Page 15 - 1930-01

12 B O A B E D E G R Â U

a practica Bucegii iarna se cere — mult mai mult bastrul de vară, care pe înălţimile superioare e
ca vara — o mare doză de experienţă a muntelui atât de" intens prin profunzimea lui. încât tinzând
înalt; o rezistenţă îndoită dacă nu chiar întreită ; mai degrabă către negru, te îmbie parcă la miş­
un echipament perfect adaptat şi o prudenţă de­ care continuă şi la agitaţie perpetuă.
săvârşită. Altfel, cea mai mică abatere, sau mai După aceste consideraţii, ne putem întreba care
elementară lipsă, cea mai mică greşală sau mai poate fi înfăţişarea Bucegiului iarna, dar mai ales
neinsemnat exces, pot aduce moartea. Victimele care sunt în momentul de faţă, posibilităţile lui de
Bucegilor, prea numeroase faţă cu desvoltarea al­ alpinism hivernal ? Iată de sigur două întrebări, pe
pinismului la noi. au fost până in prezent, mai care le auzim formulându-se de câţiva ani încoace,
multe iarna decât vara. din ce in ce mai repetate.
Dar, odată aceste condiţii îndeplinite, ce mi­ Dar înainte de a purcede la analiza lor. să ve­
nune ; ce siguranţă pe cel care-i practică ; ce vo­ dem. ce este iarna şi mai ales cât durează ea în
luptate neasemuită din urcuşul pe zăpada înghe­ Bucegi ?
ţată scârţâind sub picioare, sau din contactul Ca pretutindeni, putem defini iarna în mume.
obrazului cu aerul ardeiat anotimpul rece. îngheţat
al înălţimilor. Poate că dar mai ales înzăpezit prin
această voluptate imensă excelenţă, in care turmele
provine şi din sentimen­ sunt silite a-1 părăsi, co-
tul greutăţii învinse, sau borându-se in vale şi în
din interesul de multe ori care. trecând dela condi­
senzaţional al priveliştilor, ţiile de vară şi toamnă, po­
ca şi — mai ales — din sibilităţile lui devin tot
extraordinara activitate de mai practicabile celor de
circulaţie a organismului, iarnă, adică skiului şi ra­
prea adesea excesivă, ca o chetelor ).
1
beţie de vis. înotând chiar De fapt iarna în munte,
până la brâu în zăpada care nu prea corespunde
moale, proaspăt căzută, celei calendaristice, este cu
când cheltuiala de forţă mult mai lungă decât la
fizică şi nervoasă devine deal sau câmpie, căci ea
aproape supra-omenească. durează in medie depe la
bucuriile parcursului stărue jumătatea lui Noemvrie
totuş. mai ales in ceeace până pe la jumătatea lui
priveşte pitorescul. Şi mer­ Maiu. când aproape fără
sul acesta încălzeşte gro­ tranziţie ne pomenim în-
zav. deşi aerul teribil de tr'o primăvară caldă, ca
îngheţat, viu şi ozonizat să nu zicem vară.
înţeapă de parcă ar fi sa­ Sunt prin urmare ani. în
turat de vapori alcoolici. cari alpinistul poate prac­
In acelaş timp soarele — tica skiul în Bucegi. şease
deşi palici — căci iarna stă dacă nu chiar şapte
d'asupra orizontului abia luni, cum a fost in 1928—
jumătate din ceeace stră­ 1929. In schimb sunt
luceşte vara. nu ne lasă să simţim frigul chiar ini. cura e cel curent 1929—1930. în care am
pe ger mare. mai ales pe crestele şi spinările inun­ ajuns la jumătatea lui Ianuarie, aproape fără ză­
date de lumină, deseori încălzite din abundenţă padă şi deci aproape fără posibilitatea de a se fi
dacă vântul este liniştit. Totul e aci feeric şi ca­ făcut ski. Aceasta înseamnă că cele două anotim­
racteristic de constatat, cum apa transformată în puri principale sunt pe Bucegi — ca în toţi munţii
ghiaţă şi zăpadă, poate schimba radical, ba chiar mari de altfel — nu numai precumpănitoare, dar
înfrumuseţa, locurile reputate ca fiind cele mai mai ales foarte elastice ; că ele pot fi deci. când
minunate. Iar dacă avem norocul ca la picioarele timpurii şi prelungite până în vară. când târzii şi
noastre să se desfăşoare şi vre-o pădure de brad scurtate către primăvară într'o variaţie infinită de
sau de molift, chiciura ce-i îmbracă acele în mi­ perioade alternante de frumos-urât. după norme
lioane de lamele şi faţete microscopice, imprimă meteorologice în aparenţă absurde şi în orice caz.
perspectivei un aspect în adevăr fantastic cu stră­ până în prezent. în imposibilitate a fi stabilite.
lucire orbitoare ca şi a diamantelor iluminate prin Din puţinul ce am spus reiese totuş. că celelalte
reflexie. două anotimpuri adiacente, primăvara şi toamna,
Un alt element demn de ţinut in seamă iarna, atât de frumoase de obiceiu în România, sunt ca şi
este şi .eroi munţilor înalţi, cerul Bucegilor de un
albastru dulce, odihnitor, mai puţin violent ca al­ 1) Hârroahelor popular. dc$i nu e tocmai acela? lucru.