Page 4 - Bunul_Econom_1900_21
P. 4
-■ Pag- .4 ''O -vll- ) BUNU L ECONOM .. ~ T" : : . . Nr. 21
tru ea lapte. De aceea întreţinerea ei costă poate da lucru în timpul iernii femeilor dela iect şi că subscrie atâtea şi atâtea
foarte puţin şi este animalul cel mai potrivit ţară, putendu-’l ţese în resboaele lor. Afară cuote. Declaraţia o subscrie cu mâna
pentru cei care n'au pământ, nici mijloace ca de aceasta, perul de capră se poate trimite proprie, sau dacă nu ştie scrie, îl sub
să ţină alte animale mai cu aşteptări. Ea este şi în străinătate, unde este cerut când e de
scrie un plenipotenţiat în faţa alor doi
în acelaşi timp şi blândă, un copil o poate calitate bună.
duce cu uşurinţă Ia păşune. Văduva, care a Carnea de ied este foarte bună pentru martori.
ajuns la bătrâneţe, singuratică şi în sărăcie, o mâncare, ear' peile ’au preţ deştul de mare, Numărul membrilor nu îl fixează
poate paşte cu uşurinţă, priponindu-o, la ne- ele sunt chiar mai căutate de cât cele de legea corn. şi tocmai prin aceasta se
voe, pe marginea unui drum. Ea se mulţu miel, când sunt bine tăbăcite. deosebesc însoţirile de societăţile pe
meşte şi cu această păşune, dând foloase
Caprele se desvoaltă foarte repede, căci acţii, deoâre-ee »ca în soţiri su n t
destul de mari. O capră bună poate să aducă o capră în vârstă numai de 7 sau 8 luni,
îndestulare în casa unei văduve sărmane şi p riv ite acele societăţi, care su n t
este bună pentru înmulţire, putând avea <din-
fără puteri de muncă, căci, dacă e bine ţi form ate de u n num er n eh o tărît
tr’o singură dată chiar şi cinci iezi, de obi-
nută, poate da chiar 3—4 chilograme de de m em bri«. Peritru-ca Însă însoţirea
ceiu ea însă face câte doi pe an. Capra deci
lapte pe zi. Pe lângă aceasta ştiţi că laptele să se poată înfiinţa şi să se poată ţinea
poate se răspunză la multe din ttebuinţele omu-
de capră este mai sănătos decât cel de vacă,
lui dela ţară, ea ar putea alina multe nevoi, adunarea constituantă, trebue se
căci capra se îmbolnăveşte rar, este mult mai
. dacă ar fi mai răspândită. fie cel puţin 7 subscriitori şi din
puţin primejduită a fi atinsă de tuberculosă
(Va urma.) totalitatea subscriitorilor cel puţin a 4-a
Ca vaca, care în această privinţă este foarte
gingaşă. Din aceasta causă, laptele caprei este parte să fie de faţă. In praxâ de sigur
o hrană foarte sănătoasă pentru oamenii por nu vom înfiinţa însoţirea până atunci,
niţi a se îmbolnăvi de boale de pept. Ştiinţa Î nsoţiri, Tovărăşii până când nu vom avea membri îndea
însăşi ’i-a cunoscut această însuşire. juns pentru asigurarea reuşitei însoţirii.
^ ii.
Carnea caprelor se poate întrebuinţa
Dacă avem Subscrise cuotele câte
atât jrroaspetă cât şi . ca păstramă (uscată). Magazinele de bucate credem că sunt trebuincioase pentru
In felul al doilea, ea poate se se ţină mult
timp şi este foarte bună hrană pentru mun o a î n s o ţ i r i c o m e r c i a l e . scopul însoţirii, atunci conchemăm
5
citori, mai cu samă când sunt la munca câm (Urmare.) adunarea constituantă. Adunarea acea
pului. întrebuinţarea ca hrană a păstramei Când avem deja compuse statutele, sta o înştiinţăm la forul competent
este foarte de recomandat, fiind tare hrăni începem se adunăm membri pentru întocmai aşa, ca şi la Iov ărişiile de
toare. Dacă ţăranii s’ar învăţa s’o întrebuinţeze, însoţire. Legea comercială în §. 224 binefacere descrise.
ei ’.şi-ar îmbunătăţi întrucâtva hrana lor,
dispune, că «intrarea singuratecelor Dacă dela pretură nu ne soseşte
Siid de capră este mai presus până la
un oare-care punct, ca săul de oaie, şi ajunge persoane ca membri la o însoţire, se răspuns, cu toate-că la timp am înştiin
câte-odată să se vendă pe un preţ mai Scump. întâmplă pe basa declaraţiunii în scris». ţat adunarea, să nu se aştepte acest
Din el se fac luminări foarte bune, de care Fundatorii dar’ sunt datori a pregăti răspuns, ci să se ţină adunarea, de-
să se slujească oamenii săraci. declaraţiuni în scris, pe care le vor oare-ce noi lipsă nu avem de îngăduire,
Pirul caprei se întrebuinţează pentru subscrie cei-ce doresc a întră ca mem ci numai de simpla luare la cunoştinţă
facerea de preşuri, de ţăsături nestrăbătute de bri. In aceste declaraţiuni se spune pe a ţinerii adunării constituante.
apă, ca coviltire pentru Căruţe şi cergi pentru scurt scopul însoţirii şi îndatoririle In acelaşi timp cu înştiinţarea
a acoperi în grajd animalele, de-asemenea
membrilor, şi cel-ce voeşte a întră ca vom convoca pe toţi membrii cari au
se întrebuinţează şi pentru facerea de saci.
El are deci o mulţime de întrebuinţări şi. membru, declară că primeşte acest pro- subscris cuote şi încă în un astfel de
urma acesteia în punctul unde aceasta părăsise hârtia, ele se opreau şi nu ştiau încotro şă
F O I T A
hârtia: ea dete de zăhar şi se întoarse pe apuce? Ele nu mai găsiau urma stabilită
drumul care venise. Toate furnicile, cari apoi înainte de punerea hârtiei,
dădură de - această urmă, o urmară, dar’ la La o altă probă s’au vâzut următoarele.
Mintea furnicilor. .
întoarcere, puţin câte puţin, fiecare mai scurta Au fdst lăsate nişte furnici se-'şi croiască
drumul, tinsend tot mai mult spre linia dreaptă, un drum pe o bucată de sticlă. Odată dru
învăţatul A. Bethe îşi pune în una din aşa că peste una sau două ore, drumul la mul bine stabilit, Bethe, care făcea proba, a
scrierile sale întrebarea: Cum e oare cu pu început aşa de strîmb şi cu cotituri, pe care a trecut cu degetul pes'e sticlă de-a curme
tinţă, ca furnicile, aceste animale mărunţele şi
îl făcuseră furnicile dela cuib la zăhar şi zişul. Furnicile, cari ajung la acest loc se
la vedere neajutorate, îşi regăsesc drumul pe
înapoi, era acum de tot drept. opresc zăpăcite: se vede că au perdut con
care au mers dela cuib?
Se pare deci, că fiecare furnică lasă în ducerea, cărarea. De aci se crede, că furnicile
Pentru a răspunde la această întrebare, trecerea sa urme simţite ori mirositoare ale au lăsat o urmă materială, un miros, care în
dînsul a făcut un şir întreg de probe. lăturat fiind prin interpunerea unei hârtii,
acestei treceri precum şi ale norocului dru
A pus odată lângă un cuib de furnici mului făcut. ,• sau prin ştergerea cu degetul, răpeşte furni
o hârtie neagră, pe care se afla puţin zăhar. cilor putinţa de a-’şi mai găsi «drumul bătut».
Furnicile urmau acest drum atât la lu
O furnică, eşind din cuib, n’a dat de zăhar.
mină cât şi la întunerec. Dar’ o hârtie îngustă, Ba se pare chiar, că este un fel de po
Altă furnică, după multe zigzaguri şi de vr’o 5—6 milimetri, pusă de-a curmezişul larizare, de curgere numai într’o singură parte,
cotituri, îl găsi, luă o fărâmiţă şi se întoarse acestui drum, le tulbura mult. Ele se opreau, a materiei mirositoare: aceasta arată nu numai
cu ea la cuib, pe acelaşi drum, cu deosebi căutau să treacă pe dedesubt 1 Foarte rar se fiinţa urmei, dar' şi direcţia ei. Nişte furnici
rea, că acolo unde înaite făcuse un cerc în întâmpla, ca una se-’şi ice inima în dinţi şi se tură odată puse sâ-’şi iacă un drum de-alun-
zadar, trezindu-se întoarsă earăşi la acelaşi treacă pe de-asupra hârtiei; dar’ atunci o ur gul Unei scânduri, la capetul ■_ căreia se afla
punct, ea acum nil mai făcu încungiurul, ci mau toate! Odată drumul stabilit astfel de alta, care putea fi întoarsă, aşa ca în o stare,
se duse de-adreptul mai departe. nou, peste hârtie, dacă aruncai hârtia într’o de pildă cu capul A. spre răsărit, ea ducea
O a treia furnică, care eşise din cuib parte, îndată nehotărîrea furnicilor se arăta spre cuib, pe când cu capul acesta spre apus,
înainte de întoarcerea- celei de a doua, găsi din nou: ajungând la punctul unde fusese ducea spre zăhar. Pe câtă vreme această parte
