi locuri, pe care păcănea cu patru
cenii în tirmă o moară ţărănească, se
ateliere şi o sală de spectacole cu veze talianul. Dincoace, la cîmp, a scris istoria uzinei. A folosit documen­
2.000 de locuri, cea mai mare din pescaiul, priceput şi puternic, trup te vechi şi povestirile muncitorilor bătrîni. şiniie azi turnătoria de fontă, cea de o
Dobrogea şi una dintre cele mai mari şi suflet pentru colectivă lucrează Istoria o citeşte tinerilor şi face cu asta o forja nouă, sculăria nouă, bala modelăr
cea a tratamentului termic, moderne, s
din ţară. Toate clădirile degajă un ca o macara. Face p'-nă seara cîte importantă treabă educativă. Să şlie şi ei ţioase. pline de lumină, tăcute cu gi
Iz de prospeţime. Iedera nici nu s-a două zile-muncă şi jumătate". de unde s a pornit şi cât de grea a fost
urcat încă bine pe ziduri- Sînt noi In trecut, la Năvodari griul dă­ lupta. Să ştie ce mărime şi valoare au pentru omul care munceşte aici.
ca şi uzina. Au vîrsta unui şcolar dea o producţie foarte slabă, 4—5 cuceririle de astăzi. Cînd fabrica aparţinea Descrierea de ntai sus e un mic crîrn
care abia se familiarizează cu car­ saci la hectar, iar treierişul se lun­ capitaliştilor, 300 de muncitori erau asvîr- din procesul cel mare al industrializi
tea. Dar Năvodarii anilor noştri nu gea pînă în septembrie- Anul acesta, liţi de regulă în stradă în pragul iernii, socialiste a ţării.
înseamnă numai blocurile moderne, gospodăria colectivă a livrat statu­ din cauza „restrângerii" producţiei. A ch­ La „Steagul Roşu" se fabrică şi maş
magazinele şi sala cu 2.000 de lui pe bază de contract 13 vagoane itării societăţii Astra au încasat în 1943, unelte : strunguri orizontale, paralele,
locuri. Năvodari înseamnă şi vechiul de {piu. Ultimul vagon a fost pre­
sat pescăresc. dat bazei de recepţie la 1 august. ca beneficii nete, peste 70 milioane lei, ferite agTegate pentru găurirea blocu
fn timp ce lui Nicolae Muscalii de la sec­
Satul, departe de a se piti şi a se Gînd un Larion Timofei sau un Con- ţia de montaj îi ajungea salariul pe o motor, strunguri de copiat, care sînt n
pieirde în umbra noilor construcţii, drat Mihailov scot din magazie, cân­ lună, abia o săptăinînă. Acum Muscalii bune, hi multe privinţe, decît cele pe ct
se ridică si el zi de zi la strălucirea tăresc şi încarcă zilnic cîte patru stă intr-un bloc nou şi pc uşa aparLamen- le importam înainte vreme. Ele sînt cr<
oraşului. Peste tot lumină electrică, tone de grâu în autocamioanele tri­ tului are carte de viz.tă- Înăuntru are stu­
drumuri pietruite, locuinţe noi cu a- mise intr-ajutor colectiviştilor de dio, şiionier dublu de mic, aparat de ra­
parate de radio In odaia de toate zi­ către muncitorii de la uzină, nu mai dio. De-ar putea să i vadă taică-său, cio­
lele, unele cu difuzoare la exterior, fi­ e de mirare că luna august găseşte banul din Bacin, împuşcat de nemţii care
xate sub grinzile oare nu cunoşteau dezmiriştit câmpul care odinioară invadaseră satul, fiindcă s-a ridicat în a-
altădată decît legăturica de peşte abia primea întâia coasă.
pus la uscat. Dispar vechile case a- Pescarii sînt intr-adevăr mîndria părarea avutuiui dat în pază 1
coperite cu stuf si gardurile năclă­ colectivei, dar nu singura. Cere-i In apropiere de uzină s a ivit tin oraş
ite cu păcură. Oraşul muncitoresc oricărui brigadier de la „Stenca Ra­ nou numit ca şi uzina : „Steagul roşu".
a trezit la viată satul. Pescarii şi zin" să-ţi numească doi, trei colec­ Locuiesc aici peste 4.000 de suflete în 1016
lucrătorii din brigăzile de cântip ale tivişti fruntaşi. Iţi va înşira zece şi aparlamente. In raza uzinei se află creşa
gospodăriei colective pleacă la mun­ tot nu-i va veni să se oprească. şi grădiniţa, policlinica, oraşul ucenicilor
că pe biciclete. Asinii, cîţi au mai „Toţi muncesc bine la noi. Chiar si unde sînt 1003 de elevi, găzduiţi în blocuri
rămas, ţin marginea oaldarimailui di­ bătrînii". noi. Toate astea n-au existat înainte şi
naintea autocamioanelor. Bine munceşte si Cristinia Timo­ * nlcf'Tut puteaţi să fie. că nn-i dureau de
In punctul cel mai înalt al satului, fei. Are 77 da ani mama Cristinia. muncitori pe Auscluiit şi Alalaxa. Ci’-iin
de unde lacul şi marea oferă o pri­ E colectivistă de la început, din despre ele în istoria întocmită cu migală
velişte de vis, citim la poarta co­ 1952. ca şi feciorul ei, Larion Timo­ de Florian Buta. cel de 26 de ani, şi le
lectivei un nume legendar: Stepan fei. Noră-sa, Evdochia, e îngrijitoare vedem măreţe şi luminoase cum sînt
Razin — „G.A.C. Stepan Razin". la grădiniţa da copii a colectivei, aevea.
Colectiva a fost întemeiată de o iar Lucheria, nepoata în vîrstă de Aici se naşie autocamionul „S.R.-I01".
mină de pescari : Ivan Nistorencu şi 16 ani, lucrează în brigada de câmp. Câteva mii de oameni îl zămislesc de la
Iacob Feodorov, comunişti, Rodion Aşadar lucrează toată familia. Lu­ piuliţă pînă la blocul motorului. Tara
Antipov, Rîţă Marin şi Larion Ti- crează şi mama Cristinia, deşi au noastră n-a fabricat în trecut autocamioa­
mofei. Toţi, de statură herculeană, nins-o 77 de ierni. De la gospodă­ ne. La 1 aprfiie 1954 a părăsit curtea uzi­
cu privirea deschisă, energică, hotă­ ria colectivă primeşte un ajutor a- nei „Steagul Roşu* primul lot dc 100 au­
râtă. Laţi în spete, cu pumni cit nual de 120 zile-muncă. Totuşi, lu­ tocamioane romîneşti. In 1955, muncitorii v.vl .v.,l'iL>>v«v.vh^i‘Xv*'.v«v.
maiol, păliţi de aerul mineralizat şi crează. Face parte din brigada legu­ de la „Steagul Roşu" s-au angajat să dea
de furtunile mării, oameni cu miş- micolă. peste plan in cinstea celui de al Ihlea Aspect de ta uzina „S,
— Du-te, mamă Cristinia. acasă,
01 fi ostenit I