Page 1 - Bunul_Econom_1900_18

Anul I Orăştie, 29 Aprilie v. (12 Maiu n.) igoo Nr. 18

A B O N A M E N T E : ORGANUL I N S E R T I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie"
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m ân ia 15 franci. Apare in fiecare Sămbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

uşor taxa de asigurare chiar mai mă-
A S I G U R A R E A Un ţipet îndreptăţit.
ricică, fiind-că capăt săptămână de săp­
lucrătorilor de câmp.
tămână, ori lună de lună, bani mai
înainte de a reveni şi a arăta ce
Eată un lucru la care se gândesc mulţi la mână, şi a fi lucrător agricol, credem că trebue făcut prin comunele
de mult oamenii din ministeriul de care nici de nenorociri nu-’s aşa tare noastre pentru stingerea patimei beu-
ameninţat, deci nici la ajutor nu ajung
agricultură al ţerii. turii aducătoare de serăcie şi de alte
Se află în ţară societăţi pentru aşa curând, nici bani nu-’mi vin aşa rele, vom lăsa să urmeze un articol
asigurarea şi ajutorarea lucrătorilor din mulţi, prin urmare nici nu am să plă­ din foaia poporală „Albina“ din Ro­
fabrici în vreme de nenorocire, pentru tesc aşa mult ca ceialalţi lucrători mai mânia, care dovedeşte că beutura este
ajutorarea familiei lor văduvite, a nepu­ primejduiţi. pentru noi o adevărată prim ejdie eco­
tincioşilor, să află societăţi pentru asi­ De aceea pentru lucrătorii agricoli nomică naţională. Dl Pr. At. Vasilescu
gurarea şi ajutorarea lucrătorilor me­ s’a aflat de bine a să înfiinţa si întări arătând ca pildă vie însuşi satul din
i
i
seriaşi, zidari etc., numai pentru asigu­ cu lege o societate de sine, potrivită care e şi dânsul, scrie în numita foaie
rarea celui mai mare număr de munci­ trebuinţelor şi cerinţelor şi putinţelor următoarele:
tori din ţară, a lucrătorilor agricoli acestora. Vor plăti cei asiguraţi câte-o
(în munca câmpului, economiei), nu taxă de 10 cr. Şi o va ajutura şi sta­ Cât bea ţăranul Român?
se află. tul pe societate. S’ar părea că în urma conferinţe­
lor poporane contra alcoolismului, în
In ministeriul de agricultură al Nu avem încă stabilit planul de urma părinteştilor sfaturi şi pilde ce să
ţerii s’a pregătit acum un plan de lege, lege însuşi, dar’ din spicuitele vorbiri dau ţăranului prin reviste şi ziare, zu­
care va fi adus în dietă spre desbatere a sfatului din vorbă înţelegem, că pro­ grăvind beţia cu colorile cele mai negre;
şi va fi cu bună seamă primit, prin care prietarii de moşii, vor fi poftiţi ori chiar s’ar părea zic -— mai ales celor-ce să
se înfiinţează o societate de asigurare îndatoraţi a plăti doar 1/4% (1 cr. la interesează de soartea ţăranului numai
peste toată ţeara, şi a acestor lucrători. 4 fl.) după darea lor de pământ, ca cu condeiul —- că în urma atâtor duş­
ajutor acestei societăţi, pentru-ca ea mani ai rachiului, ţăranul să va disgusta
Ministrul a adunat la sfat la Ca­ şi se va îngreţoşa de această beutură,
să poată apoi fi de ajutor lucrătorilor,
pătul săptămânii trecute mai mulţi băr­ înţelegând ruina şi degradarea morală
— stăpânii să-’şi asigure servitorii, res­
baţi cunoscători ai neajunsurilor acestor în care-’l duce patima beţiei.
pective să se înţeleagă între sine a
lucrători, şi le-a spus cum plănueşte el Cu părere de rău însă trebue să
primi în slujbă numai servitori cari sunt
societatea asta de asigurare, şi le-a ce­ spun, că dorinţa noastră, nădejdea celor-
asiguraţi la această societate, (socoteală ce se interesează de binele şi viitorul
rut şi părerea lor. Toţi cei chemaţi
însă aceasta cam la masa verde făcută, ţăranului, sunt încă departe de a se
(vre-o 25 de inşi) au fost de părere
căci servitorii în ziua de azi sunt tot realisa, trebuind o luptă mai din greu
că bun lucru se plănueşte, căci prin şi o atenţiune mai încordată din par­
mai rari şi greu de căpătat, şi gazdei
aceasta să dă şi lucrătorilor de câmp, tea conducătorilor lui, pentru a-1 scoate
îi pare bine că-’i capătă, nu să-’i mai
atinşi de vre-o nenorocire în munca din neştiinţa şi miseria în care zace.
respingă de n’or fi »asiguraţi* colo şi
lor, putinţa a să coperi faţă de rău şi Spre a se vedea cât de îndărăt­
colo! Red. „B. Ec,‘) Şi astfel servitorii
a-’şi pregăti de cu vreme un scut, un nic şi surd este el la cele-ce să spun
bătrâni să poată ajunge şi ei la o pen­ spre binele şi folosul lui; spre a se ve­
adăpost pentru întâmplarea cutare.
sie la o anumită vreme şi între anu­ dea cât de adânc este înrădăcinată pa­
Dacă nu s’a făcut aceasta şi până
mite împrejurări. tima beţiei printre poporaţiunea rurală,
acum, zicea unul din vorbitori, a fost, — chiar acum când se crede că s’a
Dar’ aceste asigurări nu vor fi
câ cei-ce mai nainte au luat lucrul a început îndreptarea lui, — voiu da câ­
obligătoare (cum e de pildă obligătoare
mână, au mestecat într’una felurile de teva date şi cifre de cantitatea beu-
căsătoria civilă), ci numai cine va vrea
lucrători, băgând cum am zice într’o turii alcoolice ce consumă locuitorii
va întră de bunăvoe în asigurare. săteşti.
oală pe toţi, pe lucrătorii de fabrici
Ţinem că societatea asta va fi Voiu lua de pildă satul meu.
cu lucrătorii industriaşi şi agricoli, şi
de bine muncitorimei şi servitorimei.
toţi, şi apoi nu s’a putut face lucru In acest sat cu o populaţiune de
Omul căzut din car şi rămas cu picio­ 141 capi de familie, sunt două cârcime,
limpezit şi bine întemeiat. Căci nu-’i
rul ori mâna ruptă, împuns de o vită, în cari dela 1 Noemvriă până la 1
tot atât a fi lucrător în fabrică, unde
va avea ceva ajutor şi nu va trebui Martie a. c., s’au consumat de locuitori,
şi nenorocirea mă poate ajunge mai — după-cum să constată din declara­
să plece la cerşit.
uşor, deci şi împintenat mă simt mai ţia debitanţilor şi din registrele percep­
Vom da încă amănunte.
tare a mă asigura, şi şi pot plăti mai ţiei comunale, — 961 litri spirt şi 8590