Page 5 - Bunul_Econom_1900_19
P. 5
Nr.-19 . ■" . . : / , „ : ••■■■■■■ BUNUL ECONOM . - --- Pag- 5
' ^ Zama de lipsă la stropit se pre Fondul Iancu. In afacerea fondului
Ş tiri de tot felul
găteşte astfel :. în io ferii de apă to Iancu tabla regească din Cluj a făcut o
pim I kgr. de peatră vânătă şi I kgr. schimbare, în partea ei bănească, îmbucură
var nestins, sau apoi îndoit atâta var Ă sta n u -’ i M tliu ! Intr adevăr aşa toare faţă de judecata ce o dase tribunalul
vreme sburlită şi nărăvoasă, rar s’a mai po din Alba-Iulia: a schimbat hotârîrea de a
stâns. Peatra vânătă de topit se leagă
menit în Maiu. Par’că e curat April; să confisca cele 5000 fi. adunaţi şi numai
într’o pânzătură, ca se nu remână din vre-o 400 fi. să fie confiscaţi, cari s’au adu
Din o scrisoare privată din Zagrab (în
ea părţi neţopite; ear’ varul se stinge Croaţia) aflăm că şi acolo e ca pe la noi. nat şi după opreliştea anume dată de mi
deosebi, cu apă mai puţină, pe urmă — «primăvara prea plouroasă şi rece,, eu riu nistru pentru această colectă. Curia va nimici
se strecură ca se nu ajungă în zama multe rândunici*. poate şi această confiscare.
de stropit petri cele, şi peste tot părţi — Pe la noi săptămâna asta întreagă
n’am avut 24 ore lără plouă. La începutul „Dragostea1' străinilor pentru Ţara-
netopite. Aceste 10 ferii de zamâ ajung
săptămânii ploua mai puţin, după ameazi ori Românească. In 1899 au intrat În România
la Vg parte dintr’un jug. de vi ie. La de tot 51.000 de lucrători străini. In anul
noaptea; Joi a început şi noaptea şi ziua
1 jug. se cere de trei-ori atâta zamă. acesta au intrat până la 1 Aprilie (în 3 luni,
într’una, plouă rece de tot.
Ear’ dacă s. p. cineva are numai 1/s cari nu-’s cele mai în dricul lucrului) deja
In recile nopţi a zilelor trecute a căzut
jug. de viie, îi sunt de lipsă 37 Va litre chiar brumă, care a făcut stricăciuni, deşi ip.ooo lucrători străini, mai ales Unguri şăcui,
şi Bulgări, mai puţini Italeini şi Greci.
de apă, 3 7 1/2 deca peatră vânătă şi nu mari, la poame. Pe la Şibişel şi pe la
Ce va fi la vară!
tot atâta var. munţi peste tot, a nins chiar şi aici în ţi
nutul Orăştiei.
Peatra vânătă încă nu e scumpă Numărarea poporului terii noastre, care
— De pe la Cluj se scrie, că acolo în
de spăriat. Ea costă cam 35 cr., ear’ era să se facă în Ianuarie ăstan, dar’ nefiind
11 şi 12 Maiu a fost aşa rece, că noaptea
varul 2— 3 cr. kgr. îngheţa apa. Sămănătunle au fost opărite de deaj uns pregătit lucrul s’a amânat — să va
face acum negreşit în Ianuarie a anului viitor
Stropitoare sunt mari, de dus în brumă. Cucuruzul, fasolea, crastaveţii, toate
între zilele 1 până la 10.
spate, cu 10— 15 fi., ori mici, de mână, s’au uscat. Pe multe locuri cucuruzul va tre
bui sămănat de nou.
cu 4 fi. (precum s’a publicat în foaia Pavilonul româneso dela exposiţia din
— Din Lipsea se scrie, că din 15
aceasta şi se pot căpăta şi prin Reu Paris, în care e aşezat tot ce ţara a putut
Maiu n. dimineaţa, ninge ca iarna.
niunea economică dela Orăştie). Se arăta mai vrednic, ca sămn al înălţimii sale
Vineri dimineaţa în săptămâna de după culturale, economice, industriale sau comer
pot întovărăşi 2 până în 3 inşi să-’şi
Sfântul George, era prin Cernăuţi, scrie ciale, — a fost vestit a să deschide negreşit
iee una. «Deşteptarea*, un frig ca ’n dricul iernii. Pe privitorilor pe 3/16 Maiu.
Proprietarii de vii să nu se dea la amiaz a început a ploua în două cu omăt.
înapoi dela a-’şi cumpăra stropitori şi Frigul a ţinut toată ziua. Bucureştii, capitala vigurosului Regat
a-’şi stropi viile, căci fără asta perd român, şi-a încheiat socotelile anului trecut
fiindu-’i 151.519 lei mai mari venitele ca
înzecit de mult într’un an. Funcţionari orăşeneşti noi. Represen-
tanţâ oraşului Orăştie a ales în şedinţa sa cheltuelile.
Stropitul e neapărat trebuincios şi
dela 17 Maiu n., condusă de vicişpânul co
pentru viile ce se plantează din nou. mitatului, nou cassar şi controlor orăşenesc. Marea moşie a lui Velicska dela lh -
bâlna, pe care o cumpărase Adolf Hirsch,
încuibată în aceste vii, peronospora le La postul de cassar devenit vacant prin ab-
— a ajuns acum în mâni româneşti. D-na
pustieşte mult mai îngrabă ca pe cele zicerea dlui Schaser, a fost ales dl Schuller
Ana Adarnovici din Abrud a cumpărat-o zi
bătrâne. Moriz, ear’ lâ cel de controlor dl Incze I.
lele astea dela dl Hirsch, cu 160,000 fi.
I o r g o v a n
dinţi ascuţitul cuţit şi ţipă beţi etc„ o frasă ori pui prea multe silabe ori prea puţine. câte nouă; câte nouă, câte vouă? Vechi sunt
care par’că e ţiţăit de şoarece. In poesîe Ca glumă, într’o zi, privind un lan de răpită nouă, nouă două: două nouă, vouă nouă,
însă, poetul de multe-ori imitează sunete nu prea des răsărită, am zis unui prieten: nouă două ouă nouă, vouă nouă ouă vechi *)*.
de-ale naturii, şi atunci îngrămădirea aceleiaşi Ştii tu ce e româneşte frasa ra ra ra ra ra
Eu aveam de gând să vă spun o cu-
consonante sau vocale (afară de ţ) în loc să ra ra i Prietenul meu m’a privit cu mirare,
riositate a cacofoniilor acestora. Dar’ o las
fie cacofonie e o frumuseţe. Alexandri zice, văzând că-i număr, pe degete şapte ra şi-l
pe altă-dată, căci v’am spus prea multe din
despre hergelia din Dan căpitan de plaiu, asigur că e o frasă cu înţeles ce-i spun, dacă
tr’un resuflet, şi nu tni-e că obosesc şi eu
că venia potop rotopitor, îngrămădind trei p, ultimul ra îl completez şi zic rapiţă. Eu mă
scriind, dar’ mi-e că obosiţi d-voastră cetind
trei t şi cinci o, ca să imiteze vuetele cailor. gândeam la frasa: Rar ar ara rara rapiţă ţă
şi nu mai luaţi bine seama la ce spuiu. Şi
Acel to, repetat de trei ori e sunetul galo ranii dacă... etc.
vreau să vă las şi vreme, ca să găsiţi curio-
pului. Şi ca să facă această frumuseţe de su Luciul acesta e o jucărie; dar’, ori-cum,
sităţile pe care le*am pomenit mai sus,' şi
nete, Alexandri a îndrăsnit chiar să creeze o jucărie frumoasă, căci e curios să poţi face
dacă le veţi găsi, să vă dea Dumnezeu să
un cuvânt: nu e româneşte nici un verb a o frasă în care să ai şapte ra unul după
nătate; să v’o dea Dumnezeu, şi dacă nu le
rotopî, şi nu e vorbă existentă rotopitor. altul, şi jucăria aceasta e potrivită ca ghici
veţi găsi. Dar’ dacă vă plac lucrurile aces
Dar’ e mai mult de cât atâta. Alexandri zice: toare. Acum, pentru-că trăesc la oraş, eu nu
tea, atunci să ştiţi că n’aştept să fiu rugat.
«Deodată se aude un tropot pe pământ, un mă cred mai deştept de cât d-voastră care
Mie îmi place să le spuiu, şi ştiu destule.
tropot de copite, potop rotopitor*. Eată în trăiţi poate la sat, şi ştiu bine că şi d-voas
două versuri îngrămădiţi: 10 i şi 8 p. < tră puteţi găsi frase în care s’ar perinda câte
Q-. Coşbuc.
Dintre câte cacofonii din repetirea si de cinci-şese ori aceeaşi silabă într’o frasă.
labei ştiu eu, fie cetite, fie căutate de mine, O cacofonie straşnică, găsită de popor
*) Pentru înţelegerea mai repede: „Câte ouă
cea mai frumoasă, şi urîţenia e frumoasă 1 e: cu scopul de-a încerca şi de-a încurca dibă
vechi, câte proaspete ? Câte nouă, câte vouă?" —.
s’a întâlnit cucu cu cucuvaia. Cinci cu la cia de rostire a vorbitorului, este aceasta cu
„Vechi sunt 9, proaspete 2; 2 nouă, vouă 9: nouă
rând! Asta am cetit-o, era însă aşa: trăesc ouăle. Un străin, care ştie puţintel româneşte,
2 ouă proaspete, vouă 9 ouă vechi".
acu ca cucu cu cucuvaia, o frasă în care nici bătut n’o poale spune; înşişi Românii
te pierzi rostind’o rar, silabă de silabă, căci se încurcă spunând-o. «Câte ouă vechi şi
