Page 5 - 1934-04
P. 5

IOAN C. BACILA: SECŢIA STAMPELOR DELA ACADEMIA ROMANA                       *97

          Intre  anii  1892—1895,  numărul  hărţilor,  stam­  în  vara  anului  1923,  cuprinde  vederi  din  Oltenia,
        pelor  şi  portretelor  se  măreşte  şi  printre  donatori   Colecţia  Generalului  E.  Pencovici,  Colecţia  de
        se  numără  Regele  Carol  I,  care  dărueşte  portretul   hărţi  a  inginerului  Stavrake  Nicolescu  din  1845,
        lui  Vasile  Alecsandri  —,  D.  A.  Sturdza,  V.  A.   a  lui  Baron  Barbu  Bellio,  Grigorie  Em.  Filipescu,
        Urechia,  B.  P.  Hasdeu,  General  St.  Fălcoianu,   Colecţia  Colegiului  Sf.  Sava  intrată  în  1901  odată
        Dr.  C.  I.  Istrati,  D.  C.  Olănescu,  Preotul  Dimitrie   cu  Biblioteca  Centrală,  Colecţia  lui  Virgil  Ple-
        Dan,  N.  Kretzulescu.  In  anul  1895  Academia   şoianu,  St.  Sihleanu  şi  Colecţia  de  fotografii  a  lui
        Română  cumpără  3  hărţi,  19  stampe  şi  54  de   Niculae  Densuşianu  cu  tipuri,  costume  şi  vederi
        portrete (fotografii şi litografii).             din  România,  Italia,  Peninsula  Balcanică,  foto­
          Prin  legea  din  11  Aprilie  1901  Biblioteca  Cen­  grafii care cea mai mare parte le-a folosit în lucrarea
        trală  din  Bucureşti  se  încorporează  la  Academia   lui Dacia Preistorică.
        Română cu toate hărţile, stampele şi portretele ei.  Afară  de  aceste  colecţii  au  făcut  donaţii  de
          In  anul  1904  Martie  19  se  face  legea  şi  regula­  multe  stampe,  hărţi,  portrete,  vederi:  Gh.  Ada-
        mentul  pentru  a  se  trimite  şi  lucrări  de  litografie,   mescu,  Prof.  I.  Bianu,  D-na  Bachelin,  I.  Bunescu,
        fotografie,  planşe,  note  muzicale,  în  câte  două   directorul  revistei  «  Critica  *,  D-ra  Constanţa  Gre-
        exemplare  Academiei  Române,  Bibliotecii  Cen­  cescu,  G.  Balş,  Const.  I.  Karadja,  Fotograful
        trale  din  Iaşi  şi  câte  un  exemplar  Fundaţiei  Uni­  Franz  Mandy,  Iuliu  Moisil,  L.  Mrazec,  D.  N.
        versitare  Carol  I  din  Bucureşti,  ceea  ce  legea  din   Svilokossitch, G. Vâlsan, S. Mehedinţi.
        1885 nu prevăzuse în mod precis *).                D-1  I.  Bianu  în  şedinţa  Academiei  Române
          După  războiu,  Academia  Română  a  cerut  apli­  dela  18  Mai  1920  arată  că  materialul  acestei  secţii
        carea legii şi asupra teritoriilor noui şi în 19 Decem­  devenind destul de bogat s'a stabilit în amănunte
        vrie  1922  «  Monitorul  Oficial  *  publică  un  articol
        de lege pentru completarea art. I din legea din 1904.
          Datorită  legilor  făcute  în  1885  şi  1904,  autorul
        moral  fiind  d-1  Profesor  I.  Bianu,  Bibliotecarul
        Academiei  Române,  colecţiile  acestei  secţii  au
        crescut  foarte  mult  şi  mai  cu  seamă  după  1919
        s’a  simţit  nevoia  ca  ea  să  se  organizeze  definitiv*),
        începutul  l-a  făcut  răposatul  profesor  Octav  Lu-
        goşianu, după planul dat de d-1 I. Bianu.
          In  acest  timp  diferite  colecţii  au  intrat  la  Aca­
        demia  Română,  fie  prin  cumpărare  sau  donaţii,
        astfel sunt: Colecţia lui Gr. N. Mânu, cumpărată

          *)  Legea  din  1885.  Art.  I.  —  Fiecare  tipograf  este  obligat
        a  remite  din  orice  carte,  broşură,  ziar  sau  orice  altă  tipărire
        ce  se  va  executa  in  atelierul  său  câte  trei  exemplare  Biblio­
        tecii  Centrale  din  Bucureşti,  Bibliotecii  Academiei  Române
        şi Bibliotecii Centrale din Iaşi.
          Legea  din  1904.  Art.  I.  —  Proprietarul  oricărui  atelier
        de  ane  grafice:  tipografie,  litografie  sau  orice  procedeu  de
        arte  grafice,  este  obligat  să  trimită  din  orice  carte,  broşură,
        revistă,  ziar,  note  muzicale,  hartă  geografică,  planuri,  stampe,
        portrete,  tablouri,  foaie  volantă  şi  orice  altă  reproducere,
        câte  două  exemplare  Bibliotecii  Academiei  Române  din
        Bucureşti,  câte  două  exemplare  Bibliotecii  Centrale  din
        Iaşi  şi  câte  un  exemplar  Fundaţiunii  Universitare  «  Carol  I  •
        din  Bucureşti;  iar  aceste  biblioteci  sunt  obligate  să  le  pri­
        mească şi să le păstreze in depozitele lor.
          Din  orice  planuri,  stampe,  portrete,  tablouri  sau  din
        orice  reproduceri  artistice  care  se  execută  nu  prin  tipar,
                                                             Lăncer moldovean, cromolitografie de G. Asachi (1855)
        d  prin  alte  procedeuri  grafice,  ex.  prin  fotografie,  se  tri­
                                                                              (18x23)
        mite  de  asemenea  numărul  de  exemplare  arătat  la  aliniatul  I,
        atât  când  ele  constituesc  părţi  sau  sunt  suplimente  ale  unei
        lucrări  din  cele  dela  alin.  I,  precum  şi  când  sunt  multipli­  un  plan  definitiv  de  organizare,  lucru  ce  s’a  făcut
        cate spre a fi puse separat în comerţ.           şi se continuă acum după acel plan.
          *) Pentru creşterea colecţiilor de stampe, hărţi, portrete,   Această  secţie  cuprinde:  A)  Hărţi  şi  atlase,
        se pot consulta Analele Academiei Române. Dezbaterile dela   B)  Stampe  cu  subdiviziuni  după  natura  conţinu­
      , 1892—1934 şi Creşterile Colecţiilor dela 1905—1919.  tului: Portrete, Istorie militară. Etnografie, Ico-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10