Page 3 - 1932-09
P. 3

Vederea Bucureştilor la începutul veacului XIX. (Bielitz) Col. Muzeului Municipal


                   B U C U R E Ş T I I                               V E C H I

           Introducere.  Cc  cauze  contribue  ca  unele  oraşe   După  ce  în  antichitate  a  fost  o  aşezare  bine
        să  devină  capitale  şi  căror  împrejurări  se  datoreşte   adăpostită  în  punctul  cel  mai  prielnic,  strategic  şi
         că multe  din  capitale  şi-au putut  păstra  situaţia lor   comercial,  de  pe  cursul  de  jos  al  Dâmboviţei,  a
         privilegiată sute şi mii de ani?                devenit  în  evul  mediu  o  cetate  importantă  a
           De  sigur  că  numai  întâmplarea  sau  capriciul   principatului  Ţării  Româneşti,  dublată  de  un  orăşel
         vreunui  suveran  n’au  putut  ridica  aceste  oraşe  în   ce  servia  de  popas  sigur  negustorilor  cari  lucrau  cu
         fruntea  celorlalte,  ci  a  trebuit  ca  ele  să  corespundă   porturile apropiate ale Dunării.
         unor  anumite  condiţii  de  ordin  geografic,  politic,   In  a  doua  jumătate  a  veacului  al  XV-lea  Bucu­
         militar,  economic,  etc.  într'o  măsură  mai  mare   reştii  ajung  «scaun  de  domnie*,  alăturea  de  Târgo-
         decât  altele  şi  astfel  să  se  impună  ca  centre  ale   vişte,  capitala  mai  veche  a  acestui  principat;  iar
         ţărilor respective.                              în  veacurile  următoare  situaţia  politică,  militară  şi
           Au  fost  timpuri  când  suveranii  şi  guvernele  nu   economică  a  ţării  schimbându-se  tot  mai  mult  în
         aveau reşedinţe fixe, ci mai multe localităţi serveau   defavoarea  acestui  din  urmă  oraş,  Bucureştii  rămân
         pe rând ca sedii ale puterii şi administraţiei centrale.   singura  capitală  a  principatului,  iar  Târgoviştea
         Au  fost  de  altă  parte  cazuri,  când  în  urma  unor   trece pe planul al doilea.
         prefaceri  radicale  în  situaţia  unei  ţări,  s’a  simţit   In  calitate  de  capitală  şi  datorită  împrejurărilor
         nevoia  de  a  se  muta  capitala  în  alt  oraş  mai  po­  care  îl  favorizau,  oraşul  Bucureşti  devine,  încă  din
         trivit  nouilor  împrejurări  şi  a  se  părăsi  vechea   veacul  al  XVII-lea,  centrul  mişcării  naţionale  care
         capitală,  care  a  trecut  apoi  în  rândul  oraşelor  de  a   urmărea  liberarea  ţărilor  româneşti  şi  a  creştinilor
         doua ori a treia mână.                           din  Balcani  de  sub  stăpânirea  semilunei;  mai
           Astfel istoria capitalelor, mai mult decât a celor­  târziu  tot  acest  oraş  este  în  fruntea  mişcării  de
         lalte oraşe, a fost totdeauna strâns  legată de istoria   salvare  a  românismului  de  sub  influenţele  culturale
         ţărilor  ale  căror  centre  erau,  iar  soarta  lor  a  fost   şi  politice  străine  şi  de  sub  tirania  rusească  şi
         determinată  în  mare  parte  de  transformările  prin   austro-ungurească;  în  sfârşit  tot  de  aici  porneşte,
         care au trecut aceste ţări.                      în  primele  decenii  ale  veacului  al  XlX-lea,  acţiunea
           Oraşul  Bucureşti  este  şi  el  o  veche  capitală,  a   cea mai hotărîtă pentru realizarea unităţii naţionale.
         cărei  aesvoltare  se  confundă  într’o  mare  măsură   Iar  ca  urmare  a  rolului  conducător  ce  l-a  avut
         cu istoria ţării şi poporului românesc.          în aceste mişcări, Bucureştii câştigă în politica

                                                B'Htttea wurocîptuM om
                                                SALA DE LECTURA
   1   2   3   4   5   6   7   8