Page 9 - 1933-02
P. 9

AL. BORZA: MONUMENTELE NATURII IN ROMÂNIA                              7»

        pe  care  apoi  le  aruncă,  sdrobind  în  mod  vandalic   pilor,  pentru  completa  extirpare  a  rarităţilor  mai
        stalactite,  stalagmite  făurite  cu  atâta  artă  de  meş­  importante din fauna şi flora ţării!
        tera  natură  prin  peşterile  noastre?  Nu  pseudo-   Distrugem  pe  încetul,  şi  uneori  în  tempo  ac­
        turiştii  cei  inculţi  doboară  stane  de
        piatră,  aprind  pădurile  din  neglijenţă
        şi  degradează  prin  iscălitura  lor,  fără
        nici  o  importanţă,  cele  mai  pitoreşti
        aspecte din natură?
          Această  grijă  de  altfel  pentru  pu­
        nerea  în  evidenţă  a  frumoaselor  vederi
        no  prea  are  nici  direcţia  Căilor  Ferate
        Române,  când  plantează  pe  linia
        Braşov—Predeal—Sinaia  perdele  ade­
        vărate  de  conifere  urîte,  care  închid
        priveliştile  neîntrecute  spre  Piatra-
        Mare,  spre  masivul  clasic  al  Buce-
        gilor,  clădind  pe  deasupra  magazii
        diforme  în  calea  ochilor  noştri  dor­
        nici  de  cât  mai  multă  încântare  care
        se  revarsă  din  Furnica,  Jepii,  Vârful-
        cu-Dor şi mai ales din Caraiman.
          Mult  a  păcătuit  şi  şcoala,  nu  negii  -
        jându-şi  numai  datoria  de  a  da  o  în­
        drumare  viguroasă  tinerimii  spre  res­
        pectul  şi  dragostea  naturii,  spre  cul­
        tul  arborilor  şi  ocrotirea  păsărelelor,
        aceşti  amici  ai  noştri.  S'au  găsit     Rezervaţia dela Suat !□ Câmpia Transilvaniei. Foto Borza
        doar  dascăli  şi  profesori  cari  îndem­
        nau  elevii  să  facă  colecţii  de  ouă  —  unde  s'ar   celerat,  tot  ce  ne-a  hărăzit  specific  natura  din
        fi  putut  petrece  aceasta  decât  odinioară  la  Ca­  belşug:  neamuri  rare  de  plante,  de  animale,  medii,
        racal ! — sau să adune cuiburi pentru muzeu!     de  viaţă,  păduri,  dune  şi  stepe,  copaci  bătrâni,
          Parcă  n'ar  fi  destul  de  criminală  acţiunea  ma­  stânci pitoreşti şi peşteri!
        rilor  muzee  din  Apus,  care-şi  trimit  agenţii  in   Şi  ce-am  distrus,  dispare  adesea  definitiv  pentru
        munţi şi în Deltă, în Dobrogea, în Insula Şer-   economie,  pentru  ştiinţă,  pentru  educaţia  estetică
                                                         şi  patriotică  a  tinerimii,  pentru  sănătatea  genera­
                                                         ţiilor  viitoare.  Bourul  (Bos  primigenius),  zimbrul
                                                         (Bison  europaeus)  în  veci  nu  mai  revin,  pădu­
                                                         rile  cu  greu  se  mai  refac,  dispare  stepa  cu  ierbu-
                                                         rile-i rare. Ne sărăcesc fauna şi flora!
                                                           Acesta  a  fost  ţipătul  de  alarmă  al  naturaliştilor
                                                         din  vechea  şi  noua  ţară,  cari  au  cerut  milă  şi
                                                         protecţie pentru comorile naturii primejduite.
                                                           In  Basarabia,  Muzeul  Naţional  din  Chişinău  şi
                                                         în  special  doctorul  Miller  au  propovăduit,  încă
                                                         înainte  de  Unire,  necesitatea  de  a  ocroti  natura
                                                         primitivă  care  dispare.  In  Bucovina  şi  Ardeal  mi­
                                                         nisterele  de  agricultură,  societăţile  de  turism  şi
                                                         cele  botanice  au  pus  chestiunea  la  ordinea  de  zi,
                                                         în  colaborare  cu  naturalişti  entusiaşti.  Silvicultorii
                                                        şi  naturaliştii  s'au  gândit  şi  în  vechea  ţară  mai
                                                        întâiu la datoria de a scăpa natura.
                                                           Abia  după  Unire  apar  intâele  roade  ale  acţiunii
                                                        generoase  pornite  în  acest  sens,  utilizând  metode,
                                                        ca  şi  in  apus:  crearea  de  rezervaţii  şi  parcuri
                                                         de  ocrotire,  desfăşurarea  unei  propagande,  acţiune
                                                         pentru  înfăptuirea  unei  legi  speciale  de  protecţia
                                                         « monumentelor » naturii.
             Hieracium pojontense din rezervaţia Tulgheşului   întâiu  d-1  Mihai  Haret,  preşedintele  «Touring
                                                         Clubului  *,  crează  parcul  natural  «Cocora  »  din
                          Foto Nydridy
                                                         Bucegi. In Bucovina, d-1 Guşuleac, profesor de
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14