Page 10 - 1930-07

ERWIN REISNER: GALERIA DE TABLOURI BRUKENTHAL 397

scenă de bătae intre doi bărbaţi, iar celălalt legen­ mică bucată din şcoala lui Lucas Cranach. „Om bă­
da. folosită şi altădată des de pictorii olandezi, a trân şi femee tânără", apoi câteva lucrări de ma-
satirului care-şi bate joc de ţărani. Adriaen van der nierişti germani, cari căutau să imite stilul italian
Vcnne însuş e vrednic înfăţişat printr'un mic tablou Renaştere şi Baroc şi în sfârşit două picturi ţără­
plin de un nemaipomenit umor, „Ţăranul in cap­ neşti de Martin Dichtl. care izbesc prin realismul
cană". simplu.
Faţă de bogăţia colecţiei in opere ale pictorilor Celelalte săli cuprind, aşa cum s a amintit la în­
neerlandezi. secţiile de artă romanică şi germană ceput. parte lucrări ale pictorilor austriaci şi sud-
rămân indârăt. Cu toate acestea se găsesc şi aci germanici din secolul al XVIII-lea. astăzi uitaţi,
bucăţi răsleţe de mare însemnătate artistică şi de parte copii. Afară de ele. se mai găseşte o sală în­
istoria artei : aşa e in secţia romanică de amintit chinată Casei Habsburg de Lorena. Aici sunt por­
inainte de orice o înfăţişare a Golgotei. care, cum tretele împăraţilor austriaci dela Carol al Vl-lea
e astăzi se poate afirma cu deplină siguranţă, se da- până la Franz losif I. O sală specială este închi­
toreşte lui Antonello da Messina. In aceeaş sală se nată portretelor familiei Brukenthal. Copiile nume­
găseşte şi un Sfânt Ieronim de Lorenzo Lotto. un roase. şi deseori foarte bune după cei mai de seamă
tablou de un culorit învăpăiat, pe care îl reprodu­ maeştri ai Renaşterii italiene au o valoare, care ca
*
cem în culori. De un deosebit farmec e Madona cu ajutor intituitiv pentru şcoli şi studioşi, nu trebue
Pruncul de un pictor spaniol necunoscut, poate de micşorată. Acelaş lucru e adevărat şi pentru multe
un elev imediat al lui Murillo. „Logodna Sfintei Ca- alte tablouri care n'au putut fi înşirate aci.
terina" de Tizian a fost mutată, din pricini de si­ Ca încheere amintim şi secţia de artă săsească
guranţă. într'altă sală. ardeleană, care şi-a găsit locul în sala pinacotecii
Mica odae vechiu germanică e stăpânită de ta­ cu acelaş nume. Scopul secţiei acesteia este. înainte
bloul unui pictor necunoscut din secolul al XVI-lea. de orice, punerea sub ochii vizitatorilor muzeului a
Pictura, care se pare că s a aflat mai de mult în stă- creaţiilor artiştilor şi artistelor naţionale. Deoarece
reţia din Cărţa, arată în felul caracteristic artei mulţi din aceşti pictori aleg motive naţional săseşti,
medievale, fazele treptate ale Pătimirii lui Cristos, partea amintită a colecţiei are cu toate acestea şi
într'o nevinovată punere alături. In unul şi acelaş o oarecare valoare etnografică. Reproducem în cu­
tablou vedem prin urmare biciuirea, drumul la Gol- lori „împodobirea" unei tinere ţărance sase. cu
gota şi răstignirea. Cea mai vrednică de luare a- marama de mama ei. de Wellmann. ca şi portre­
minte bucată a acestui despărţimânt este insă Ma­ tele in negru ale revoluţionarilor executaţi în seco­
dona cu Pruncul de Lucas Cranach bătrânul. Dar lul al XVIII-lea. Horia. Cloşca şi Crişan. datorite
şi portretul. care arată pe un patrician ales, de lui J. Martin Stock.
Christoph Amberger. alcătueşte o podoabă intre ERWIN REISNER
cele rare ale colecţiei. Afară de aceste tablouri ar Sibiiu, Sept. 930. dela Muzeal Brukenthal
mai trebui amintite două compoziţii cu animale de Din limba germani de Emanoil Bucuta
Heinrich Roos. aşa numitul Potter german, o

Pictor spaniol din sec.XVII .• Mari* cu I*u9 Fot©F»»cfc««