Page 5 - Bunul_Econom_1900_06
P. 5
Nr. 6 BUNUL ECONOM Pag. 5
ştinţă. Intre altele şi din O răştie una cu 14 I Teodor Pop din Baia-de-Criş, Fr. HosSzn-Longin Balul arangiat de tinerimea română din
•subscrieri. Adresendu-'i şi tinerimea romană | din Deva şi Dr. St. C. Pop dela Arad. Orăştie la 10 Febr. n. a reuşit bine. A lost
•din Bucovina o atare adresă, simpaticul de Purtarea tinerilor a iost foarte: hotărîtă cercetat, pe lângă familii române, şi de nu-,
legat i-a răspuns cetim în «Patria» — în naţională. Ei au fost pedepsiţi însă cu câte măroase familii săseşti, cum şi maghiare. Mi
următoarele: 6 săptămâni temniţă ordinară şi 250 coroane liţia a fost asemenea bine representatâ.
Mult stimate domnule! ; ; în bani. Au înaintat recurs.’
Pe drum, în Brad, Deva etc. li s’au O ştire dureroasă vine dela Arad. Gus
«Frumoasa adresă am primit-o. Vă rog
să exprimaţi donatoarelor drăgălaşe şi dona făcut frumoase ovaţiuni tinerilor. La Orăştie tau A ugustini, Slovacul înflăcărat naţionalist,
torilor mulţumită mea cea mai cordială şi să-’i asemenea li-a ieşit în cale tinerime şi inte care a lucrat mulţi ani în redacţia «Tribunei»,
asiguraţi, că ţin de prima mea datorie de a ligenţă, salutându-’i cu iubire. cultivând -bunele legături între Români, Slo
mă întrepune pentru naţiunile creştine. vaci şi Sârbi, ear’ în anii din urmă ■ lucra în
Cât ajung puterile mele slabe, totdeauna D area şcola ră d e r§ cr. ce să plăteşte
-şi sigur voiu face aceasta şl în orbce împre redacţia «Tribunei Poporului», suferind de
jurări ţin de misiunea mea cea mai sfântă de de fiecare copil umblător la şcoală, e în ajun mulţi ani de o grea boală de nervi, s’a îm
a sta in ajutorul celor suprimaţi. de a fi ştearsă. Guvernul va pregăti o lege, puşcat Marţi dimineaţa. Domnul îl odieh-
Nu p erd eţi n ădejdea în D umnezeu ş i o va trece prin dietă şi va şterge darea asta. neascâ în pace,
în viitor, pentru-că cau sa pentru ca re luptaţi
■este cau să dreaptă, ea este cau<:a nobilei Concertul «Reuniunii române de cântări» I. P. S. S. Metropolitul Dr. V. M ikâlyî
Voastre naţiuni pe ca re cit, a cela şi drept tot din Orăştie, care are loc în 12/24 Febr. în
• aşa d e m ult o iubiţi ca ş i eu p e a mea. d e A pşa, împlinind la 14 Febr. n. 25 ani de
sala otelului Szechenyi, să va da cu urmă
„Se tră iască Rom anii J* când a fost înălţat Ia treapta archieriei, şi-a
toarea Programă:
Al D-Voastre sincer sărbat Mercuri iubîfeul în Blaj, cu pompă şi
1. «M’aş mărita», cor. mixt. de Tim.
participare mare. «Unirea» a eşit în numer-
E. Schneider m. p. Popovici, 2. «Mândruţo», cor bărb. de Ni-
festiv.
colau Ţodea. 3. a) «Barcarola veneţiană», b)
In Budapesta e pe cale a se înfiinţa o
«Copilul», Solo pentru bariton de Flechten- Capitala României, B ucureşti, a crescut
parochie gr.-or. română, ca urmare a scpaţerii macher. 4. «Ce faci, Ioano?», cor mixt de
acum 8 ani a limbii române din biserica gre în. cei din urmă 6 ani, cu peste 50.000 lo
G. Dima. 5, «Zorile», duet pentru Şopran cuitori. De unde în 1894 avea 230.000,- azi
cească. P. S. . Sa Episcopul Goldiş, căruia
şi Alt de G. Dima. 6. a) «Foaie verde pup are 280.000 locuitori.
’Româmi gr.-or. din Pesta au înaintat rugare
de crin» b) «Mătuşa Angheluşa», corhri mixte
în acest obiect, a numit ; deja de cap al pa-
.de Tim. Popoviciu. 7. «Fetele casnice», cor Dela .1 Martie încolo, ori-ce telegramă
rochiei pe dl G. Bogoevici, secretarul fun-
de dame de T. Popoviciu. 8. «Nu-i dreptate», dată pentru o comună unde nu e postă şi
daţiunii Gctzsdu.
cor mixt, de G. Dima. După concert, joc. telegraf, va fi dusă celui adresat prin un ex
Cei-ce n’âu-primit invitări să se considere in pres, avend adresatul a plăti o taxă de o co
Proces politic la Baia-de-Criş. Marţi în
vitaţi prin foaia noastră! roană, fără, privire la depărtarea staţiunii te
1/13 Februarie s’a pertracţat naintea jude
cătoriei din Baia-de-Criş procesul pornit con legrafice.
Mercuri în ziua «lntimpinării Domnului»
tra tinerilor universitari Ioan Scurtu, Coriolan
(2/14 Febr.) a fost alegerea comitetului pa- Dr. E lie Cristea, secretarul consistoriu-
S tecr şi G eorge N ovacovici, cari au depus
rochial şi a epitropiei De un nou period de
cununa pe mormântul • luj lancu la Cebea, lui din Stbiiu, a fost Dumineca trecută, chi-
trei ani, în comuna bisericââscă gi.-or. din
la 19 Decemvrie anul trecut între vorbiri rotonit diacon, fiind hotărît a întră şi in ci
Orăştie, Alegerea a decurs liniştit şi a fost,
naţionale. Procesul li-s’a făcut titulo că ar fi nul monarchal. D-zeu să-’i ajute.
cu puţine schimbări, reales comitetul vechiu
«vătămat religiuuea* prin ducerea cununei în
şi epitropia. S e r tiS n â tu r ile au iernat pân’ acum
biserică şi prin vorbirea ţinută şi în biserică
Tot atunci s’au ales ca deputaţi mireni bine şi pe la noi. Despre cele din România
.despre eroul Avam Lancu, hulit de procurorul
la sinodul protopopesc din partea parochiei, «Amicul Agricultorului» dela 1 Febr. v. ne
dela Alba-Iulia. Inimoşii tineri au fost apăraţi
dnii Dr. I. Mihu şi Iosif de Orbonaş. spune următoarele:
în chip strălucit şi cu foc, de dnii advocaţi
«Sămănăturiie de toamnă au întrat în
Vreau să mă folosesc de lecţia ce-’mi — Mu rog, ci faci dumnita cu vergea frăţite în iarnă; zăpada le-a favorisat, ploile
dai tu. Nu voiu uita nici odată că răbdarea astă ? căzute în ultima decadă vor .fi de mare fo
— Fac ţeavâ la o puşcă. los, pentru înaintarea repede şi împuternici
■şi voinţa tare, pot învinge toate piedecile. rea lor, astfel că putem fi animaţi de cele
— Puschi ?
Şi eu îmi voi câta o ţintă nobilă, voi încerca mai bune speranţe pentru recolta viitoare de
; — Dai.
să o ajung fără să mă abată greutăţile, şi Şi numai se pomeneşte cu'Ovreiul că rapiţă şi grâu, precum şi a puţinei săcări ce
să mă desgustez din causă lor şi a nedrep strigă: s’a sămănat pe alocurea.»
tăţilor. Sper să devin om adevărat, folositor Pe la noi a început Mercuri noaptea şă
— Ruhâlăl... Ruhâlă!...
mie, familiei şi ţării mele, după-cum tu te-ai ploaie, ieri Joi a ploat toată ziua, ear’ azi,
— Vuus?... răspunse balabusta din odaia
arătat -mamă bună, devotată şi curagioasâ Vineri, a fost noros şi rece.
de alături.
.pentru puişorii tăi flămânzi Cpt. — Puzeşte copii, Ruhâlă, domnu face
Biserică aprinsă. In 2/14 Febr. oameni
puschi! .
S N O A V E fără grije umblând cu ţigări în turnul bsie-
GÂNDEAM
ricii din Tămăşasa (tractul Orăştiei), locuitorii
II duc pe ţigan la primărie să-’i ia Ro-
FACE PUSCHI
coteala la ce a furat nişte găini dela un ro au avut spaima de a-’şi vedea fumegând co-
— Un Ovrei vindea fierărie. Iacă îi în-
mân din sat. perişul bisericii, care luase foc, Au grăbit însă
rtră un Român în prăvălie. - II chiamă primarul şi-’l judecă: şi l’au stîns nainte de a să fi putut lăţi mai
— Mă rog, aveţi vergele de fier? — Bine, mă, nu te mai astâmperi, nu tare focul.
— Cum să n’avem 1 te mai laşi de hoţii, că uite o să: ’ntunzi
puşcăria, mă...
Şi îi dă Ovreul să vază Românul fel dc Cu bucurie ,am aflat, că membrii. Reu
— Ce hoţia, domnule primarule, eu
fel de vergele şi mai lungi şi mai scurte, şi niunii noastre economice, Ionuţ S tejă n esc şi
n’am făcut nici o hoţia!
mai groase '-şi mai subţiri. — Ce fel n’ai făcut nici o hoţie?,.. Nu fraţii C onstantin şi N icolae O lariu, din Cugir,
Alege Românul una, întreabă cât costă, te-a prins omul la găini? au descoperit în apropierea comunei Pui,
-ae tocmeşte şi o pune de o parte să o —• Da ce. eu m’am dus să fur găinile (Ţeara Haţegului) un bogat strat de cărbuni
lui, domnule primariule?
plătească. de peatrâ, calitate foarte bună, şi că au făcut.
— Apoi atunci dar, ce-ai căutat la coteţ?
Ovreiul de colo, după-ce ia banii, în paşii de lipsă la oficiul de mine din Zlatna,
— Eu am gândit că sunt gâşte, zău!
treabă: • pentru a-’şi asigura dreptul de proprietate la
