Page 10 - Albina_1962_03
P. 10

CU PREOCUPĂRILE
                                                       O Â M         E N H O K *



              Cînd  tn  toamna  anului  trecut   pe  oare  li  face  acum  gospodă­  brigadieri  şi ingineri  din gospo­
            tu  comuna  Araci,  raionul  Sf.   ria.   De  asemenea,  la  o  seară   dăriile  fruntaşe  vecine  la  o  !n-
            Gheorghe,  s-a   pus  problema   culturală  organizată  cu  femeile   tîlnire cu colectiviştii, la care să
            transformării  Întovărăşirii   în   In  ziua  de  13   februarie  a.c.,   le  vorbească  despre  felul  cum
            gospodărie  colectivă,   căminul   s-a  ţinut  o  expunere  despre   este  organizată  munca  în  gos­
            cultural  şi-a  subordonat   În­  rolul  colectivistelor  in  dezvol­  podăria  lor.  In  perioada  colec­
            treaga  activitate  acestui  scop.   tarea  gospodăriei.  Toate  aces­  tivizării  căminul   cultural   a
            Timp  de  citeva  luni,  aproape  zi   tea  arată  că  activitatea  cultu­  dobindit  o  experienţă  bună  în
            de  zi  au  avut  loc  aci  manifes­  rală  din  Araci  se  află  pe  un   iniţierea  unor  interesante  şi
            tări  culturale   variate,  cu  un   drum  bun.  Cele  citeva  măsuri   atractive  seri  tematice.   S-ar
            conţinut  bogat  şi  cu  o  largă   arătate  mai  sus  reprezintă  insă   putea  pregăti  o  asemenea  sea­
            sferă  de  cuprindere.  Conferin­  numai  Începutul.  In  orientarea   ră  tematică  şi  pe  o  problemă
            ţele,  serile  tematice,  de  între­  conţinutului  activităţii   cultu­  ca:  „importanţa  bunei  organi­
            bări  şi   răspunsuri,  fntllniriie   rale  spre  înflorirea  şi  consoli­  zări  a  muncii  în   gospodăria
            cu  preşedinţi  şi  ingineri  agro­  darea  tinerei  gospodării,  cămi­  noastră".  Căminul  culiural  din
            nomi  din  gospodăriile  colective   nul  cultural trebuie să  foloseas­  Araci  trebuie  să  se  gîndească
            fruntaşe  din  vecinătate,  recen­  că  toate  mijloacele  şi  posibili­  de asemeni la desfăşurarea unei
            ziile  de  cărţi  şi  manifestările   tăţile  de   care  dispune.  Expe­  activităţi  diferenţiate  in  funcţie
            în  jurul  documentarelor  agri­  rienţa acumulată  in organizarea   de  specificul  muncii  din  diferi­
            cole  şi  alte  acţiuni,  urmăreau   unor  manifestări  variate  in  pe­  tele  sectoare   ale  gospodăriei.
            toate  lămurirea  ţăranilor  mun­  rioada  colectivizării  trebuie  a-   Activiştii  culturali  pot  organiza
            citori  asupra  avantajelor  şi  su­  cura  folosită  pentru  sprijinirea   astfel   manifestări   culturale   Formaţia  de  teatru  a  căminului  cultural  din  comuna  BărcăneşH
            periorităţii  gospodăriei agricole   colectiviştilor  in  activitatea  de   pentru  colectiviştii  din  brigă­  raionul  Urziceni  repetă  piesa  „Neamurile"  de  T.  Buşecan,
            colective.                  întărire  a  gospodăriei,  în  spo­  zile  de  cîmp,  din  sectorul  zoo­
              Activitatea  artistică  a  susţi­  rirea  avutului  obştesc,  chezăşie   tehnic,  pentru  cei  care  vor  lu­
            nut  şi  ea  cu   multă  eficienţă   a  belşugului  şi  bunei  lor  stări.   cra  in  grădină  şi  altele.  Să
            transformarea  socialistă  a  agri.   Propaganda  prin  conferinţe,  se­  orienteze  in  aşa  fel  aceste  ma­
            culturii  din  comună   Aproape   rile  tematice  şi  de  calcul,  acti­  nifestări,  ca  ele  să  ajute   pe
            săpîămînal  formaţiile  artistice   vitatea  cu   cartea,  activitatea   colectivişti  în   obţinerea  de   FESTIVALULUI FILMULUI
            ale  căminului  au  prezentat  pro­  artistică,   precum  şi  celelalte   producţii  mari,  să  înţeleagă  cit
            grame  atrăgătoare  în  faţa  ţă­  forme  ale  muncii  culturale  pe   mai  bine  că  de  aportul  fiecă­  PENTRU  SATE______
            ranilor  muncitori.  Piesele  „Cel   care  căminul   le-a  folosit  cu   ruia  depinde  propăşirea  tutu­
            din  urmă"  şi  „Bucuroşi  de  oas­  atîta  eficienţă,  trebuie   acum   ror.
            peţi"  au  fost  prezentate  de  mai   legate  de  sarcinile  de producţie   Multe  cămine  culturale   din   (în  regiunea Dobrogea)
            multe  ori  în  faţa  sălilor  arhi­  ale  gospodăriei.  ţară  au  dobindit  o  experienţă
            pline.  iar  cele  7  programe  ale   Gospodăria  colectivă  din  A-   bună  în  organizarea  în  anumite   Zilele  acestea  s-a  încheiat  în   viştii  prezenţi  în  sală  au  urmă­
            brigăzii   artistice  de  agitaţie   racd,  ca  orice tînără gospodărie,   zile  a  mior  manifestări  (expu­  întreaga  ţară  Festivalul  filmu­  rit  cu  vădită  satisfacţie  şi  mân­
            prezentate  în  această  perioadă   are  multe  probleme.  Căminul   neri,  seri  de  calcul,  seri  de  În­  lui  pentru  sate.  în  regiunea  Do.   drie  filmul  documentai:  „Do­
            („Veniţi  cu  noi  în  marea  fami.   cultural  poate  să  aducă  o  con­  trebări  şi  răspunsuri,  întîlniri   brogea,   această   manifestare   brogea  colectivizată",  către  în­
            tie",  „Pe   drumul  colectivei”   tribuţie  însemnată  la  rezolva­  cu  inginerul  agronom,  seri  te­  culturală  a   avut  o  amploare   făţişează  realizările  gospodării­
            etc.)  popularizau  gospodăriile   rea  lor.  ,  încă  de  la  începutul   matice)  pentru  colectiviştii  dtn   deosebită.   200  de  cinemato­  lor  agricole  fruntaşe  din   re­
            fruntaşe  vecine,  perspectivele   lunii  februarie  consiliul  de  con.   diferitele  sectoare  ale  gospo­  grafe  incluse  în  cele  3  etape
            pe  care  le  va  deschide  colecti­  ducere  al  gospodăriei  era  pre­  dăriei.  Ar  fi  bine  dacă  activiştii   aile  festivalului,  au   prezentat   giune,  propriile  lor  succese.
                                                                                                                             Preocuparea  comisiei  regio­
            vizarea  In  comună,  documen­  ocupat  de  buna  organizare   a   culturali  din   Araci  ar  prelua   516  filme  artistice,  250  docu­  nale  a  festivalului  pentru  reu­
            tele  Consfătuirii  pe  tară  a  co­  muncii,  de  întocmirea  planuri­  această  experienţă.  mentare  dintre  oare  90 pe  teme   şita  acestei acţiuni  reiese  şi  din
            lectiviştilor  şi  altele.  lor  de  producţie,  de  pregătirea   Peste  citeva  zile  vor  începe
                                        muncilor agricole de primăvară.   muncile  agricole  de  primăvară.   agrozootehnice,  caTe  au   fost   faptul  că  s-a  asigurat  la  sate  o
              La  28  ianuarie  a.c.,  ţăranii   In  gospodărie   s-au  organizat              vizionate  de   aproape  400 000   popularizare  largă  a   filmelor
            muncitori  din  Araci  şi-au  inau.                    Căminul cultura] şl activiştii  săi   de  spectatori  de  la  sate.  Cine­  programate.  Ceea  ce  menită  să
            gurat  gospodăria  lor  colectivă.   două  brigăzi  de  cîmp  şi  una   vor  trebui  să  fie  cît  mai  mult   matografele  săteşti  din  regiune   fie  relevat  este  faptuil  că  în  ai-
                                        zootehnică.  In  planul  de  pro­
            Colectivizarea  satului  pune  în   ducţie  s-au  prevăzut  printre  al­  în  mijlocul  colectiviştilor,  să   au  înregistrat  cu  52.000  spec­  cest  festival  au  fost   folosite
                                                                   organizeze  activităţi  legate  de
            faţa  căminului  sarcini  noi,  şi  în   tele   Înfiinţarea  unui   sector                                     intr-o  mai  mare  măsură  filmele
            primul  rînd  de  a  sprijini   cu   zootehnic,  a  unei  ferme  de  pă­  buna   desfăşurare   a  acestor   tatori  mai  mult  ca  în  festivalul   documentare  agricole,  în  sco­
            toate   mijloacele  consolidarea   sări,  obţinerea   de  producţii   munci,  să  popularizeze  planul   din  anul  precedent.  Cele  mai   pul   îmbogăţirii  cunoştinţelor
                                                                   de  producţie  al  gospodăriei,  iar
            şi  dezvoltarea  tinerei  gospo­                                                   bune  rezultate  au  fost  obţinute
            dării.   Activiştii  culturali  din   mari  la  toate  culturile  şi  con   biblioteca  să  răspîndească  căr.   în  raioanele  Negru  Vodă   şi   agrozootehnice  ale  brigadieri­
            Araci,  îndrumaţi  de  organiza­  tractări  cu  statul  in  valoare  de  ţile  agrotehnice  şi  să  organize.   lor,  crescătorilor  de  animale  sl
            ţia  de  partid,  s-au  pregătit  din   1.250.000  lei.  Căminul  cultural   ze  acţiuni  pentru  popularizarea   Tulcea.  altor  categorii   de  lucrători
                                        va  trebui  să  găzduiască  in  pri­
            timp  pentru  orientarea  activi­  mul  rînd  manifestări  care   să   şi  studierea  lor  temeinică. Araci   Cu mult  interes  au  fost  urmă­  din  G.A.C.
                                                                     Căminul  cultural  din
            tăţii  căminului  spre  acest  scop.   sprijine buna organizare a mun­             rite  filmele  artistice:  „Cer  se­
            Aşa  se  explică  faptul  că  abia   cii   în  gospodărie.   In  acest   dispune  de  condiţii  prielnice   nin",  „Două  vieţi",  „Setea" sau   Bunăoară,  la  cercul  agrozoo­
            după  două   săptămîni  de  la   scop  căminul  poate  să   ţină   pentru  a   desfăşura  o  muncă   documentarele agricole: „Despre   tehnic   din   comuna  Peştera,
            inaugurarea  gospodăriei,   una   conferinţe  şi  expuneri   despre   susţinută  şi  eficientă   pentru        după  lecţiile  despre  creşterea
            din  echipele  de  teatru  era  a-   organizarea  muncii  în  brigăzi   consolidarea  tinerei  gospodării,   creşterea  animalelor",  „Creş­  animalelor  au  rulat  mai  multe
                                                                   la  a  cărei  înfiinţare  a  adus  şi
            proape  pe  terminate  cu  repeti­  şi  echipe,  despre   retribuirea              terea  păsărilor",  „Cultura  po­  Rime  documentare  caire  tratau
            ţia   piesei   „Dragoste   nu  te   muncii  şi  retribuţia  suplimenta­  el  contribuţia  sa.  rumbului",  „Mai  mult  porumb
            pripi"  de  Siito  Andrăs,  care  o-                                                                           aceeaşi  temă.   Şi  în  comuna
                                       ră  etc.  Poate  invita  preşedinţi,       R.  IARA1    de  insilozat"  şi  altele.  CoJecti-
            glindeşte  aspecte  din  viaţa  co                                                                             Topraisar,  după  lecţia  ţinută  pe
            lectiviştilor.  Era  în  stadiul  de                                                                           marginea  Chemării  Consfătuirii
            pregătire  şi  un  nou  program de
                                                                                                                           pe  ţară  a  ţăranilor  colectivişti,
            brigadă,  inspirat  din  primii  paşi                                                                          au  urmat  filme  documentare  &-
                                                  P rim ele  zile-m u n că                                                 gricole  despre  creşterea   ani­
                                                                                                                           malelor  şi  asigurarea  bazei  fu­
                                                  (Urmare  din  pag.  l-a)         15—16— 17  februarie  1962 :  in  aceste  trei  zile   rajere.   Peste  8.000  spectatori
                                                                                 am  stat  la  raion,  la  Balş.  N i  s-au  predat  lecţii   au  vizionat  în  această  comună
                                         cum  am  venit  o  dată  pe  vremea  moşierilor,  să   despre  ielul  în  care  se  lucrează  in  brigada  de   filmele  prezentate  în  luna  fe­
                                         pescuim  aici  peşte  cu  undiţa ?  Cum  a  tras  mo­  cîmp,  despre  modul  de  pontare  a  oamenilor,  şl   bruarie  în  cadrul  festivalului.
                                         şierul  cu  pistolul  după  noi  şi  am  fugit  şi  mi-am   despre  calcularea  normelor.  Am  Învăţat  cu
                                         pierdut  bocancii  in  baltă ?  Iţi  aminteşti că abia   tragere  de  inimă,  ca  un  şcolar  pe  primul  său   La  obţinerea  acestor  rezultate
                                         după  o  săplămînă   mi-am  scos  bocancii  din   abecedar.                       au  contribuit  şi  brigadieri  al
                                         apă  cu  furca 7"  Tăiam  salcîmii  şi  ne  aduceam   20  februarie  1962 :  parc-aş  fi  de  cind  lumea   gospodăriei  agricole  colective
                                         aminte  de  întîmplări  vechi  petrecute  demult  şi   colectivist.  Mă  şi  văd  la  adunarea  generală  de   ca  G.  O.  Gheorghe  şi  Nicolae
                                         simţeam  că  asta  ne  înverşuna  şi  mai  mult  la   la  siîrşitul  anului.  Vreau  ca  toţi  tovarăşii  mei
                                         lucru,  ne  lăcea  să  nu  simţim  oboseala“.  să  spună :  ne  mîndrim  cu  colectivişti  harnici,   Mangiuiea.  care  au  difuzat  bi­
                                          7  februarie  1962 :  mă  gindesc  la  Păun  llie.   ne  mîndrim  cu  gospodăria  noastră  tot  mai  bo­  lete  în  rîndurile  colectiviştilor
                                         El  a  făcut  cerere  de  înscriere  in  gospodărie   gată.  Intre  ei,  numele  meu  vreau  să  lie  la  un   din  brigăzile  lor.  Fără  îndoială
                                         o  dată  cu  mine,  o  dată  cu  cefe  două  sute  de   loc  de  cinste.  Va  fi  primul  an  din  viaţa  mea   că  filmele documentare agricole
                                         familii.  Scrisese  însă  in  cerere  că  aduce  „ca   nouă  şi  fericită.
                                         braţ  de  muncă*  numai  pe  soţia  sa,  Constantina,   25  februarie  1962 :  s-a  terminat  colectiviza­  şi jurnalele ce  au rulat  aici vor
                                         el  fiind  sulerind,  urmînd  să  muncească  numai   rea  celor  trei  sate :  Bîrza,  Teiş  şi  Birzuica.  Toţi   constitui  pentru  colectivişti  un
                                         atunci  cînd  va  putea.  De  fapt  nu  era  suferind.   oamenii  din  comuna  noastră  sint  acum  colecti­  sprijin  în  realizarea  măsurilor
                                         Chiar  de-a  doua  zi  după  ce  a  fost  primit  in   vişti,  dar  eu  mă  şl  socotesc   un   colectivist   cuprinse  în  planul  de  producţie
                                         gospodărie,  s-a  prezentat  Ia  lucru.  I-a  fost  ru­  vechi.
              SPRIJINUL  PRODUCŢIEI      şine  să  stea  acasă  ca  o  cloţă  pe  ouă.  L-a  şt   1  martie  1962 :  s-a  anunţat  colectivizarea  în­  al  gospodăriei  privind  dezvol­
                    AGRICOLE"            lăudat  preşedintele,  arătînd  ce-a  făcut :  „Uite,   tregului  raion  Balş.  Intre  cele  21.896  de  ţărani   tarea   sectorului   zootehnic,
                                         gardul  ăsta  de  sîrmă  la  ferma  de  păsări,  Păun   colectivişti  din  raion  este  trecută  şi  familia   creşterea  numărului  de  oi  la
               Tradusă  din  limbo  rusă,   Iile  l-a  tăcut.  Tot  el  a  lăcut  şi  gardul  la  sai­  mea.  La  început,  nevastă-mea,  văzind  cît  de   peste  3.200,  a  vacilor  cu  lapte
             broşura  se  adresează  acti-  >   vane".                           mîndru  sini,  mi-a  spus :  „Ce  te  umili  atiia  in
             viştilor  institutuţilor   cui-  1   9  februarie  1962 :  m-a  chemat  preşedintele                          la  335,  a  porcilor  la  1.200  şi  a
             turale  săteşti :  cămine  cul­  să-mi  spună :  „Consiliul  de  conducere  s-a  gîn-   pene,  că  doar   n-ai  buletinul  mai  mare  decît   păsărilor  la  aproape  7.000.
             turale.   biblioteci,   colţuri  [   dit  să  te  trimită  la  raion  la  un  curs  de  instruc­  ceilalţi 1“  Acum  nu  mai  zice  nimic.  E  mîndră   In  seara  zilei  de  28  februarie
             roşii  şi  arată  prin  exemple   taj  pentru  brigadieri“,         şi  ea.
             eoncrete  legătura   strînsă   t.                                                                             in  comuna  Eforie  s-au  prezen­
             eare  trebuie  să  existe  în -  J                                                                            tat  tn  faţa  a  249  crescători  de
             tre  activitatea  culturală  şi                                                                               porci  din  G.A.C.  din  regiune,
             producţia   agricolă.   Vor-  >   M.  Gh.  Cazacu  —■  Zimnirea.   Nicu  Boncotă  —  Cernavodă.   Ion  Cazan  —  Chinari.  „Iarnă   filme  documentare  despre  creş­
             bi«d   despre   propaganda   Spectacolul  artistic despre care   „Şlaieta  experienţei  înaintate"   activă"  consemnează  citeva  lu­  terea  porcilor  înfăţişînd  meto­
             prin  conferinţe,  serile  te­  amintiţi  in  corespondenţa  dv.   este  un  lucru   interesant.   11   cruri  meritorii.  Dar  materialul
             matice.  jurnalele   vorbite,  !   putea   constitui  un  punct  de   reţinem  pentru  publicare.  „Vie   e  toarte  conluz.  Amestecaţi  tea­  dele  avansate  folosite  de  unele
             agitaţia  vizuală  etc.,  capi-   pornire  pentru  un  frumos  ar­  activitate  la   sate"   cuprinde   trul  cu...  lectoratul  cu părinţii şi   gospodării agricole  fruntaşe din
             tolele  broşurii  demonstrea-  ;   ticol   despre   echipa  de  călu­  multe  date  ce  ne  vor  li  de  cu   cursurile   agrozootehnice.   ţara  noastră,  precum  şi  un  do­
             zo  cu  claritate  că   orice   şari   din   comuna   Frumoasa.                   Scrieţi-ne  despre  felul  in  care   cumentar  sovietic  despre  meca­
             manifestare  culturală,   in­                          POŞTA  REDACŢIEI
             diferent  de  specificul   ei,   S-ar  11  putut  scrie  despre  tra­             activitatea  culturală  din  co­  nizarea  fermelor  de  porci.
             ponto  servi  la  transmite-  ;   diţia  echipei,   despre  oamenii   folos.  Pentru  ele  vă  mulţumim.   mună  sprijină  efectuarea  mun­  Succesele  obţinute  în  acest
             rea  de  cunoştinţe   folosi-  ;   care   o   formează,   despre   Vă   sfătuim  ca  pe  viitor  să   cilor  agricole  dc  primăvară.  Ce   an  în  cadrul  Festivalului  filmu.
             tvare  activităţii  în  produc­  munca  lor  de  zi  cu  zi  in  gos­  comentaţi  unele  lapte  şi  să   a  prevăzut  căminul  cultural  în   tui  pentru  sate  trebuie  să  con­
             ţie  şi  lărgirii   orizontului                       căutaţi  să  puneţi  în  <evidenţă
             cultural  al  celor  ce  mun-  !   podăria   colectivă.  E  ceea  ce   semnificaţia  lot.  Condeiul  vă   acest  scop ?  Ce  ar  mai  dori   stituie  un  imbold  pentru  îmbu­
             cesc  la  sate.        >   am  dori   in   locul  acestei   permite   aceasta,   bineînţeles,   sătenii  să  cuprindă  manifestă-   nătăţirea  continuă  a   muncii
                                       foarte  scurte  ştiri.      cu  ceva  mai  multă  trudă.  iile  căminului  cui  ural ţ  cu  filmul  la  sate.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15