Page 2 - Bunul_Econom_1900_24
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 24
Asemenea va fi orz şi ovăs câte cu 1 milion s’au îndreptat; tutunul e mulţumitor; napii Sunt anumite plante, ce cresc re
de măj metrice mai puţin ca anul trecut. de zăhar s'au inciripat şi ei, pă fuseseră slabi ; pede, producând rădăcini, cotoare şt
Privind îndeosebi desvoltarea singura napii de nutreţ mijlocii; luţerna şi trifoiul
frunze multe, fără a stoarce însă puterea
ticelor plante, eâ este (la 10 Iunie): mulţumitoare; fânaţele dau de mijloc; viile
pământului. Şi aceasta vine de acolo,
Grănele de toamnă înspicate frumos, au scăpat de suferinţele gerului şi rodesc
unele chiar înflorite între înpregiurări destul frumos, deşi peste tot mai puţin ca anul că plantele îşi trag hrana nu numai
de priincioase. Spicele aproape peste tot trecut; poamele slabe, cad de pe pomi stri din pământ prin rădăcini, ci şi din aer
locul sunt mar: şi sănătoase. Dacă rugina, cate, nimicite de insecte şi vreme nepri- prin frunzele şi cotoarele lor.
care a atacat mai mult foile, şi timpul nu incioasă.
Deci în ogorul sărac se samănă:
vor ataca mai rău grânele de aci încolo,
lupin, tnăzăriche, mazăre, bob, hrişcă, ră
apoi se nădăjdue.şte o roadă mulţumitoare,
pită, trifout roşu, ş. a. Aceste înainte
deşi peste tot mai slăbuţă ca anul trecut. A g r ic u l t u r a
de înflorire se culcă la pământ şi,
Secările de toamnă au suferit mai mult,
Ingrăşeminte verzi. arându-se, ajung sub brazdă Fiind fra
pe alocurea în primăvară au fost arate şi
sămănate de nou, şi gerul” din Maiu le-a Este un fel de îngrăşare a pămân- gede ele putrezesc îngrabâ şi îngraşe
făcut tuturor stricăciuni. Deşi rapottorii tului, de care plugarii noştri nu fac de pământul.
laudă în cele mai multe locuri frumseţa loc întrebuinţare. Acel mod de îngră Despre plantele verzi, întrupate cu
spicelor, totuşi recolta e mai slabă atât
şare sau gunoire se face cu ajutorul chipul acesta pământului, se susţine cu
pentru-că s’a sămănat mult mai puţină
unor plante, ce trebue puse sub brazdă tărie, că putrezesc mult mai îngrabâ
săcară Cât şi pentru-că cele sămănate nu stau
în stare verde, până n’au înflorit, de unde decât gunoiul de grajd, dau un humus
aşa bine ca alte-dăţi. Ici-colea este rugină
şi în săcări. îşi au numirea de îngrăşăminte verzi. (îngrăşământ) de mare preţ, şi că prin
Orzurile de toamnă se poate zice că Sunt forte puţini la număr plugarii, acesta părţile mineralice ale pământului
sunt în stare bună, deşi tăciunele păgubeşte ce-’şi resbesc an de an toate locurile încă devin mai iute în stare potrivită
pe aiurea spicele, ear’ cele de primăvară,
de arat şi de iarbă cu gunoiul. Cei de a fi întrebuinţate de plantele sămănate
mai ales în părţile răsăritene a terii, sunt rari
mai mulţi n’au de unde s£ dee gunoiu în locul astfel îngrăşat.
şi rămase înapoi. Ici-colea rugina le-a atacat
de ajuns decât la o parte a moşiei. La toată întâmplarea trebue să
şi insectele stricăcioase le-au făcut rău.
Spicele sunt destul de frumuşele, îndeosebi Alţii nu gunoesc unele locuri cu zecile începem şi noi a face încercări cu modul
pe pusta Ungariei şi în părţile de Miază-Zi de ani, şi ear’ alţii nu ’şi-au gunoit unele acesta de îngrăşare. Cu cât mai îngrabâ,
a ţerii. locuri, poate nici când. Şi aceasta din cu atât mai bine.
Ovisurile stau peste tot bine, ba pe R omul Simu
pricina lipsei de guoiu, din pricina depăr
aiurea, pe pustă, pe ţărmii Dunării, sunt
tării, sau doară pentru-că cutare loc
foarte frumoase. Pe pustă ovăsul dă spic, în
este dela fire astfel aşezat, încât du
părţile răsăritene abia e de 10— 20 cm. M e s e r i i
înalt. Numai ploaia de l’ar ajutai cerea gunoiului pe ni este cu nepu
Rapiţa pe pustă e în recoltare. A dat tinţă, cel mult dacă har pune ciurda sau
Avis meseriaşilor.
mijlociu ori chiar slab. turma de oi pe el.
Cucuruzul în multe părţi, îndeosebi în Dela ministrul de honvezi este es-
In astfel de împregiurări, cu deo
în cele răsăritene, a cam rămas înapoi în
sebire îngrâşemintele verzi fac un serviciu cris concurs pentru furnisare de 12.000
desvoltare, In alte părţi merge până la mijlo
foarte preţios; dar* * ele se pot întrebuinţa părechi de boconci şi 11.000 părechi
ciu.
Grumpilele sunt mulţumitoare; legumele cu mare folos în ori-ce locuri. de pâpuci uşori pe seama honvezimii.
F O I Ţ Ă Trupşorul ei e fraged, S’aşază lângă dînsul
Ea singură zimbeşte, Şi tremură de dor,
Când desbrăcându-’şi haina, Ear’ el sălbatec sare
In apă se priveşte. Stropind’o pe picior.
In jur de sine-aruncă Ea rîde şi se sbate
Privirea pe furiş, Şi ’n gând îl îndrăgeşte
L A S C A L D Ă Şi tremură de teamă • »
Si visâtoare-ascultă
Ce dînsul îi şopteşte:
*
Avea ceva părăul, »0 , Ce mai stai pe gânduri?
Părăul cânta vesel
Ceva prin gând avea, ’Ţi-am spus că eşti frumoasă 1
A dragostei cântare
Căci dulcea lui. cântare Şi-’mi eşti atât de dragă,
Şi thii de păsărele
Prea tainic răsuna: Tu dulcea mea fricoasă!
Răspund din depărtare.
Văzuse el, vicleanul, T e temi doară de mine?
Se leagănă ’n tăcere
La umbra de arin, Ahl ce copilă eşti 1
Tot codrul înflorit
O mândră copiliţă Nu vezi tu cum natura
Şi tot pământul pare
Ca floarea cea de crin. T e ’ndeârtină să iubeşti ?....«
De dragoste robit.
*
Văzuse el o dulce Cu faţa ’mbujorată Se leagănă ’n tăcere
Şi gingaşe făptură, Dă-a dorului văpae, Tot codrul înflorit
Păşeşte mai aproape Şi tot pământul pare
Care robeşte inimi
Copila cea bâlae. De dragoste robit,
Şi minţile le fură.
Priveşte lung părăul învinsă de iubire,
Privirea , ei e visul
Şi-’l află vorbăreţ, Ea mânile-’şi întinde
A două viorele,
Şi cât de dulce cântă, Şi surîzând prin valuri,
Când soarele se scaldă
In rouă de pe ele. Şi cât e de glumeţi Pe după gât îl prinde.
