Page 1 - Bunul_Econom_1900_21

Anul I Grăştie, 20 Maiu v. (2 Iunie n.) igoo Nr. 21

A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U R l :
I’e.an 4 coroane (2 fl.); jumetate an 2 cor. (1 ,fl.) ij „R euniunii eco n o m ice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d er a t e .
Pentru R o m â n i a 15 franci. I| A pare în fiecare Sâm bătă Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte, ' -•

deschise, nu spre acestea ale sângelui din destul urmarea. Soldaţii s’au de­
Ce e dară, de făcut? i satanei. închise. prins repede cu noua stare de lucruri,

Ear’ ministrul învăţământului a dat şi în loc de rachiu, gustă ceva bere,
In articolii „Un ţipet îndreptăţitw îndrumări învăţătorilor satelor, ca în ciocoladă, mai ales însă lapte cald sau
am arătat măsura în care bântue la Dumineci şi sărbători, ei şi preoţii, să vin încălzit, şi ei singuri spun că se
poporul nostru şi aici şi dincolo de ţie cât se poate mai regulat adunări simt cu mult mai bine ca atunci, când
Carpaţi, în România, boala primejdioasă de popor, în care se le vorbească oa­ gustau ţuică, de care se înmuiau, în
a beuturii, îndeosebi a beuturii de ra­ menilor ori să le Cetească din foi, pen­ loc să se învioreze! După asta în o
chie. Urmările triste încă le-am aretat tru stâmpărarea dela beutură, ori pen­ căsarmă a' oprit comandantul de tot
şi noi şi alte foi: ele sunt slăbănogi- tru reţinerea de tot, învăţându-’i ca în beuturile, şi acum în toate casarmele
rea atât sufletească cât şi trupească, şi schimb si pună mai multă grije pe ţerii! Ear’ încolo între cetăţeni, cum
din zi în zi, din taţi în fii, din fii în hrana cea bună, care sâ-i întărească, spuserăm, lucrează sutele de Reuniuni
nepoţi, a neamului de oameni căzuţi si-’i voinicească earăşi, nu să-’i mole­ cu mii de membri.
în această patimă. Fraţii noştri din Ro­ şească şi prăpădească ca holerca. In Belgia, una din cele mai înflo­
mânia numai acum au băgat de seamă, Si cum România are azi un fru- ritoare ţeri în Europa, încă în 1886 a
că o urmare a „traiului reu‘\ cum ju­ mos număr de învăţători moderni, buni, oprit generalul Pontus, pe atunci mi­
decă «Curierul Com.«, a poporului, şi şi preoţimea începe a i-se înălţa, nistru de răsboiu, vinderea de beuturi
«traiu rău« în care cel mai mare reu cei dela conducerea ţerii pot nădăjdui j în cantinele casarmelor.
e prea mare parte ce se face beuturii o îndreptare, încetul cu încetul, a rău­ In cantinele Angliei deja din 1840
in acest traiu, e slăbirea poporului, a lui, prin mijloacele ce au propus. Şi nu se mai vinde un picur de rachie!
talpei ţerii, — şi cer, cum o ceru D-zeu să le ajute. In Statele-Unite ale Americei pre­
«Curierul Com.« îngrijirea de o îmbu­ In alte ţeri oamenii din fruntea şedintele de odinioară Grant, a dat
nătăţire a traiului la popor, ca prin lor s’au îngrozit de mult de urmările cam în aceeaşi vreme aceeaşi poruncă.
traiu îmbunătăţit se se pună de-ocam- ce se pot vedea pe urma dedării la In Şviţera în 1896 s’a dat poruncă
dată oprire scăpătării mai departe a beutură multă şi proastă a poporului, oficerilor, ca ploştele acelor feciori la
trupului şi cu el a minţii, apoi se se şi s’au luat măsuri de oprire dela ea. cari vor găsi rachie, să le deşerteze pe
înceapă reîntărirea, vînjosirea de nou a In Francia, de pildă, sunt zeci de drumuri, ori-unde, fără să aibă aceştia
puterilor, fiisice şi psichice, a oameni­ ani de când oamenii de inimă au luat drept a să plânge de »paguba« ce li-
lor, întărirea neamului. lupta contra beuturii, înfiinţând la so­ s’a făcut.
Guvernul român, mişcat de arăta- cietăţi, însoţiri, contra beuturii, şi sprigi- In România asemenea e oprit a
rea ce i-a făcut-o ministrul de resboiu, niţi de gazetele binevoitoare poporului, se mai vinde rachie în casarme.
că slăbesc puterile vii, că se împuţi­ au reuşit de au înfiinţat în toate colţu­ In Rusia a dat marele duce Vla-
nează braţele viguroase, şoimii de munte, rile ţerii tovărăşii de reţinere dela beu­ dimir, comandantul garnisoanei de St.-
a ţerii, a şi început se caute mijloacele tură, a câştiga luptători contra patimei Petersburg, ăstan poruncă de acest fel.
ce ar putea ajuta răului, între cari beţiei, şi azi marea societate contra Şi peste tot locul, dar’ peste tot
unul ar fi acela, de a face ca poporul beuturii are 42.000 de membri, în frunte locul, nu numai corpul oficeresc şi oa­
se ajungă mai greu la beutură decum cu guvernorul de Madagascar genera­ menii mai luminaţi, ci şi înşişi cei
ajunge azi, şi de aceea în ministerul lul Gallieni. Generalul e mare duşman opriţi dela »apa sfinţită a diavolului«,
>
român de interne se pregăteşte un al beuturilor, şi la înţeleaptă lui stă­ cum îi zice Tolstoi rachiei, sunt multu-
plan de lege, prin care pe beuturi se ruinţă, ministrul francez de resboiu a miţi de urmările acestei opriri! Oamenii
pune dare mai mare, şi se opresfe cu oprit vinderea, a ori-ce fel de beuturi se simt mai bine, mai viguroşi, mai pu­
totul vinderea lor în crâşme pe vre­ în toate cantinele (crâşmele) casarmelor ţin somnoroşi ca atunci când gustau,
mea bisericii în Dumineci şi sărbători. franceze. E drept, că nainte de asta cu vreme şi fără vreme, din rachie.
Ca văzând iubitorii de crâşmă uşa s’au luat măsuri de acest fel în cercuri Ei bine, ce credem noi? Oare acei
crâşmii închisă, chiar această închisă mai mici. Mai întâiu comandantul tru­ oameni sus puşi, din ţeri ca Francia,
usă de crâşmă, se le aducă aminte de pelor din Paris, generalul Burget, a Belgia, Statele-Unite, Elveţia (Şviţera),
sfânta biserică, şi se le fie ca un stri­ dat poruncă, că m cantine dimineaţa România şi Rusia, cari neavând nici
găt, de a se îndrepta şi ei spre uşile nainte de mâncare nu-’i iertat să se un interes, decât curatul dor de a-şi
casei lui D-zeu, care acelea sunt acum vânză rachie. Şi oficerii nu pot lăuda vedea trupele în cea mai bună stare