Page 10 - 1930-2

Muzeul Limbii Române

a 12 Martie 1929 era adunată in casa aşe­ pra lucrărilor înaintaşilor, şi mai ales muzeele care
zată în mijlocul grădinilor, din strada Eli- să-ţi cruţe vremea şi osteneala de a-ţi aduna în­
L sabeta din Cluj. pentru a serba aniversarea suţi materialul de studii, au devenit o necesitate
de 10 ani dela înfiinţarea Muzeului Limbii Ro­ pentru progresul ştiinţei in fiecare specialitate.
mâne. pleiada de filologi români, cărora le place Din recunoaşterea acestei necesităţi sa născut
să se numească ..Muzeiştii". gândul de a întemeia şi pentru studiul limbii ro­
In adevăr, a trecut un deceniu de când a luat mâne un muzeu ".
fiinţă acest institut, şi toţi cei cari au lucrat pen­ Aceasta voia să devină M. L. R. când, publi-
tru ca el să poată deveni ceea ce este astăzi, pot eându-şi la 1920 pentru întâia dată buletinul, el îşi
să privească cu mulţumire în urmă, la roadele pe fixa programul de lucru. Azi el este un institut de
care munca lor neobosită le-a dat. studii înalte. în care cercetătorul găseşte repede şi
Dar ce este sigur mijloacele
acest ..Muzeu al care-i înlesnesc
Limbii Române", studierea limbii
şi mai ales de ce şi literaturii ro­
se numeşte el mâne.
MUZEU ? Aici i se pune
In ..Cuvântul la îndemână îna­
înainte" la volu­ inte de toate o
mul I al Dacoro- bogată BIBLIO­
maniei. Buletinul TECA. Cei ce
Muzeului Limbii au alcătuit-o şi o
Române, pag. 4 îmbogăţesc me­
găsim următoare­ reu. sunt călău­
le rânduri : ziţi de principiul
..Botanistul are că intr o biblio­
in institutul său tecă de speciali­
herbarii bogate, tate. orice carte
petrograful dula­ inutilă ocupă un
purile sale cu loc inutil şi cere
pietre aşezate o muncă inu­
frumos după ca­ tilă din partea
tegorii, entomo­ Muzeul Limbii Române din Cluj funcţionarilor. In
logul cutiile sale schimb lucrările
de gândaci, numismatul colecţiile sale de mo- de specialitate, catalogate în mod raţional, sunt re­
ncte. pc care le poate consulta de câte ori are ne­ prezentate cât mai complet şi este una din marile
voie de ele. Nenumărate planşe, ilustraţii şi foto­ griji ale conducătorului Muzeului, ca biblioteca să
grafii complectează lipsurile acestor colecţii. Nu­ fie ţinută la curent cu cele mai noui achiziţii ale
mai filologului ii lipseşte acest aparat atât de ne­ ştiinţei: de asemenea şi listele anticarilor sunt cer­
cesar pentru studiile sale. Fiecare filolog în parte cetate mereu şi mereu, pentru a se umplea lacunele
e nevoit să-şi dedice o parte însemnată a munc ; existente. Căci dacă Muzeul tinde să aibă în bi­
sale adunării materialului indispensabil, umplân- blioteca sa toate lucrările noui. revistele şi cărţile
du-şi rafturile cu fişe. în care un străin — şi une­ vechi constituie una din bogăţiile sale. Foarte pre­
ori el însuşi — nu se poate orienta. Totdeauna ţioase sunt extrasele şi broşurile care astăzi nu se
moartea îl surprinde pc savant cu lucrări neter­ mai găsesc în vânzare, tot aşa colecţia de calen­
minate. Fişele filologului. în care sânt îngropaţi dare şi almanahuri vechi.
atâţia ani din viaţa-i laborioasă, se împrăştie d Azi biblioteca Muzeului cuprinde 5371 de opere
moartea lui. fără să poată fi utilizate, de cele mai în 7053 de volume. împărţite după diferite cate­
multe ori, de cei chemaţi să-i continue opera. gorii :
..Ştiinţa s a desvoltat atât de mult în fiecare Dicţionare . . . . 331 opere în 627 volume
specialitate. încât principiul economiei celei mai
mari de timp a devenit un postulat pentru fiecare Istorie........................ 677 .. 894
cercetător. Bibliotecile cu cataloage raţionale, bi­ Filologie generală . 1252 .. 1402
bliografiile care te informează repede şi exact asu­ Filologie română . . 1287 .. .. 1391