Page 3 - 1934-07
P. 3

Inscripţie pe una din intririle bisericii Pitnarhiei din Stambul pomenind pe Coostamin,
                                        Capuchehaia al Ungrovlahiei, 1720



     NOUI URME ROMÂNEŞTI LA STAMBUL


       Am  avut  norocul  să  dau  dc  Mitropolitul  Ilio-   «Al  lui  Ioan  Mihail  Racoviţă  Voevod  şi  al
     polei,  Ghenadie  Arabazoglu,  cunoscut  scriitor  bi­  fiilor săi *.
     sericesc,  care  a  fost  un  preţios  şi  binevoitor  că­  Efrosina  Calimahi  a  ţesut  cu  mâinile  ei  pe  un
     lăuz  cercetărilor  mele  în  Stambul.  De  pe  balconu-i   aer, înfăţişând stema Moldovei, cuvintele:
     la  Amautchioi  mi-a  arătat  frumuseţile  Bosforului,
     adăugând:  «Au  ştiut,  unde  să-şi  aleagă  locuinţă,   «Aminteşte-ţi,  Doamne,  de  roaba  ta  Efrosina
     unii  din  prinţii  voştri;  Moruzi,  Calimahi,  Şuţu   Calimahi ► .
     aici  au  stat.  Una  din  străzi  poartă  încă  numele   Din  Amautchioi  trecem  la  Patriarhie.  Nimerim
     acestuia din urmă, rostit în turceşte Sudzu ». Ne-am   tocmai  de  ziua  sărbătoririi  Indictionului,  adică  în­
     dus  apoi  să  vedem  ceea  ce  a  rămas  din  vechile   ceputul  anului  religios.  Iau  parte  la  ceremonie,
     reşedinţi:  beciuri  desgolite,  pereţi  tari  de  reazim   aşezându-mă  în  locul  strinilor  voevodale,  numite
     ce  poartă  astăzi  sălaşurile  de  scânduri  ale  unei   arhondică,  şi  care  aveau  odată  stemele  principa­
     întregi  populaţii  sărace  —  toate  grămădite  în   telor române — ceea ce se vede şi astăzi la biserica
     preajma  bisericii  Arhanghelului  Mihail,  de  care   mitropolitană  din  Adrianopol,  după  spusa  călăto­
     bogaţii  enoriaşi,  ajunşi  mai  târziu  domnitori  in'  rului  englez  Harry  Charles  Luke:  «Un  tron  în­
     Ţară,  şi-au  adus  aminte  şi-au  înzestrat-o  cu  multe   doit,  din  care  jumătate  poartă  stema  Valahiei,  cea­
    daruri.  Mărturie  avem  paisprezece  hrisoave,  bine   laltă  jumătate  stema  Moldovei.  Se  pare  că  Hos-
     păstrate,  dintre  anii  1777—1820,  cu  peceţile  Dom­  podarii  Fanarioţi  ai  Principatelor  Danubiene,  când
    nilor  Ipsilanti,  Şuţu,  Moruzi,  Calimahi  şi  Caragea.   purcedeau  din  Constantinopol  să-şi  iea  in  primire
     Un  potir  sfânt  de  argint  este  —  cum  spune  in­  dregătoriile  în  Bucureşti  şi  Iaşi,  obişnuiau  a-şi
    scripţia grecească:                              întrerupe călătoria vreo zece zile la Adrianopol;
   1   2   3   4   5   6   7   8