Page 14 - 1930-08

402
b o a b e d e G R Â U
5. Cartea bună. pentru 100 Iei să se poată pune la dispo­ Comitetul secţiei Bucureşti este format din următoarele
ziţia publicului 5 volume de literatură, istorie, ştiinţă şi po­ persoane :
litică.
Preşedinte : Şt. Pop : Vice-preşedinte: Petre Dulfu şi D.
6. Împărţirea de premii la elevii meritoşi. Z. Furnică (membru fondator); Secretar: Ilie Al. Arde-
Se mai hotărăşte ca secţiile Ligii să se federalizeze cu leanu ; Casier: Ion Drăgulinescu ; Membrii: N. E. Dumi-
toate societăţile culturale din localitatea respectivă. trescu. D-na Isabela Sadovcanu şi Traian Stoenescu. Mem­
Se porneşte formarea unul fond ..N. lorga" pentru erei. brii cooptaţi: I. St. Furtună şi Gh. Ionescu.
rea unei şcoale de misionare la Vălenii de Munte. Romănil Comitetul central executiv pe anii 1929—1934 sunt:
din America contribuiesc şi ei cu 2000 dolari. Preşedinte : N. Iorga ; Vice-preşedinte : Ştefan Lambru şi
In 1923 cursurile Ştefan Pop: Secre-
de vară dela Vă­ tar-general : Zaha-
lenii de Munte trec ria D. Florian; Se­
sub patronajul Ligii. cretar administrativ :
Se alege un comi­ Ilie Al. Ardeleanu ;
tet ca să redacteze Casier-ccntral G. D.
statutele „Asociaţiei Scraba ; Membrii :
de cultură română- General I. Mano
cehoslovacă". spe- lescu, N. Batzaria,
rându-sc a se creia Dr. I. Mitulescu.
şi o bursă loan Ur­ Tit Simedrea. Mo-
ban Jarnik. La con­ ciorniţă: Membri
gresul dela Galaţi cooptaţi : Gh. Mo-
d. prof. N. Iorga roianu, I. T. Oro-
propune ciclarea u- veanu. Munteanu-
oui panteon român Râmnic. George Ior­
unde să fie îngro­ ga. General Dănilă
paţi oamenii mari ai Pop. N. A. Cons-
Neamului. Se mai tantinescu. N. S.
propune ca Liga să Dumitrescu. P. An-
ia iniţiativa ţinerii tonescu ; Cenzori:
unui congres al tu­ Gr. Costescu. P. Pa-
turor Universităţilor naitescu. N. E. Du­
populare. In 1924 se mitrescu : Cenzori
comemorează p r i n supleanţi: Gh. Io­
conferinţele d-lui nescu. C Dobrescu.
prof. N. Iorga me­ N. Stroilâ.
moria lui D. Cante- O bibliografie
mir şi Gh. Lazâr. completă a tipăritu­
La 8 Noembrie 1926 rilor Ligii e aproape
se aşează piatra fun­ imposibil a se face,
damentală a Palatu­ mai ales că de cele
lui Ligii Culturale. mai multe ori se ti­
Maiestatea Sa Ele­ păreau diferite vo­
na a acoperit întâia lume fără a avea
pergamentul in pre­ vre-o dovadă că
zenţa cavalerilor or­ sunt tipărite de Li­
dinului Mihai Vitea­ gă. Vom da mai jos
zul. membrilor Li­ pe cele mai însem­
gii. etc. Congresul nate.
anual al Ligii Culturale se ţine în acest an la Blaj intr'un Statutele Ligii. Darea de seamă a secretarului Lupulescu
marc entusiasm. Printr'un manifest către ţară. publicat pe anul 1891 şi Memorandul studenţilor tipărit In 13.000 ex.
in Universul, d. prof. N. Iorga începe strângerea fondurilor şi n mai multe limbi, după materialul furnizat de Slavici, for­
pentru creiarea unui institut ce va servi minoritarilor, in mează primele publicaţii ale Ligii. Cea de a doua capătă o
felul acesta sărbătoreşte cei 60 ani ai Regelui Ferdinand. marc importanţă prin distrugerea arhivelor Ligii. Cu moartea
La 7 Noembrie 1929 s'a inaugurat — visul Ligii Cultu­ lui Grigore Brătianu se scoate in 1893 un volumaş intitulat
rale Palatul Ligii in prezenţa Maiestâţei Sale Elena. Pre­ „Gr. T. Brătianu”.
şedintelui Consiliului de Miniştri, a diferitelor autorităţi. In 1894, Urechia tipăreşte ..Voci latine", un aibum cu pă­
In momentul de faţă Liga Culturală arc 114 secţii şi 56 rerile diferiţilor oameni politici şi literaţi din Occident. Cu
cari nu mai răspund circulărilor trimese in anul 1930. un an mai Înainte secţia Craiova tipăreşte o dare de seamă.